Unitatea de

conținut nr. 1
Indo-europenizarea.
Popoare și limbi indo-europene.
Clasa a X-a
Daraban Ludmila,
profesoară de istorie, grad didactic superior,
LT ”Mircea Eliade”
• Unitatea de învățare: Civilizațiile antichității
• Competențe specifice:
1.Utilizarea limbajului istoric în diverse situații de învățare și de viață.
2. Amplasarea în timp și spațiu a evenimentelor, proceselor,
fenomenelor, în scopul înțelegerii continuității și schimbării în istorie.
• Unități de competență:
• 1.1Selectarea terminologiei istorice specifice antichității și evului
mediu pentru a descrie aspectele evoluției social-economice, politice
și culturale.
• 2.1 Descrierea schimbărilor ce au avut loc în spațiul istoric studiat.
 Plan de idei:

• I. Indo-europenizarea (noțiune,
spațiu, căi de desfășurare, timp)
• II. Popoare indo-europene:
-localizare în spațiu,
-caracteristici generale,
-societatea indoeuropenilor.
• III. Limbi indoeuropene
• IV. Concluzia
 I. Indoeuropenizarea

Proces
etnolingvistic care drept rezultat se
formează popoarele vechi
se desfăşoară în 2-3
din Europa
milenii în Europa
 Spațiu indoeuropenizării

• Vatra civilizaţiei indo-

europene a fost
cuprinsă între:
• Asia Centrală, Sp.
Carpato-
Sudul Rusiei

danubiano-
• Sudul Rusiei, pontic
Nordul
Asia Centrală

Mării Negre
• Nordul Mării Negre,
• Asia Mică
• Spațiul carpato-
danubiano-pontic.
Cai de indo-europenizare

Aculturație
Prin
Pătrundere (Preluare de către o comunitate a
cucerir unor elemente de cultură
lentă materială şi spirituală sau a întregii
e culturi a unei comunităţi aflateă la
o treaptă superioară de dezvoltare)
 Timp (perioada desfășurării indoeuropenizării)

• Indoeuropenizarea
a început în
neolitic
(mil.VII î.Hr-III
î.Hr)
• iar acum circa 6000
de ani s-au
desprins din
nucleul comun
migrând spre Vest,
Est, Nord, Sud.
 Indoeuropenii au
II. Popoarele indoeuropene acoperit toată
Europa între 3500
î.Hr-2500 î.Hr.

Indoeuropenii -
persoane care apaţin unui
grup mare de popoare şi
de limbi vorbite în
prezent în Europa şi în
alte continente,
reprezentând continuarea
unei limbi comune
neatestate, dar
reconstituită prin metoda
comparativ-istorică
 Localizare în spațiu

La jumătatea mileniului I î.Hr în Europa existau următoarele popoare indoeuropene:

• CELȚII(GALII) au locuit în Galia/Franța actuală/ (de unde s-a extins

apoi şi în alte regiuni)
• ”În locuinţe nu era nici o mobilă […] se culcau pe podea şi la
masă se aşezau pe paie. În faţa vetrei centrale se aflau suporturile
pentru frigări, din lut sau fier, iar de grindă atârna lanţul cu cârlig
de care se prindea căldarea în care se fierbea carnea. Suporturile
[…] se terminau printr-un cap de berbec, înlocuit mai târziu prin
acela de câine, paznic al casei… Inventarul unei case mai
cuprindea diferite vase de bronz şi de lut de forme deosebite’’.
(Dumitru Berciu, „Lumea celţilor’’)
• ”Mulţi celţi îşi acoperă pieptul cu zale de fier. Alţii, drept platoşă
au doar pielea lor şi se luptă goi… cu săbii foarte lungi care atârna
de lanţuri de fier sau de bronz…în luptă folosesc carul tras de doi
cai, pe care în afară de vizitiu se mai află un luptător. Dacă în
cursul luptei se întâlnesc cu un călăreţ, îi aruncă multe suliţe, iar
apoi sar jos şi încing lupta cu sabia… Duşmanilor căzuţi în luptă
le taie capul pe care îl atârnă de grumazul cailor’’.
• Germanii,
tracii
• „Trauşii, în toate privinţele, au
aceleaşi datini ca ceilalţi traci,
numai că la naşteri şi la
înmormântări iată ce fac: rudele
se aşează în jurul nou-născutului
şi încep să bocească câte rele are
să îndure, o dată ce s-a născut,
înşirând toate patimile omului;
pe mort însă îl îngroapă jucând şi
veselindu-se, sub cuvânt că de-
acum se află în deplină fericire
scăpat de atâtea necazuri’’.
• (Herodot, „Istorii’’)
• BALTICII (persoane care aparţin regiunilor limitrofe Mării
Baltice, privitor la aceste regiuni)

