1.

Razboiul de independenta Descoperit la sfarsitul secolului al XV-lea, continentul a fost colonizat mai intaide spanioli, portughezi si francezi si mai apoi de englezi.Englezii au colonizat o mare parte a litoralului atlantic al Americii de Nord la sfarsitul secolului 16.Prima colonie fondata de Anglia intre Atlantic si Allegheng a fost Virginia.Englezii au fost surprinsi de faptul ca n-au gasit bogatiile Orientului. Ulterior, pana la 1772, au mai fost infiintate 12 colonii: Noua Anglie, Carolina de nord, Carolina de Sud, Maryland, Massacheussets, Georgia.Coloniile au infiintate de casa regala si de companii particulare.Raporturile lor cu metropola erau diferite dar in general controlul metropolei asupra lor a fost redus pana la jumatate in secolul al 18-lea.Razboaiele coloniale si indeosebi razboiul cu Franta din 1756-1763 au schimbat lucrurile. Paradoxal controlul exercitat de britanici a crescut concretizandu-se in tot mai multe trupe britanice in colonii, interdictii comerciale, taxe pe diferite produse.(ex: taxa pe ceai, timbru).Colonistii erau nemultumiti si pentru felul ca toate deciziile care ii priveau erau luate in afara oricarei consultari. Nemultumirile colonistilor determina un curent de actiune unitara in randul celor 13 teritorii briatnice din cele de separatismele care existau intre ele uneori amplificate in mod artificial. Punti de legatura erau: -originea anglo-saxona; -religia; -dorinta de libertate; La 1754 s-a tinut prima intalnire a reprezentantilor din cele 13 colonii la initiativa Virginiei. Rostul era de a gasi calea cea mai buna pentru reglementarea situatiei intre colonii si metropola.Cererile formulate au fost respinse de regele George al III-lea. In perioada urmatoare au loc ciocniri intre colonisti si britanici(Baston-1770).In 1774 s-a tinut un congres la Philadelphia.Reprezentantii colonistilor nu erau hotarati sa rupa legatura cu Londra.Raspunsul englezilor a fost neasteptat in sensul ca au avut loc masuri represive de intimidare chiar in randul coloniilor care erau mai legate de coroana.Razboiul a izbucnit in 1775.Colonistii nu dispuneau decat de garzi de autoaparare.Infrangerile suferite de ei in primii ani au explicatia principala in diferenta de capacitate militara.Lucrurile nu se vor imbunatatii prea mult nici dupa numirea in fruntea armatei a lui George Washington si atunci colonistii au apelat la sustinere externa. Benjamin Franklin a negociat alianta cu Franta in 1778.

2.Organizarea S.U.A. La 4 iulie 1776 s-a adoptat Declaratia de Independenta conceputa de Jeffenrson din care au fost scoase anumite formulari cum ar fi cea referitoare la desfiintarea sclaviei. Principiile erau iluministe si dadeau expresie idealurilor de libertate, dreptate, democratie etc.In anul urmator a fost obtinuta prima biruinta semnificativa la Saratoga care a dat incredere colonistilor in posibilitatea biruintei.In 1781 a fost obtinuta victoria decisiva la Yorktown.In 1783 s-a semnat pacea de la Paris care a consacrat un nou stat independent: S.U.A. Proclamarea S.U.A. se facuse la 1781 printr-un act constitutional unmit Articolele confederatiei. Cele 13 state urmau sa alcatuiasca o uniune condusa de Congres, institutie cu atributii legislative, executive si judiciare.In anul urmator au avut loc ample dezbateri privind organizarea noului stat. In 1787 s-a adptat Constitutia S.U.A. care este in vigoare si astazi.Potrivit acestui ducoment. S.U.A. formeaza on federatie deschisa in frunte cu un presedinte ales pe 4 ani cu posibilitatea innoirii mandatului.Organul suprem de conducere era Congresul format din Camera Reprezentantilor( 2 persoane alese din fiecare stat) si Senat.Alegerea senatorilor a avut la baza sistemul cenzitar.Puterea judecatoreasca este incredintata Curtii Supreme care are ca atributie verificarea si declararea constitutionalitatii legilor. Putarea centrala era insemnata in cateva domenii (economie,finante,politica externa).Puteri insemnate reveneau administratiilor locale.Constitutiei I s-au adus o serie de amndamente, indeosebi in privinta drepturilor si libertatilor fundamentale(ecoul revolutiei francezei).Aceste amendamente sunt cunoscute sub denumirea de a II-a declaratie americana. In perioada urmatoare s-au constituit si partidele care a disputat conducerea uniunii Partidului Republican si Partidului Democratic. Primul presendinte a fost George Washington urmat de Jefferson.Din 1787 s-a adoptat ca moneda unica dolarul.S.U.A. s-u oganizat dupa principii masonice.Tot in acest an s-a adoptat si Costitutia SUA.Ea consacra principiul separarii puterilor in stat si este pentru prima data cand doctrina politica si filosofia Luminilor trece din faza discutiilor teoretice in practica.Constitutia poate fi actualizata oricand si imbogatita cu ajutorul amendamentelor Organele conducerii federale si locale se intemeiaza, in structurarea si functionarea lor, pe principiile: suveranitatii poporului, proprietatii, libertatilor, cetatenestisi individuale, contractului social, suprematiei vointei nationale, separarii lor, echilibrului si controlarii reciproce a puterilor. In conformitate cu textul Constitutiei, fiecare stat membru are dreptul de a se conduce dupa propiile legi, are un guvernator ales si institutii propriii in plan judecatoresc si financiar. Conducerea federala are atributii in planul politicii externe, reprezentand natiunea in relatiile cu alte state.Ea poate introduce impozite, poate reglementa comertul si bate moneda nationala.Se ocupa de armata si de marina.

