Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
STATUL ŞI POLITICA:
2. ORGANIZAREA STATELOR MODERNE:
2.3. CONSTITUIREA S.U.A.
I. ÎN CĂUTAREA LIBERTĂŢII 1. Începuturile: Între anii 1607-1733, Anglia a
întemeiat, pe coasta atlantică a Americii de Nord, 13 colonii. (vezi harta p.18 sau Atlas p.
Identificarea celor 13 colonii) Primii coloniştii, în marea lor majoritate englezi, au venit
pe aceste teritorii din motive economice sau datorită persecuţiilor religioase. (vezi
episodul vasului Mayflower fig. din manual p.18) (studiu D1,D2)
2.Originea conflictului: În scurtă vreme coloniile americane au cunoscut o
puternică dezvoltare. Nordul era industrializat, folosea muncitori salariaţi şi mica
proprietate agricolă, iar Sudul avea mari plantaţi (bumbac, tutun etc.) unde se folosea
munca sclavilor negri. Cu timpul, economia coloniilor americane a început să
concureze metropola. Datorită acestei concurenţe parlamentul britanic a luat o serie de
măsuri restrictive care urmăreau să menţină coloniile americane într-o poziţie de
subordonare. Astfel a interzis colonizarea teritoriilor de la vest de Munţii Alegani şi a
introdus o serie de taxe (taxa timbrului), vămi sau măsuri pentru încurajarea
monopolului mărfurilor britanice. (Actul de încartiruire 1765, pretextând revolta unor
triburi indiene, colonişti trebuiau să întreţină permanent o armată engleză în colonii).
În această situaţie colonişti americani sau organizat în asociaţii numite “Fiii
libertăţii”, care protestau împotriva măsurilor introduce şi boicotau produsele engleze.
Dacă iniţial cauza revoltei coloniştilor a fost de natură economică ulterior factorul
politic a devenit dominant prin faptul că coloniile nu aveau reprezentanţi în
Parlamentul Angliei şi cereau dreptul de a se conduce de sine stătător, prin proprii
reprezentanţi aleşi. (Studiu D3)
3. Declanşarea conflictului: În anul 1773, un grup de americani s-au deghizat în
indieni, au urcat la bordul navelor engleze din portul Boston şi au aruncat în mare
întreaga cantitate de ceai. Această acţiune este cunoscută sub numele de “partida de
ceai”din Boston. În urma acestei acţiuni guvernul englez a trimis trupe şi a închis
portul Boston. (Studiu D4) În 1774, reprezentanţii celor 13 colonii sau întrunit la
Philadelhia, într-un prim congres continental, care decide oficial boicotarea mărfurilor
engleze, respinge autoritatea parlamentului englez şi constituirea unui guvern central
care să coordoneze efortul politic şi militar în vederea obţinerii independenţei.
II. RĂZBOIUL DE INDEPENDENŢĂ (1775-1783)
Îmediat după primul congres de la Philadelfia coloniştii au început să se înarmeze
iar în 1775 s-au înregistrat primele ciocniri militare.
În 1776 se organizează al doilea congres la Philadelhia care adoptă pe data de 4
iulie 1776 Declaraţia de Independenţă, redactată de Thomas Jefferson. Declaraţie care
evocă drepturile naturale ca fundament al luptei pentru libertate şi independenţă.
(Studiu D5,D6)
Congresul a mobilizat o armată de voluntari pusă sub comanda generalului
George Washington. În primele confruntări trupele americane au fost învinse de bine
pregătita armată engleză, căreia i se adăuga trupe de mercenari germani.
Ulterior datorită lui G.Washington, un priceput organizator şi un bun comandant,
efortului diplomatic dus de Benjamin Franklin, ambasadorul american la Paris, care a
făcut ca pe rând, Franţa, Spania şi Olanda să intre în război împotriva Angliei, precum
şi participării voluntarilor europenii (La Fayette, Kosciuszko, von Kalb) trupele
americane au obţinut victoriile de la Saratoga (1777) şi Yorktown (1781). Războiul s-a
terminat în 1783 prin semnarea tratatului de pace de la Versailles, prin care Anglia
recunoştea independenţa coloniilor americane şi le ceda teritoriul de la vest de Munţii
Alegani până la fluviul Mississippi.(de urmărit pe hartă noile graniţe)
III. S.U.A. – REPUBLICĂ FEDERALĂ PREZIDENŢIALĂ
În anul 1787 a fost adoptată Constituţia S.U.A., ea este valabilă, cu mici modificări
(amendamente), şi în ziua de astăzi. Constituţia a fost rezultatul unui compromis între
adepţii unei puteri centrale şi cei care doreau o largă autonomie. Era pentru prima
dată când doctrina politică şi filozofia “Luminilor” trecea de la teorie la practică.
