III. CONSTITUIREA STATELOR UNITE ALE AMERICII 1. IN CUTAREA LIBERTII A.

Inceputurile colonizrilor europene in America de nord sunt legate de expansiunea englez, francez i olandez, incheiat in 1763 cu victoria englezilor. Pornind cu puritanii venii pe nava Mayflower, englezii vor crea intre 1607-1773, pe coastele atlantice 13 colonii(Massachusetts, Connecticut, Rhode Island, New York, New Jersey, Maryland, Delaware, Pennsilvania, Virginia, Carolina de Nord, Carolina de Sud, New Hampshire i Georgia) cu organizare, instituii i trsturi diferite, dar unite prin origine,limb, religie i aspiraii social-economice. In timp ce in nord dominaeconomia industrial i mica proprietate rural, in sud(incepand cu Virginia),economia era predominant rural i se baza pe monoculturile de pe marileplantaii lucrate cu sclavi negri. Elementul comun era preponderena relaiilor capitaliste, aspiraia spre libertate i indicultelor protestante i a etnicilor anglo-saxoni( 80% din locuitori erau de origine englez i scoian, 10% irlandezi). B. Originile conflictului se regsesc in relaia colonie-metropol, anume in limitele impuse expansiunii economice in domenii ce ar fi concurat metropola, interzicerea colonizrii spaiului de la vest de Munii Aleghenii, restricii in comerul cu posesiunile franco-spaniole din Antile, taxele impuse de Londra(taxa timbrului, a ceaiului) i faptul c colonitii nu erau reprezentai in parlamentul britanic. C. Declanarea conflictului este legat de meninerea taxei ceaiului, incarturierea forat de trupe britanice i aciunile Fiilor i fiicelor libertii, dar i de activitatea publicistic a lui Benjamin Franklin, Thomas Jefferson, Patrick Henry. Partida de ceai de la Boston- 16 decembrie 1773, urmat de represaliile engleze contra Bostonului i statului Massachussets, au solidarizat pe coloniti care s-au intrunit la Philadelphia 1774, intr-un congres continental, solicitand Londrei, in ciuda divergenelor dintre revoluionarii radicali condui de Samuel Adams i loialitii moderai a lui Joseph Gallaway, anularea taxelor i sanciunilor, neadoptarea altor taxe fr acordul colonitilor i reprezentarea acestora in parlamentul britanic. 2. INDEPENDENA A. Declaraia de independen, redactat de Jefferson i adoptat de Congres in 4 iulie 1776, vine pe fondul acutizrii conflictului civil i militar in 1775, fiind totodat un rechizitoriu al politicii engleze in America. B. Rzboiul izbucnit de fapt din 1775, iar ruptura s-a agravat cand noi fore britanice au debarcat in colonii i au avut loc primele ciocniri armate la

Lexington i Bunker Hill - 1775. Colonitii ii organizeaz o armat condus de George Washington i susinut de voluntari europeni i trinit o delegaie in Europa dup ajutor, sub conducerea lui Benjamin Franklin. Victoria colonitilor de la Saratoga -1777, le asigur aliana cu Frana, Spania i Olanda i un sprijin militar naval i terestru francez. Infrani la Yorktown -1781, britanici vor accepta prin pacea de la Versailles 1783 independena fostelor lor colonii, crora le vor ceda spaiul dintre Munii Aleghenii i fluviul Mississippi. C. SUA republic prezidenial. Organizarea noului stat a fost o lung dezbatere intre federaliti i antifederaliti, cu accent pe constituia adoptat in 1787. Conform acestei SUA era o republic prezidenial, stat federal in care puterea legislativ aparine unui congres bicameral(Senat - 2 reprezentani de stat i Camera reprezentanilor - numr de reprezentani alei proporional cu ponderea populaie, cu atribuii distincte, reprezentanii fiind alei pe 4 ani prin vot uninominal.), puterea executiv revine preedintelui (este ef al statului i a guvernului, conductor al armatei i politicii externe, fiind ales prin vot direct pe maximum 2 mandate de 4 ani) i guvernului condus de acesta, iar puterea judectoreasc este exercitat de instane in frunte cu Curtea Suprem, format din 17 judectori alei pe via. Autonomia local era respectat, iar statele au legi i reglementri proprii ce nu pot fi inclcate de puterea central. Guvernul federal are atribuii in domeniile aprrii, politicii externe, proteciei sociale, emigrrii, monedei, sistemului financiar. Drepturile i libertile ceteneti sunt reglementate in primele 10 amendamente.vidualism, predominana

ISTORIA ALTFEL
Tratatul de la Paris (1783) Recunoaterea celor treisprezece colonii ca treisprezece state independente i suverane [Articolul 1]; Stabilirea granielor intre Statele Unite i British North America [Articolul 2]; Acordarea drepturilor de pescuit a pescarilor Statelor Unite in zona cunoscut sub numele de Grand Banks, situat in largul coastei insulei i in zona Golfului fluviului Saint Lawrence [Articolul 3]; Recunoaterea tuturor datoriilor legal contractate de ambele pri care urmau s fie pltite conform termenilor existeni la data semnrii Tratatului [Articolul 4]; Congresul Statelor Unite "va recomanda cu toat onestitatea"