Presedintele, investit cu puterea executiva, este ales pentru un mandata de 4 ani de catre un colegiu de electori, desemnati in fiecare stat in proportie cu numarul de reprezentanti in Congres.El este, in acelasi timp, sef al statului si al guvernului, comandant-sef al armatei, cu largi puteri in caz de conflict arma.SUA este o republica prezidentiala. Puterea legislativa apartine Congresului SUA, parlament bicameral format din Senat si Camera Reprezentantilor. Congresul se intruneste la date fixe fara a fi convocat de presedinte.Presedintele are, insa, drept de veto.Congresul examineaza, admite sau respinge actele de guvernare, voteaza legile, adopta bugetul, fixeaza liniile politicii externe, ratifica tratatele internationale.Are posibilitatea da a-l demite pe presedinte.

3.O scurta istorie Teritoriul nord-american este populat in epoca precolumbiana de numeroase triburi ameridiene,de vanatori si pescari(athapasci,algonkini,irochezi, seminoli,sioux,pueblo,apasi,comanci).Stramosii acestora imigrasera din Asia peste str. Bering spre sfarsitul paleoliticului(cca.26 000 i.e.n).Coastele rasaritene (Noua Anglie si Newfoundland in Canada) sunt descoperite injurul anului 1 000 de vikingi veniti din Islanda,condusi de Leif Ericson.Genovanezul Cristofor Columb este navigatorul care in 1492 releva Europei existenta noului continent;in deceniile urmatoare John Cabot(1497)exploreaza coasta Noii Anglii,Giovanni di Verranzano in 1524 pe cea a Carolinei,Ponce de Leon in 1513 Florida,iar in 1519 Alvarez Penida-Golful Mexic.In 1565 spaniolii condusi de Pedro Menendes de Aviles fondeaza Sf. Augustin in Florida,prima asezare europeana permanenta de pe continentul nordamerican.Cu intemeierea localitatii Jamestown din Virginia in 1607,de catre Compania Londoneza,este inaugurata colonizarea engleza. In 1607 si 1733 iau fiinta pe coasta Atlanticului 13 colonii engleze(350 loc. in 1607 si 2 100 000 in 1770).Incepand cu 1619, pe plantatiile de bumbac din statele sudice sunt adusi sclavi nergii din Africa .Masurile discriminatorii adoptate in a doua jumatate a sec.XVIII-lea de metropola fata de coloniile nord-americane pun baze miscarii comune antibritanice care culmineaza cu Razboiul de independenta (1775-1783).La 4.7.1776 cele 13 colonii engleze isi proclama independenta recunoscuta prin tratatul de la Paris (3.9.1783).In 1785 este adoptata constitutia S.U.A.(in vigoare ,cu amendamente ,pana azi),care proclama S.U.A. stat federal si introduce sistemul prezidential de guvernamant (George Washington-primul presedinte al tarii).Expansiunea spre vest este mercata de cumpararea Louisianei(1803)de la Frenta si a Floridei(1818)de la Spania.Razboiul dintre S.U.A. si Marea Birtanie din anii 1812-1814 se incheie pe baza statu-qou-ului.In 1812 S.U.A.numara 26 de state.In urma razboiului cu Mexicul(1846-1848)sunt dobandite Texas,New Mexico si California,iar granita americanomexicana este fixata pe Rio Grande.In 1867 S.U.A. cumpara de la Rusia Alaska.Contradictia dintre statele din sud ,paritizane de sclavie si cele nordice ,abolitioniste ,duce, dupa alegerea lui Abraham Lincoln ca presedinte(1860-1865) la pastrarea Uniunii de catre 10 state sudice si la

