Sunteți pe pagina 1din 5

Totalitarismul, comunist și nazist, este un tip de regim situat la antipodul tradiției

raționaliste și umaniste. Scopul totalitarismului comunist nu era doar să planifice


economia, ci, mai important, era să modifice condiția umană. Niciun sacrificiu nu era
prea costisitor pentru a atinge acest scop. Argumentul era, pentru acei true
.believers despre care a scris Eric Hoffer, că nu se poate face omletă fără să spargi ouă

Nazismul
Ideologia fascistă a apărut în Europa interbelică și a stat la baza unor partide
de extremă dreaptă precum Partidul Național-Socialist din Germania, Partidul Fascist
.din Italia sau Garda de Fier din România

Nazismul este caracterizat de naționalism, misticism, violență, corupție și


demagogie. Astăzi el este prezent în viețile noastre mai mult ca formă de guvernare și
mai puțin ca ideologie. Cea mai notabilă caracteristică a unei țări fasciste este
ostracizarea și persecuția sau respingerea principiului egalității în drepturi
.pentru un anumit segment al populației

Un guvern fascist va avea mereu o categorie de cetățeni superioară alteia,  în


funcție de rasă, religie sau origine etnică. Un stat poate fi și democratic și fascist
.– clasa privilegiată trăind într-o democrație în timp ce clasele defavorizate în fascism

Nazismul este anticomunist, antidemocratic, antiindividualist, antiliberal,


antiparlamentar, anticonservator, antiburghez și antiproletar și în multe cazuri,
anticapitalist. Nazismul respinge conceptele de egalitarism, materialism și raționalism
.în favoarea acțiunii, disciplinii, ierarhiei,spiritului și a voinței

Comunismul
Comuniştii îşi exercitau dictatura prin intermediul partidului lor, care, Ia rândul .
sau, controla guvernul. Partidul Comunist era unicul partid legal, alte formaţiuni
politice nefiind necesare, de vreme ce doar comuniştii întelegeau mersul Istoriei.
Partidul era un organism selectiv, ce-şi recruta membrii pe baza loialităţii faţă de
misiunea proletariatului. Organizat piramidal, partidul comunist avea drept foruri
conducatoare Congresul (aproximativ 5000 de membri care se reuneau o data Ia cinci
ani), Comitetul Central (cam 300 de membri care se intalneau de cel putin doua ori pe
an), Biroul Politic (adevăratul centru de putere din cadrul partidului) şi Secretarul
.General (liderul suprem)
Pilonii regimului sovietic erau propaganda, prin intermediul căreia se realiza
indoctrinarea maselor cu a tot cuprinzatoarea "invăţătura marxist-leninisă", şi mai ales
teroarea, intemeiată pe un aparat represiv imens, al cărui vârf era reprezentat de poliţia
.politică (ce a avut diverse nume: CEKA, GRU, NKVD, KGB)

Teroarea şi represiunea erau exercitate asupra "duşmanilor poporului", reali sau


imaginari, din afară, dar şi din cadrul partidului. De multe ori teroarea avea un caracter
aleatoriu, milioane de oameni căzând victime ale necesităţii de a se asigura prin
spaima coeziunea societăţii de tip bolşevic

Doctrinele mișcării naziste se opuneau ferm celor comuniste, precum și celor


democratice. Tradiționaliștii și marii propietari se sprijineau adeseori pe ea, ca pe o
protecție împotriva comunismului, însa aceasta reprezenta mult mai mult decât o
simplă mișcare conservatoare. Ca și statele comuniste, statele naziste au fost dictaturi,
ele fiind conduse de un singur partid care nu accepta opozitie și prezidate de un
.puternic și preaslăvit conducător.Dacă sunt de accord cu comunismul şi fascismul

De ce nazismul şi comunismul, precum şi relatia lor, sunt văzute diferit în Estul


.Europei ? Răspunsul e simplu în complexitatea pe care o presupune

Estul a cunoscut direct, adică a trait ambele terori, in vreme ce Vestul doar una
dintre ele. Apoi experienta comunismului în Est a fost mult mai îndelungată decât
aceea a fascismului şi mai recentă. Mai mult decât atât, între doctrina şi practica
socială comuniste distanta rămåne uriaşă, abisală, oricât de mari vor fi fost diferentele
între regimurile instalate la Praga sau la Bucureşti, la Varşovia sau la Tirana şi
.indiferent de evolutia lor în timp

Spre deosebire de fasciism şi mai cu seamă de nazism, caracterizate, în genere,


printr-o carentă de ideal, comunismul (chiar si in varianta lui dură, bolşevică) era
generos în această privinţă. Revoluţia trebuia să măture totul şi pe toţi cei care (cu voia
sau chiar fară voia lor) le stăteau în cale pentru libertatea şi egalitatea tuturor
oamenilor să fie, în sfârşit, cucerite. Procesul era anevoios, spinos, îndelungat, foarte
îndelungat, dar ineluctabil. Violenta lui era acceptată, sacrificiile şi victimele nu
.contau, ceea ce conta erau telul nobil şi victoria finală

Acestei promisiuni enorme i s-au încredinţat nu numai proletarii, care ,,n-aveau de


pierdut decât lanturile", dar şi destui burghezi (sau chiar nobili) de origine, dispuşi să
renunţe la privilegii şi avantaje în favoarea unei justiţii sociale mereu viitoare, şi
promori întregi de intelectuali de pretutindeni, în cautare de ideal. In condiţiile lipsei
totale de transparentă, ale secretizării paroxistice a manevrelor puterii comuniste
.deziluzionarea, ,,sfârşitul inocentei" au venit foarte tårziu, iar uneori deloc

Capacitatea de fidelizare a propagandei comuniste, potentate, cum era, de teroare, a


fost extraordinară. Este cunoscut echivocul tragic al acelui general sovietic condamnat
pe nedrept şi executat din ordinul lui Stalin personal, care a murit strigând cu toată
."!convingerea: ,Trăiască Stalin

In ciuda unor adeziuni sincere şi explicabile pe care le-a întrunit şi aici,


comunismul rămâne în Europa de Est (şi cu deosebire în România) un regim impus cu
forta. Despre inginerile lui sociale in acest perimetru, despre victimele numeroase pe
care le-a produs şi despre eşecul lui lamentabil după decenii de colectivism, centralism
.şi dictatură nu are rost să vorbim acum

Este sigur că, în Est, comunismul nu mai poate fi considerat decât o ideologie
.falimentară datorită unei practici totalitare şi, la rândul ei, falimentare

Aşadar, nu putem studia separate cele două ideologii : ele, se dezvoltă împreună,
într-un mod radical, iar complementarietatea-rivalitatea lor a dominat un secol întreg
Diferenţa dintre fascism şi comunism

Elaborat de : Lazari Maria- Mădălina


Coordonator : conf. dr. Băişanu Alexandru
Bibliografie

· Aron Raymond, Democratie si totalitarism, Editura All;

· Hannah Arendt, Originile Totalitarismului, Editura Humanitas,


Bucuresti, 1994;

· Ion Popescu Puturi, Gheorghe Unc, Vladimir Zaharescu, Marin


Badea, Constantin Botoran, Regimurile fasciste si totalitare din
Europa, volumul I, Editura Militara, 1979.

· Francois Furet, Erst Nolte, Fascism şi comunism, Editura ART;

S-ar putea să vă placă și