Sunteți pe pagina 1din 8

Tarile Romane Si Problema Orientala 1716 Terms Definitions

Care este structura A)Ce este problema orientala ? temei? B)Secolul fanariot C)Razboaiele ruso-austro-turce D)Anul 1821 E)Tratatul de la Adrianopole F)Regulamentele Organice Ce este problema Criza politica generata de ascensiunea si decaderea orientala ? Imperiului Otoman. Ce este fanariot? secolul Perioada existentei domniilor fanariote in Principate:1711-1821 in Moldova si 1716-1821 in Tara Romaneasca.

Ce familii fanariote Mavrocordat,Ipsilanti,Ghica,Moruzi,Callimachi. cunoasteti? Aspecte ale fanariote negative a)cresterea fiscalitatii perioadei b)instabilitatea domniei c)desfiintarea ostirii d)pierderi teritoriale Aspecte pozitive ale a)reforme:administrative,sociale legislative,culturale. perioadei fanariote b)alternarea domnilor in Principate favorizeaza dezvoltarea similara a acestora si prin aceasta Unirea. Ce obligatii catre a)haraciul Poarta aveau b)peschesurile Principatele? c)mucarerul d)monopolul asupra comertului Principatelor Ce este haraciul? Tributul anual

Ce este peschesul? Dar in bani sau natura. Ce mucarerul ? este Plata confirmarii la domnie

Ce razboaie ruso- a)austro-turc 1716-1718 austro-turce au loc b)ruso-austro-turc 1735-1739 in perioada c)ruso-turc 1768-1774 studiata? d)ruso-austro-turc 1787-1792 e) ruso-turc 1806-1812 f)ruso-turc 1828-1829 Consecintele Pacea de la Passarowitz-Banatul si Oltenia sunt razboiului austro- anexate de catre Austria. turc 1716-1718 Consecintele Pacea de la Belgrad.Oltenia recuperata de Imperiul razboiului ruso- Otoman(suzeranitate otomana) austro-turc 17351739 Consecintele Pacea de la Kuciuk-Kainargi.Austria ocupa Bucovina. razboiului ruso-turc 1768-1774 Consecintele Pacea de la Iasi.Granita Rusiei pe Nistru. razboiului rusoaustro-turc 17871792 Consecintele Pacea de la Bucuresti.Basarabia,teritoriul dintre Prut razboiului ruso-turc si Nistru ocupata de Rusia. 1806-1812 Consecintele Pacea de la Adrianopole."Osabitul act privind razboiului ruso-turc Principatele Romane,Moldova si Tara Romaneasca" 1828-1829 cuprinde referiri la Principate. Cand se produce 1821 miscarea lui Tudor Vladimirescu ? Cauze ale miscarii a)fiscalitatea excesiva lui Tudor b)abuzurile administrative Vladimirescu c)cresterea obligatiilor in munca Ce era Eteria ? Organizatie secreta a grecilor ce militau pentru independenta nationala (Hetairia Philike) "Cererile norodului romanesc"

Denumirea

programului lui Tudor Vladimirescu Cand intra turcii in Mai 1821 Principate? Conducatorul eteristilor Alexandru Ipsilanti

Unde sunt infranti La Dragasani eteristii ? Tratatul de Adrianopole la 2 septembrie 1829

Ce este Dreptul unui stat asupra altui stat care are autonomie suzeranitatea? interna. Ce protectoratul? este Forma de dependenta politica a unui stat( care pastreaza autonomia interna) fata de altul care conduce politica externa.

Prevederi ale a)Retrocedarea cetatilor Turnu,Giurgiu,Braila. tratatului de la b)Autonomia Principatelor Adrianopole privnd c)Libertatea comertului Principatele. d)Suzeranitatea turceasca si Protectoratul rusesc. e)Necesitatea Regulamentelor Organice. Rolul Regulamentelor Organice Cand intra vigoare Regulamentele Organice ? Constitutii pentru Principate

in 1831 in Tara Romaneasca 1832 in Moldova

Principiul organizarii Principiul separarii puterilor puterilor in stat Cine detinea Domnul,ales pe viata,ajutat de un Sfat administrativ(6 puterea executiva? persoane) Cine detinea Adunarea Obsteasca puterea legislativa?

Cine detinea Divanele de judecata. puterea judecatoreasca ? Prevederi fiscale Impozit unic platit in 4 sferturi: a)Capitatia,platita de tarani b)Patenta,platita de negustori Alte prevederi ale Bugetul,Arhivele Statului,Militia Pamanteana. Regulamentelor Organice Consecinte negative Accentuarea clacii,imunitatea fiscala a boierimii.

