Centralizarea statelor feudale

Frana, Anglia, Spania

Sec. 14-15 n istoria Europei apusene
La nceputul mileniului al 2-lea, Europa avea s intre ntr-o etap de dezvoltare. Aceasta e
ntrerupt de rcirea accentuat a climei, dar cea mai dezastruoas cauz a fost ciuma. Aceasta a
reuit, dup unele calcule, s contribuie la decimarea populaiei. n sec. 14 ntre Frana i Anglia
se declaneaz un conflict cunoscut drept Rzboiul de 100 de ani (1357-1453)
Frana i monarhia centralizat
Societatea feudal cunoate forma ei clasic de organizare. n Frana dinastia capeian mparte
marilor nobili feude, iar domeniul regal este nensemnat i se afl n Ille de France. ntrirea
autoritii regale se face n timpul lui Filip al II-lea. Strile generale se ntrunesc pentru prima
dat n 1302 i din ele fceau parte nobilii, clerul i orenii. Funcionarii coroanei sunt nlocui i
de ctre dregtori. Ludovic al 9-lea este cavaler, clugr i rege, ceea ce demonstreaz ntrirea
autoritii regelui. Situaia monarhiei se deterioreaz atunci cnd Frana este la un pas s fie
invadat. Salvarea vine de la Ioana d`Arc care prin eroismul su nsufleete armata francez i
care reuete s i ndeprteze pe englezi. Poziia monarhiei se consolideaz, regele reuete s
impun impozite permanente i s aib o armat cu ajutorul creia i supune pe nobili. Regele
este eful justiiei i conduce consiliul regal. Frana devine una din marile puteri europene ale
evului mediu.
Anglia
Situaia Angliei este deosebit de cea a Franei, aceasta constituindu-se ca stat n urma cuceririi
nomade din 1066. Regele percepe taxe de la toi vasalii. Henric al II-lea reu e te s i creeze o
reea de funcionari. Sub domnia lui, autoritatea regal scade. Ioan Fr de ar accept Magna
Charta Libertatum n 1215. Parlamentul englez ncepe s funcioneze din 1265. ntrit cnd
Anglia cucerete Frana, autoritatea regal avea s scad n timpul Rzboiului Celor 2 Roze
(1455-1485) care avea s opun Familia Lancaster i Familia York.
Spania
Centalizarea statal n Spania s-a fcut concomitent cu rzboiul de eliberare de sub domina ia
arab. Filip de Aragon i Castilia, n urma unei misiuni, au reuit s pun bazele statului spaniol
i s obin independena de sub ocupaia arab n 1492.