Regimul fanariot în Ţara Românească şi Moldova

Începând cu anul 1711 în Moldova şi 1716 în Ţara Românească , Imperiul Otoman înlocuieşte
domniile pământene cu domniile fanariote.
Primul domnitor fanariot a fost Nicolae Mavrocordat , mai întâi în Moldova , apoi şi în Ţara
Românească.

Trăsăturile regimului fanariot

Domnitorii erau numiţi de sultan dintre grecii din cartierul Fanar al C-polului, ce
deţinuseră funcţii importante în ierarhia imperiului .Teritoriul Principatelor Române era
considerat parte integrantă a Imperiului Otoman , prin urmare părţi din teritoriu puteau fi
înstrăinate în funcţie de interesele Porţii.
Ţările Române nu aveau dreptul să întreţină o armată proprie. Economia fiind
subordonată Porţii Otomane , au crescut obligaţiiile către turci şi s-a menţinut monopolul
acestora asupra economiei . Ţările Române nu aveau dreptul la o politică externă proprie , în
relaţiile cu alte ţări interesele acestora fiind reprezentate de sultan.
Cu toate acestea Ţările Române aveau un statut separat în cadrul Imperiului Otoman ,
acestea menţinându-şi autonomia internă.
Regimul fanariot , prin dominaţia exercitată de Poartă , fiscalitatea excesivă şi corupţia
administraţiei din Ţările Române şi Moldova a avut ca efect accentuarea sărăciei ce a devenit
tot mai apăsătoare pentru români care au iniţiat o serie de demersuri pe lângă Marile Puteri
menite să-i elibereze de sub această dominaţie.
Pe de altă parte , prin acţiunile lor reformatoare în plan economic , social şi politic,
domnii fanarioţi au contribuit la modernizarea societăţii româneşti în spiritul ideilor
iluministe.

Opera reformatoare a domnilor fanarioţi

1. Constantin Mavrocordat a avut mai multe domnii în Ţara Românească şi Moldova între
1730-1769. A luat măsuri pentru reformarea administraţiei , justiţiei , finanţelor .
Reforma fiscală: a desfiinţat dările înlocuindu-le cu un impozit anual fix , ce putea fi plătit în
4 rate.
Reforma socială , înfăptuită în 1746 în Ţara Românească şi în 1749 în Moldova a constat în
desfiinţarea şerbiei şi a legăturii de pământ a ţăranilor care se puteau răscumpăra . Ei au
devenit clăcaşi fiind obligaţi să presteze zile de clacă pe pământul boierului ( 12 zile/ an în
Ţara Românească şi 24 zile / an în Moldova).

2. Alexandru Ipsilanti , domn în Ţara Românească ( 1774-1782; 1796-1797 ) şi în Moldova

( 1786-1788 ) a înfăptuit reforme în învăţământ , justiţie şi finanţe.
3.Scarlat Callimachi , domn al Moldovei în 1806, 1807-1810, 1812-1819 , a tipărit la Iaşi în
1816-1817 „ Codul lui Callimachi ” , o culegere de legi inspirată din Codul Austriac şi Codul
lui Napoleon.
4. Ioan Gheorghe Caragea , domn al Ţării Româneşti ( 1812-1818 ) , a promulgat în 1818 , un
cod de legi ( Legiuirea lui Caragea ) inspirat din Codurile Occidentale .El a mărit obligaţiile
ţăranilor clăcaşi faţă de boieri.