Consecinte pozitive Reforme privind modernizarea Favorizarea Unirii Principatelor .

Secolul Fanariot Problema orientala a aprut in Europa pe fondul nfrngerii Imperiului Otoman la Viena in 1683 si reprezint problema diplomatica dintre marile puteri europene (Rusia si Austria) care doreau sa substituie dominaiei otomane, propria stpnire. Deschiderea problemei orientale s-a produs concomitent cu "secolul fanariot" care a marcat Tarile Romane. Prin sintagma "secol fanariot se nelege perioada cuprinsa intre anii 1711 (pentru Moldova) si 1716 (pentru Tara Romneasca), in care s-au instaurat domniile fanariote si anul 1822, anul in care se revine la domniile pmntene. Trsturile generale ale regimului fanariot: - scade autonomia arilor Romane, domnii fiind numii direct de Poarta, din famili ile greceti din Fanar, acetia devenind practic nali funcionari ai imperiului otoman; - cresc spectaculos obligaiile materiale ale rilor romane fata de Poarta: tributul sau haraciul; pecheurile sau darurile ocazionale sau taxele pentru reconfirmarea domniei (Mucarerul Mare, o data la 3 ani si Mucarerul Mic, o data pe an); - Tarile Romane i pierd puterea militar, fora armata fiind reprezentata de o garda cu menirea de a apra ordinea interna; - Tarile Romane devin teatru de rzboi si moneda de schimb in conflictele dintre Rusia, Austria, si Imperiul Otoman; - in 1718 Tara Romneasca pierde Banatul si Oltenia prin Pacea de la Passarowitz; - in 1775 prin Acordul de la Constantinopol, Bucovina intra sub stpnirea Austriei; - in 1812 prin Pacea de la Bucureti, Moldova pierde Basarabia in favoarea Rusiei;

Modernizarea societii romneti ncepe in a doua jumtate a secolului al optsprezecelea prin reformele adoptate de domnii fanarioi precum Constantin Mavrocordat si Alexandru Ipsilanti. Anul 1821 In 1821, Tara Romneasca a fost marcata de desfurarea unei micri revoluionare condusa de Tudor Vladimirescu. Revoluia a izbucnit in ianuarie si a avut ca principale cauze: - situaia materiala precara a rnii; - fiscalitatea excesiva datorata regimului fanariot si nclcrii autonomiei principatelor de care Poarta; - necesitatea unor reforme pentru modernizarea societii si instituiilor politice; Tudor Vladimirescu i-a ntemeiat aciunea pe sprijinul pandurilor si al ranilor. Ajuns in fruntea armatei sale la Bucureti, Tudor Vladimirescu a guvernat tara alturi de Comitetul de Oblduire alctuit din boieri pentru a da o aparenta de legitimitatea micrii sale. Micarea revoluionar din Tara Romneasca s-a desfurat concomitent cu micarea eterista condusa de Alexandru Ipsilanti. Mereu sub presiunea unei intervenii otomane militare, avnd sprijinul unei mici parti a boierimii, considerat trdtor de ctre eteriti, Tudor Vladimirescu a fost ridicat din tabra sa, judecat si ucis la 27 mai 1821. Consecinele revoluiei de la 1821: - nlocuirea domniilor fanariote cu domniile pmntene; - internaionalizarea problemei statului internaional al principatelor;

Europa central i sud-estic ntre 1683-1792 Romania ca miza a problemei orientale Principatele romane / Romania ca miza a problemei orientale