Constituţia consacra principiile: suveranităţii poporului, proprietăţii, libertăţilor
cetăţeneşti şi individuale, contractului social, supremaţiei voinţei naţionale şi a
separării puterilor în stat. (Studiu D7,D8)
Potrivit constituţiei S.U.A. era o republică federală în care fiecare stat membru are
dreptul de a se conduce după propriile legi, are un guvernator ales şi instituţii proprii
în plan judecătoresc şi financiar. Conducerea federală are atribuţii în politica externă
şi în apărarea ţării, ea poate introduce impozite, reglementează comerţul şi emite
moneda. S.U.A. este şi o republică prezidenţială: Preşedintele investit cu puterea
executivă, este ales pentru un mandat de 4 ani de către un colegiu de electori, care în
prealabil au făcut cunoscut candidatul pentru care vor vota, desemnaţi în fiecare stat în
proporţie cu nr. de reprezentanţi în Congres. Scrutinul este majoritar, adică toţi marii
electori dintr-un stat vor vota pentru candidatul care a obţinut majoritatea în acest stat, chiar
şi cu un vot. Astfel, preşedintele ales de majoritatea marilor electori, poate totuşi să fie
minoritar ca număr de voturi pe ţară. El este, în acelaşi timp, şef al statului şi al
guvernului şi comandant-şef al armatei.
Puterea legislativă aparţine Congresului S.U.A., (cu sediu la Capitol) care este o
adunare bicamerală formată din Senat şi Camera Reprezentanţilor.
Camera Reprezentanţilor este formată din deputaţi din fiecare stat, numărul lor
fiind în funcţie de mărimea populaţiei (435 de membri aleşi pentru 2 ani prin vot
universal, 1 pentru 522 000 loc.). În Senat fiecare stat trimite doi senatori aleşi,
indiferent de numărul populaţiei (100 aleşi pentru 6 ani prin vot universal, câte o treime se
reînoieşte la 2 ani). O reajustare are loc o dată la zece ani după fiecare recensământ. Orice
candidat trebuie să aibă cel puţin 25 de ani şi să fie cetăţean american de cel puţin 7 ani.
P.Democrat are ca electorat în special imigranţi, catolici, evrei şi negri, el are ca simbol
măgăruşul, iar P.Republican numit şi WASP (White, Anglo-Saxon, Protestant) are ca simbol
elefantul.
Congresul se întruneşte la date fixe fără să fie convocat de preşedinte. Preşedintele
are însă, drept de veto (poate suspenda aplicarea unei legi cerând o nouă dezbatere, dar
poate trece dacă este votată cu o majoritate de două treimi).
Congresul examinează, aprobă sau respinge actele de guvernare, votează legile,
adoptă bugetul, fixează liniile politici externe, ratifică tratatele internaţionale. Are
posibilitatea de a-l demite pe preşedinte.
Puterea judecătorească este deţinută de instanţele de judecată, în care un rol
deosebit îl au juraţi. Instanţa superioară de judecată este Curtea Supremă Federală de
Justiţie şi are ca supremă atribuţiune supravegherea respectării Constituţiei. Ea este
compusă din 9 judecători numiţi pe viaţă de preşedinte.
Această structură a conducerii statului permite: separarea reală a puterilor în stat,
controlul lor reciproc, echilibrul dinamic al acestora, precum şi îmbinarea atribuţiilor
de autoritate ale instituţiilor federale şi locale. În 1791, în Constituţie au fost incluse 10
amendamente numite: “Legea drepturilor omului”, ele legiferează: libertatea
religioasă, libertatea cuvântului şi a presei, dreptul de petiţionare şi cel de întrunire,
etc. Astfel S.U.A. a devenit primul stat cu adevărat democratic. Însă, democraţia
americană era limitată de existenţa sclaviei.
Vocabular
Taxă: sumă de bani stabilită prin lege care se plăteşte obligatoriu pentru producerea
şi/sau comercializarea unor bunuri sau servicii.
Boicot: interdicţie declarată împotriva unui stat, unui grup social sau a unui individ prin
care se stabileşte refuzul de a vinde, a cumpăra sau de a întreţine orice fel de relaţii cu cei
supuşi respectivei interdicţii.
Imunitate: exceptarea de la plata unor impozite, executarea unor corvezi sau îndeplinirea
unor sarcini.
Constituţie: lege fundamentală în care sunt prevăzute principiile de bază ale organizării
statului.
Republică prezidenţială: formă de guvernământ în cadrul căreia preşedintele este ales
prin vot direct şi deţine puterea executivă în stat.
Juraţi: cetăţeni aleşi să participe la judecată, spre a se pronunţa dacă îl consideră vinovat
pe inculpat.
Amendament: corectare a anumitor erori sau omisiuni; propunere de modificări ce
urmează să fie aduse unui proiect de lege