SLAVII (persoane care

fac parte din populaţia
de bază a Rusiei,
Ucrainei, Belorusiei,
Poloniei, Bulgariei,
Cehiei, Slovaciei,
Serbiei etc. sau care este
originară de acolo;
slavon)
• GRECII (persoane care fac parte din populaţia de bază a Greciei
sau sunt originare de acolo),
• ITALICII (persoane care aparţin Italiei antice.)
• ILLIRII, SCIȚII (persoane care făceau parte dintr-o veche
populaţie indo-europeană ce locuia în sec. VIII-VII î.Hr în stepele
din nordul Mării Negre)

• SARMAȚII
(persoane care făceau parte
dintr-o veche populaţie
indo-europeană nomadă,
înrudită cu sciţii şi asimilată
de popoarele turcice şi
vechi slave.)
• în afara Europei,
HITTIȚII (persoane
care făceau parte
dintr -o populaţie de
limbă indo-europeană
care a pătruns în
mileniul al II-lea î.Hr
în Asia Mică (Anatolia)
• MEZII
(persoane care făceau
parte din populaţia
de bază a Mediei
sau care erau originare
de acolo)
• PERȘII (persoane care făceau
parte din populaţia de bază a
Persiei sau care erau originare de
acolo)
• ARIENII (vechii locuitori ai
Iranului(”nobili/stăpâni”),
• FILISTENII(persoane care făceau
parte dintr-o populaţie antică
stabilită în sec. XIII-XII î.Hr în sudul
Palestinei, pe ţărmul Mării
Mediterane)
• SUMERIENII (persoane care
făceau parte din populaţia de bază
a vechiului ţinut din sudul
Mesopotamiei, Sumer).
Caracteristici ale civilizației indo-europene

nomadism pastoral

societate în care bărbații aveau rol predominant, caracter marțial

(caracter războinic)

sate mici,fortificate,așezate pe înălțimi

religie uraniană(cultul zeităţilor cereşti practicat de vechii

indoeuropeni).
 Societatea indoeuropeană
• Societatea indoeuropeană era organizată pe 3 clase:
1. RELIGIOASĂ(PREOȚII)
Exemplu: Druizii/nume dat preoţilor vechilor celţi, aleşi pe
viaţă de către nobilimea tribală, care au jucat un rol important
în viaţa juridică şi politică a triburilor până la cucerirea Galiei
de către romani.
• Societatea indoeuropeană era organizată pe 3 clase:

• 2. RĂZBOINICĂ (NOBILII)

• / „În viaţa societăţii indo – europene, războiul este o stare normală; aceasta este
ocupaţia obişnuitã a aristocraţiei.Intern sau extern, şi oricare ar fi cauzele şi
scopurile sale, războiul este înainte de toate un joc ai cãrui arbitrii sunt zeii. El se
declarã solemn, dupã un ritual care are ca scop să – I ia pe zei ca martori ai
îndreptăţirii sale şi de a atrage mânia lor asupra adversarului. Desfăşurarea
războiului este supusă unor reguli bine stabilite: Victoria constă în a „zdrobi
rezistenţa’’ nu în a distruge duşmanul. Nu se acceptă lupta atunci când semnele
prevestitoare sunt defavorabile; când bătălia ia o întorsătură proastă, fuga nu are
nimic dezonorant, de vreme ce înseamnă o recunoaştere a faptului că zeii sunt
potrivnici. ’’
• (Jean Haudri, „Indo – europenii’’)
• Societatea indoeuropeană era organizată pe 3 clase:

• 3. PRODUCTIVĂ (AGRICULTORI,
CRESCĂTORI DE ANIMALE, MEȘTEȘUGARI)