Context: Secolele XVIII si XIX aduc schimbari in spatiul Moldovei si Tarii Romanesti. Transformarile economice,politice si culturale din secolul XVIII au generat importante mutatii in relatiile internationale. Manifestarile ideologice si politice se realizeaza in ritmul evolutiei conjuncturii revolutionare europene, in vreme ce raporturile dintre Imperiul Otoman, Rusia si puterile Europei occidentale Franta si Marea Britanie sunt profund modificate de Revolutie si razboaiele napoleoniene,de razboaiele ruso-turce care iau sfarsit odata cu caderea Imperiului Otoman. Intr-o conjuctura complexa, Tarile Romane au evoluat in sfera intereselor contradictorii ale Rusiei, Austriei si Imperiului Otoman, fiind obiectul numeroaselor jocuri diplomatice, ceea ce le-a afectat statutul politico-juridic si le-a adus dese incalcari si pierderi de teritorii. O jumatate de secol de conflicte apasa asupra spatiului moldo-vlah,solidar cu miscarile de eliberare a nationalitatilor din Balcani. Exista o distorsiune intre factorii geopolitici care asupresc Principatele si puterea influentelor ideologice. Imperiul Rus a realizat o puternica ascensiune profitand de criza Imperiului Otoman, avand ca pretext protejarea crestinilor in Balcani. Austria se afla in disputa directa cu Rusia si Prusia pentru dominatia spatiului balcanic, Tarile Romane si Polonia. Franta isi dorea protejarea intereselor in Orient, iar Marea Britanie dorea protejarea drumului Indiei. Tarile Romane aflate la interferenta intereselor contradictorii ale imperiilor vecine au fost obligate sa accepte transformarea in teatru de operatiuni, sa intretina armatele de ocupatie, sa presteze ocupatii in bani si produse,sa sufere jafuri si distrugeri. Principatele in problema orientala:un camp de lupta: Relatiile dintre Marile Puteri ale vremii au fost marcate de declinul Imperiului otoman. Acest declin este legat si de ascensiunea in forta a imperiului rus in Balcani. Competitia se afla in centrul relatiilor dintre francezi,care isi protejaza interesele in Orient, si englezii care protejeaza drumul Indiei, in timp ce Austria isi propune sa limiteze afirmarea hegemoniei ruse in estul Europei. In secolul XVIII problema orientala s-a accentuat in conditiile in care Imperiul Otoman nu a reusit sa se adapteze pe plan politic, economic si militar. Competitoarele principale pentru impartirea mostenirii otomane au fost: Imperiul Habsburgic, care a devenit putere balcanica dupa pacea de la Passarowitz 1718 si Rusia care invoca pretextul protejarii crestinilor din Balcani, dar, de fapt, dorea expansiunea in dauna Imperiului Otoman.

Conjucturile externe, prin prisma intereselor balcanice si europene apasa direct asupra Principatelor si sunt dirijate de diverse grupuri si partide care,fiecare in parte, isi revendica o protectie din exterior: a Rusiei, a Frantei si a Marii Britanii. Razboaiele ruso-austro-otomane si rolul lor pentru Tarile Romane: Intre aniii 1716-1718 Imperiul Otoman a luptat cu Austria si Venetia pentru a anula prevederile pacii de la Karlowitz (1699). Prin pacea de la Passalowitz otomanii au cedat habsburgilor Banatul si Oltenia. Intre 1735-1739 s-a desfasurat un nou razboi intre Austria, Rusia si Turcia, incheiat cu infrangerea Austriei,care era obligata prin pacea de la Belgrad(1739) sa retrocedeze Oltenia catre Tara Romaneasca. In 1768 invocand unele incalcari ale frontierei, Poarta declara razboi Rusiei si a ocupat Moldova si Tara Romaneasca. In urma infrangerilor otomanii au cerut pace care se incheia odata cu razboiul in 1774 la Kuciuk-Kainargi. Tratatul de pace prevedea extinderea teritoriului Rusiei prin ocuparea Hanatului Crimeei. Rusia obtinea astfel dreptul de navigatie pe Marea Neagra si Stramtori. In urma acestei paci Rusia isi instaura de facto protectoratul asupra Tarilor Romane. Incercari externe de organizare a Principatelor in timpul crizei orientale Intre 1787-1791 s-a desfasurat un nou razboi ruso-austro-otoman prin care se incerca materializarea proiectului grecesc potrivit caruia Austria si Rusia urmau sa-si imparta Imperiul Otoman iar Tarile Romane sa formeze un stat tampon sub numele de Regatul Daciei. Statul urma sa fie independent, fara a putea sa fie incorporat de Rusia sau Austria ori sa cada sub o alta dependenta. Atat acest proiect, cat si proiectul Ecaterinei a II a s-au lovit de asperitatile problemei orientale imprejurare care face ca regatul dacic sa ramana doar o recunoastere a destinului comun al Tarilor Romane. Evolutia evenimentelor nu valideaza proiectele faurite pe parcursul evolutiei problemei orientale nci nu confirma asteptarile Principatelor. Dimpotriva in urma pacilor care incheie confruntarile dintre marile puteri, Rusia,in 1812 incorporeaza teritoriul dintre Nistru si Prut asa cum in 1775 Austria anexase Bucovina. Pentru Principate, aceasta etapa din istoria problemei orientale in secolul XVIII indica, sub aspectul revendicarilor romanesti un progres. Soarta lor politica a ajuns in dezbaterile internationale,fiind inserata in cele din urma in actele pacilor incheiate. Se poate considera ca intre 1774 si 1802 seria de firmane si hatiserifuri pe care Poarta a fost obligata sa le acorde Principatelor si sa tina seama in exercitarea drepturilor sale de clauzele tratatelor incheiate cu puterile straine. In urma unei noi confruntari ruso- otomane, s-a semnat tratatul de la Adrianopol in 1829. Prevederile conventiei de la Akkerman erau confirmate,rusii obtinand confirmarea protectoratului, in conditiile in care Moldova si Tara Romaneasca ramaneau sub ocupatie otomana. In urma acestui tratat, otomanii si-au retras garnizoanele de la Turnu, Giurgiu si Braila. Reorganizarea celor doua Principate a fost incredintata rusilor, care au impus o serie de regulamente administrative, dupa consultarea adunarii boierilor, prezidata de contele rus Kisseleff. Noile regulamente au intrat in vigoare in 1831 in Tara Romaneasca si in 1832 in Moldova. Dependenta Tarilor Romane fata de rusi si ponderea suzeranitatii otomane, dependenta Transilvaniei fata de Austria se aflau in centru revolutiilor din 1848. revolutionarii de la Iasi ,Bucuresti si din Transilvania afirmau: suzeranitatea poporului si drepturile cetatenilor. Dupa infrangerea Revolutiei de la 1848-1849, Poarta a semnat conventia de al Balta-Liman, prin care domnii principatelor sunt alesi de Rusia si de Poarta pe o perioada