izbucnirea razboiului de succesiune(1861-1865).In deceniile care se scurg de la victoria nordului ,S.U.A. cunosc o puternica dezvoltare a relatiilor capitaliste devenind la sfarsitul sec.XIX-lea prima putere industriala a lumii. Ca urmare a politicii imperialiste de expansiune S.U.A. anexeaza prin pacea de la Paris (10.12.1898) ,care incheie razboiul hispano-american din aprilie-decembrie 1898, ins. Filipine,Porto Rico,Guam,isi extind controlul asupr Cubei ,ins. Hawaii si a zonei canalului Panama.Dupa trei ani de neutralitate S.U.A. intervin la 6.4.1917 de partea Antantei in primul razboi mondial,participand cu trupe pe frontul de vest,dar nu semneaza tratatul de la Versailles (1919) si nu devin membru al Ligii Natiunilor ,adoptand in epoca interbelica ,o politica de izolationism.In 1919 ia fiinta P. Comunist din S.U.A.Criza economica mondiala care izbucneste in 1929 in Wall Street cuprinde intreaga lume capitalista.Pentru depasirea acesteia ,presedintele Franklin Delano Roosevelt ales in 1932(reales in 1936,1940,1944) aplica politica New Deal-ului.Dupa izbucnirea celui de-al doilea razboi mondial (1939) S.U.A. isi proclama neutralitatea dar sprijina direct Marea Britanie si fortele ostile fascismului.In urma atacului japonez de la Pearl Harbour (7.12.1941)S.U.A. inervin in razboi inpotriva forteler Axei ,luptand pe fronturile din Pacific,Africa de Nord si Europa .In 1953 ,Alaska si Hawaii sunt proclamate al 49-lea si al 50-lea stat al Uniunii.S.U.A. sunt membrul fondator al pactelor militare N.A.T.O.(1949),A.N.Z.U.S.(1951),S.E.A.T.O.(1954).In 1950-1953 S.U.A. participa la razboiul din Coreea,iar intre 1964-1973 poarta razboiul de agresiune din Vietnam.In timpul presedintiei lui John Fizgerald Kenedy (1961-1963) este semnat tratatul de interzicere al experientelor nucleare in atmosfera ,in spatiul cosmic si sub apa (1963) si S.U.A. adera la politica de slabire a incordarii internationale ,politica continuata si in timpul presedintiei lui Richerd N. Nixon (1969-1974) si Gerald Ford .S.U.A. sunt membru fondator al O.N.U. si tot odata unul din membrii permanenti ai Consiliului de Securiate.
1.Cauze si premise Dupa Razboiul de Sapte Ani,(1756-1763), Marea Britanie a devenit putereadominanta in America de Nord. Francezii pierdusera pamanturile din Canada, iar in sud, dealungul coastei Oceanului Atlantic pana in Georgia se intindeau cele 13 colonii britanice. Pana la sfarsitul secolului al XVIII-lea in cele 13 colonii exista o populatie deaproximativ 3 milioane de locuitori , majoritatea de descendenta britanic a. Orasele erau micidar prospere; Philadelphia era cel mai mare oras, cu o populatie de 40000 de locuitori, urmatde New York, cu 25000 loc. Americanii erau obisnuiti sa aiba un cuvant de spus cu privire la propriile afaceriprin intermediul alesilor lor din corpul legislative, cu toate ca deseori luau nastere tensiuni intreacestia si autoritatile din Londra. Guvernele britanice erau mult pr ea departe de America pentrua putea intelege nevoile colonistilor si oricum, efortul lor in acest sens era minim. Ca restulputerilor europene, britanicii vedeau coloniile doar prin prisma beneficiilor aduse tarii mama.Int eresul lor era clar evidentiat de restrictiile severe impuse asupra comertului din colonii.Americanii trebuiau sa i mporte toate bunurile de care aveau nevoie din Marea Britanie sau dinalte colonii britanice; taxele puse asupra produselor straine erau mari tocmai pentru a impunecumpararea bunurilor similare de provenienta britanica. Coloniile erau considerate furnizoriiprincipali de materii prime pentru industria britanica; din aceasta cauza au fost impiedicate sasi dezvolte industrii proprii, care ar fi putut concura cu cele din tara mama. Avand in vedereabundenta de resurse si cresterea continua