• / „ Necesitate? Întâmplare? Alegere? Nu s – a dus lipsă de

ipoteze în încercarea de a explica acest eveniment capital
care este apariţia agriculturii. Pentru unii ar fi un rezultat
al curiozitãţii care i – a împins pe strămoşii noştri sã
observe în jurul lor natura şi sã încerce experienţe. Poate
unul dintre ei s-a decis într-o zi să imite natura şi să facă să
crească o iarbă cu grăunte? Pentru alţii, nevoia ce l-a fãcut
pe om să inventeze agricultura a fost faptul că sursele sale
obişnuite de hrană numai erau aşa de abundente. Dar,
descoperirile cele mai recente arată că naşterea
agriculturii a putut avea loc foarte bine după aşezarea
satelor. Ea este atunci alegerea unor oameni de a munci în
comun. ’’
(R. Clarke, „Naşterea omului’’)
 III. Limbile indoeuropene
• „Mama” tuturor limbilor indoeuropene e
considerată limba sanscrită.

• Ipoteza înrudirii limbilor indo-europene,

formulată prima dată, în 1647, de învățatul
olandez Marcus Zuerius van Boxhorn, care a
observat că o serie de limbi europene se
aseamănă cu persana și a înaintat ideea că
toate aceste limbi se înrudesc cu limba sciților.
• Această descoperire a rămas însă fără ecou în
preocupările științifice ale vremii și a fost
reluată în 1786 de filologul britanic Sir
William Jones în lucrarea sa „The Sanscrit
Language” („Limba sanscrită”), unde observa
asemănări între 4 dintre cele mai vechi limbi
cunoscute în vremea lui: sanscrita, latina,
greaca și persana.
 Asemănări
între cuvinte:
• 1.Care stabilesc
relaţiile strânse de
rudenie: tată, mamă,
frate, soră, fiu, fiică.

• 2. Care definesc formele

de organizare (sat, rasă,
trib, rege) sugerează o
puternică stratificare
tribală pe fond etnic,
organizare dominată de
un cap, şef (rege).
 Asemănări
între cuvinte:
• 3. Care definesc
creşterea animalelor,
copacilor: urs, cerb,
gâscă, somon de râu,
viespe, albină,
precum şi fag,
mesteacăn, salcie,
stejar ne arată că este
vorba de o zonă
temperată, localizată,
în general, în stepele
din nordul Mării
Negre.
 Asemănări
între cuvinte:
• 4.În vocabularul
comun mai sunt
prezenţi şi termeni
pentru roată, jug şi
mai ales, corabie şi
vâslă, ceea ce ne dă
un indiciu cu privire
la contactele cu
marea pe care
trebuie să le fi avut
încă de la începuturi
indo-europenii
 Asemănări
între cuvinte:
• În privinţa religiei
distingem în fondul
lingvistic comun
termenii pentru
divinitate şi pentru
preot. Termenul
care defineşte
divinitatea este
întotdeauna înrudit
cu cel care înseamnă
strălucitor.
Amplasarea pe hartă a familiilor de limbi indoeuropene
 Concluzie

1. Indoeuropenizarea este un proces etnolingvistic care se desfășoară în urma

migrării popoarelor indoeuropene în Europa, în mil. VII-III î. Hr.
2. Primii inoeuropeni au fost:
-Matriliniari, egalitari, paşnici.
-Ceilalţi: patriarhali cu o societate stratificată şi războinici.
3. Avantajele indoeuropenilor față de neolitici au fost: creșterea și îmbunătățirea
unor rase de animale, crearea carului ușor de luptă, arme din bronz, forțarea
altor grupuri să se deplaseze, distrugerea sau asimilarea unor comunități și
contribuția la răspândirea metalurgiei bronzului și fierului.
4. Indoeuropenizarea a dus la etnogeneza europeană antică, societăţi ierarhizate
care au dus la formarea statelor și trecerea de la preistorie la istoria antică.
5. Limbile indoeuropene sunt înrudite, ”mama” lor fiind limba sanscrită.
Tema pentru acasă

• 1. De studiat tema din PPT și lecția online http://

educatieonline.md/Class?10#12
• 2. De descris, în limita 10 slaiduri PPT unul din popoarele indo-
europene în baza algoritmului:
- Timp, spațiu de migrare
- Structura socială
- Ocupații, îndeletniciri
- Religie/spiritualitate
- Concluzie
• 3. De prezentat descrierea oral/online.