de sapte ani. Adunarile au fost inlocuite cu divane, ai caror membrii erau numiti de domni si de guvernul otoman. Trupele ruse vor ramane in Principate pana in 1851. sfarsitul revolutiilor deschidea calea exilului, nu si abandonarea luptei. Timpul exilului a fost timpul perfectionarii discursului romanesc asupra dreptului, care aseaza vechile capitulatii incheiate cu Poarta in cadrul conceptual al dreptului international contemporan. Principatele intre diplomatie si razboi Izbucnirea Razboiului Crimeei intre Rusia si Imperiul Otoman a marcat o noua faza a problemei orientale. In 1856 s-a desfasurat Congresul de la Paris care a pus capat razboiului. Coalitia Frantei, Marii Britanii, Austriei si a Sardiniei, care a intervenit pe langa turci impotriva rusilor, a blocat expansionismul rusilor in Balcani. Infrangerea tarului la capatul unui razboi, a fost sanctionata prin incheierea protectoratului pe care l-a exercitat asupra Principatelor. Tratatul de la Paris favoriza Principatele si aducea modificari statutului politico-juridic. Reprezentantul Frantei contele Walewski, a ridicat in cadrul congresului chestiunea Unirii Principatelor sub un print strain. Congresul se imparte in doua tabere: prounionista( Franta, Rusia, Sardinia si Prusia) si antiunionista( Austria si Turcia la care s-a adaugat si Anglia). Insa problema esentiala a romanilor in relatiile internationale ramanea Unirea. Tocmai hotararea congresului privitoare la consultarea dorintelor romanilor este cea care ne ingaduie sa tragem concluzia ca tratatul de la Paris a favorizat a inlesnit lupta romanilor pentru unire. In mod concret, aplicarea clauzelor tratatului de la Paris privind reorganizarea Principatelor se realizeaza in trei ani de lupte si negocieri cu Marile Puteri. Prima miza este aceea a alegerii adunarilor din 1857 atat in Moldova cat si in Tara Romaneasca. Alegerile sunt falsificate de catre Constantinopol. In iulie 1857 Napoleon al III lea ameninta cu ruperea relatiilor cu Poarta. Poarta a refuzat sa accepte revendicarea Unirii, pe care o considera contrara clauzelor tratatului de la Paris. Acordul s-a incheiat in 1858, Marea Britanie si Rusia au sfarsit prin a se pune de acord cu pozitiile Frantei pentru a preveni tulburari grave in Moldo-valahia, si a fost ratificat in cadrul tratatului de la Londra. Principatele au ramas sub suzeranitatea Portii si sub garantia puterilor semnatare ale tratatului de la Paris. Infaptuirea Unirii, la 24 ianuarie 1859, prin dubla alegere a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, punea puterile garante in fata faptului implinit. Cuza a fost silit sa abdice in 1866 printr-un complot care i-a unit pe conservatori si liberali. Caderea lui Cuza si ascensiunea la tronul principatelor a printului Carol de Hohenzollern, candidatul Frantei si al Prusiei, ascundea miza geopolitica majora, in care Rusia devine putea din Balcani in ascensiune fata de Poarta.