tuturor legislaturilor celor 13 state "s recunoasc i s aplice restituirea tuturor drepturilor, bunurilor i proprietilor confiscate ale subiecilor britanici reali [Niciodat aplicat Articolul 5]; Statele Unite nu vor mai permite alte consfiscri in viitor [Articolul 6]; Prizonierii de rzboi de ambele pri vor fi eliberai, iar proprietile lsate de Armata britanic pe teritoriul american nu vor fi subiect de confiscare (incluzand Negroes) [Articolul 7]; Atat Marea Britanie cat i Statele Unite vor avea acces perpetuu la fluviul Mississippi [Articolul 8]; Teritoriile Marii Britanii care au fost ocupate de ctre americani vor fi returnate fr nici o compensaie [Articolul 9]; Ratificarea tratatului urma s se realizeze in decurs de 6 luni de la semnarea sa [Articolul 10]. Preambulul Constituiei. Noi, Poporul Statelor Unite, in vederea realizrii unei Uniuni mai stranse, aezrii dreptii, asigurrii Linitii interne, inzestrrii pentru aprarea obteasc, promovrii Prosperitii generale si asigurrii Binecuvantrilor Liberttii pentru noi inine si pentru Urmaii notri, decretm si promulgm Constituia de fa pentru Statele Unite ale

Americii.
Amendamente. Constituia Statelor Unite are 27 de amendamente, primele zece, ratificate simultan intre anii 1789 i 1791, sunt cunoscute sub denumirea de United States Bill of Rights i urmresc limitarea puterii guvernului federal. Primul Amendament. Acesta interzice Congresului sa voteze legi prin care sa se instituie o religie oficial de stat sau prin care o religie este preferat in locul alteia, s promulge legi prin care s-ar impiedica libertatea religioas, legi care sa ingrdeasca libertatea de exprimare, libertatea presei, legi care s limiteze dreptul la adunare panic i la a trimite petiii guvernului. Cei 56 de semnatari ai Declaraiei de Independen: John Adams, Samuel Adams, Josiah Bartlett, Carter Braxton, Charles Carroll, Samuel Chase, Abraham Clark, George Clymer, William Ellery, William Floyd, Benjamin Franklin, Elbridge Gerry, Button Gwinnett, Lyman Hall, John Hancock, Benjamin Harrison, John Hart, Joseph Hewes, Thomas Heyward Jr., William Hooper, Stephen Hopkins, Francis Hopkinson, Samuel Huntington, Thomas Jefferson, Francis Lightfoot Lee, Richard Henry Lee, Francis Lewis, Robert R. Livingston, Thomas Lynch Jr., Thomas McKean, Arthur Middleton, Lewis Morris, Robert Morris, John Morton, Thomas Nelson Jr., William Paca, John Penn , Robert Treat Paine, George Read, Caesar Rodney, George Ross, Benjamin Rush, Edward Rutledge, Roger Sherman, James Smith, Richard

Stockton, Thomas Stone, George Taylor, Matthew Thornton, George Walton, William Whipple, William Williams, James Wilson, John Witherspoon, Oliver Wolcott,George Wythe. 4. CRONOLOGIE Sfaritul secolului al XVI-lea: Sir Walter Raleigh incearc s formeze viitoarea colonie Virginia 1607: Compania comercial din Londra infiineaz colonia Virginia. 1607-1733: Pe rmul estic al continentului nord-american se formeaz 13 colonii engleze; majoritatea locuitorilor este format din emigrani englezi protestani (puritani), plecai in cutarea libertii de exprimare a credinei. 1621: Compania olandez a Indiilor occidentale infiineaz Noua Oland. 1629-1630: intemeierea coloniei Massachussets. 1634: 200 de pionieri infiineaz aezarea St. Mary's, inceputul coloniei Maryland. 1637: Se infiineaz colonia Noua Suedie, viitorul Delaware. 1663: Regele Carol al II-lea acord unor favorii teritoriul dintre Virginia i Florida -Carolinele; separarea celor dou colonii s-a fcut in 1712. 1664: Anglia cucerete Noua Oland, devenit ulterior New York. Ducele de York druia prietenilor si regiunea New Jersey. 1681: William Penn cumpr teritoriul de mai tarziu al Pennsylvaniei. 1732: la fiin colonia Georgia. Dup incheierea rzboiului de apte ani(1763): Anglia duce o politic ce stanjenete dezvoltarea economic a coloniilor i afecteaz principiul politic in cutarea cruia colonitii prsiser ara-mama: inlturarea arbitrarului administraiei absolutiste i guvernarea dup legi votate de propriii reprezentani. 1774: Reprezentanii celor 13 colonii se intrunesc intr-un prim Congres continental; bazandu-se pe principiile constituiei engleze, resping autoritatea Parlamentului englez i hotrsc boicotarea mrfurilor englezeti. 4 iulie 1776: Este adoptat Declaraia de Independen a SUA; prin capitularea armatei engleze in 1781, se incheie rzboiul dintre colonii i metropol. 1787: Este adoptat Constituia prin care SUA devine o republic prezidenial organizat pe principiul separrii puterilor in stat, care asigura echilibrul l controlul reciproc intre puterile statului. 5. DICIONAR Boicot: Interdicie declarat impotriva unui stat, unui grup social sau a unui

Individ prin care se stabilete refuzul de a vinde, a cumpra sau de a intreine orice fel de relaii cu cei supui respectivei interdicii. Tax: Sum de bani stabilit prin lege care se pltete obligatoriu pentru producerea i/sau comercializarea unor bunuri sau servicii Republic prezidenial: Form de guvernmant in cadrul creia preedintele este ales prin vot direct i deine puterea executiv in stat. Imunitate: Exceptarea de la plata unor impozite, executarea de corvezi sau indeplinirea unor sarcini. Curtea suprem de justiie: instana superioar de justiie, potrivit Constituiei americane. Quaker: membru al unei grupri religioase protestante, ostil Bisericii anglicane implantate in America dup 1681.