a numarului de colonisti si a fortei lor, situatia nuputea ramane prea mult timp neschimbata, iar victoria obtinuta de Marea Britanie in Razboiulde Sapte Ani a insemnat inceputul schimbarii. Americanii, infometati de pamant, s-au aratat foarte reticenti la hotararea MariiBritanii de a crea o rezervatie Indiana ale carei limite nu puteau fi incalcate de colonisti. Oinfluenta puternica asupra poziti ei americanilor a avuto inlaturarea amenintarii franceze;aceasta insemna ca americanii nu mai aveau nevoie de protectia armatei bri tanice. In acelasitimp, guvernul britanic, incarcat cu datorii de razboi, hotaraste cresterea contributiilor coloniilor . Primele urmari ale acestei hotarari sau materializat in Legea Timbrului si LegeaIncartiruirii, votate de Parlamentul britanic in 1765. Legea Incartiruirii crestea obligatiileamericanilor de a sustine trupele britanice; Legea Timbrului impunea o taxa asupradocumentelor si materialelor tiparite, inclusive ziare, afectand toate clasele; s-a declansat omiscare sociala. Primele grupuri radicale siau inceput activitatea (Fii libertatii); au izbucnitnumeroase revolte, iar comerciantii americani au refuzat sa mai importe bunuri britanice. Inacel moment si mai tarziu, au existat in Marea Britanie forte ale opozitiei care sustineau cauzacolonistilor. In 1766 noul guvern anuleaza Legea Timbrului, dar in acelasi timp sustine caParlamentul avea dreptul sa promul ge legi pentru colonii, daca era cazul. Perioada de bunvointa a fost scurta. In 1767, noul ministru de finante, Charles Townshend, stabileste taxe asupra unei game largi de bunuriimportate in colonii. In Boston izbucnesc noi conflicte In martie 1770, soldatii britanici deschid focul intro confruntare cu un grup de razvratiti, omorand cativa americani. Acest incident cat si pe englezi. Dupa acest incident, s-a renuntat la aplicarea taxelor.

ii socheazaatat pe americani,

Inca mai existau tensiuni intre autoritati si colonii, dar cea mai serioasa criza a izbucnit trei ani mai tarziu, cand guvernul a luat masurispeciale pentru a sustine East India Company, aflata in pragul falimentului. Printre masuri sa numarat si colectarea fortata a taxelor pe ceai. Colonistii s-au opus cu incapatanare, trimitand inapoi vagoanele cu ceai. In decembrie 1773, cand guvernatorul Bostonului a incerc at sa aduca o incarcatura de ceai, un grup de cetateni imbracati in indieni au atacat vasul si au aruncat ceaiul peste bord.Acest incident cunoscut sub numele de ceaiul din Boston a fostsanctionat prompt: portul Boston a fost inchis pana cand colonistii plateau pentru ceai. 2.Desfasurarea razboiului Scena era pregatita pentru confruntarea finala. Marea Britanie avea un guvern stabil, condus de Lordul North, deseori influentat de regele George III; de acum incolo politica britanica va fi dezastruasa, purtand amprenta obstinentei si limitarii regelui George. In acelasi timp, americanii erau mai pregatiti ca niciodata pentru lupta. In septembrie 1774, la Congresul Continental din Philadelphia, reprezentanti din 12 colonii au pus la punct planurile de actiune. Momentul decisiv a sosit in aprilie 1775, cand generalul Gage a trimis un contingent armat in afara Bostonului, avand ordin sa aresteze doi lideri radicali si sa distruga un stoc de arme, ascunse de americani langa Concorde. Desi operatiunea trebuia sa fie secreta, colonistii au aflat si au trimis un grup de calareti inaintea trupelor. Fiind preveniti la timp, liderii radicali au reusit sa scape. Dar in Lexington, cand trupele au ordonat militiei locale sa se imprastie s-a deschis focul si au fost ucisi opt americani. Trupele s-au indreptat spre Concorde si au distrus depozitul de arme; cand se intorceau spre Boston au fost atacati de mii de colonisti, foarte buni tintasi, ce foloseau tactici de gherila. Aproape 300 dintre ei au murit, iar cei ce au reusit sa scape si sa se intoarca in oras, s-au trezit inconjurati de o armata americana improvizata, dar in continua crestere.

Americanii au fost extrem de infuriati de uciderile din Lexington. La cel de-al doilea Congres Continental din mai 1775 s-au impus radicalii si au fost luate o serie de decizii importante, printre care si cea de a constitui un guvern independent. Armata iregulara din afara Bostonului a fost redenumita Armata Continentala, iar comanda ei a fost preluata de un gentleman din Virginia , George Washington. La putin timp a izbucnit Razboiul American de Independenta Americanii au preluat initiativa si in mai 1775 au luat prin surprindere doua fortarete britanice din apropierea granitei canadiene, capturand o mare parte din artilerie.Dupa asediul nereusit din timpul iernii asupra Quebecului a urmat o pauza, iar apoi un alt atac asupra Canadei ce a pus capat sperantei colonistilor intr-o victorie rapida. Canada a ramas sub stapanire britanica pe tot timpul razboiului, fiind o baza importanta de actiune impotriva celor 13 colonii. Intre timp britanicii au adus intariri in Boston, iar cand rebelii au ocupat inaltimile din jurul orasului, au contraatacat sub comanda generalului William Howe. Trupele britanice au incercat sa atace pozitiile colonistilor situate pe inaltimi si au fost distrusi de acestia. In cele din urma pozitiile americanilor au fost luate cu asalt, dar aceasta aparenta victorie din batalia de la Bunkers Hill l -a costat pe Howe pierderea a aproape jumatate din cei 2200 soldati aflati sub comanda sa; in schimb, armatele americane au resimtit aceste evenimente ca pe o incurajare. Amenintati de sosirea artileriei formate din propriile forte capturate, englezii se retrag din Boston in martie 1776. Ideea unei rupturi complete de tara mama a inceput sa ia nastere. In final, in iulie 1776, Congresul Continental a votat separarea de Marea Britanie si a adoptat Declaratia de Independenta. Dupa un atac esuat asupra orasului Charleston din Carolina de S, britanicii si-au reorientat fortele spre statele din America Centrala. Din iulie 1776, Howe a avut o serie de succese, cucerind New York-ul si invingandu-l in repetate randuri pe Washington, care era departe de a fi un geniu militar, iar rebelii pe care ii conducea nu erau potriviti pentru trupe regulare; cu toate acestea, Washington nu a renuntat niciodata la lupta. In plus, timpul s-a scurs in favoarea americanilor, caci aprovizionarea britanicilor cu alimente si arme era dificila, mai ales in situatia in care existau alti dusmani aproape de casa. Washington a refacut moralul americanilor in noaptea de craciun 1776, cand a luat prin surprindere o garnizoana britanica de 1000 de oameni. In anul urmator a fost din nou invins de generalul Howe, care a reusit sa ocupe Philadelphia. Din pacate pentru britanici, activitatea de planificare devenise dezorganizata. In 1777, englezii au fost infranti de trupele lui Washington la Saratoga. Acest lucru a avut un dublu impact negativ asupra britanicilor, deoarece infrangerea ii incurajase pe francezi sa se alature americanilor. Intre timp, spaniolii si olandezii au declarat razboi Marii Britanii. George III era acum dispus sa faca concesii , dar americanii doreau independenta. Cu toate acestea, Marea Britanie continua lupta. Philadelphia a fost evacuata, dar New York-ul a ramas sub ocupatie britanica, iar in nord, razboiul ajunsese intr-un punct mort. In 1778 britanicii au adoptat o noua strategie, sperand sa cucereasca sudul, cunoscut pentru bogatele recolte de tutun, orez si indigo. La inceput lucrurile au mers foarte bine pentru britanici. Georgia a fost ocupata, atacul franco-american asupra portului Savannah esuase; o armata americana fusese imobilizata in Charleston si fortata sa se predea. In acest moment comandantul britanic, lordul Cornwallis, a facut o mare greseala invadand Carolina de Nord. Trupele americane aflate sub comanda lui Nathaiel Greene s-au retras incontinuu, dar in acelasi timp fortele inamicului scadeau vazand cu ochii.Americanii si francezii care pana atunci nu colaborasera prea fructuos, au reusit sa-si coordoneze planurile. Inainte ca britanicii sa-si dea seama ce se intampla, lordul Cornwallis si armata sa s-au trezit inconjurati de o armata mult mai numeroasa, in timp ce flota franceza bloca accesul la ocean. Capitularea armatei lui Cornwellis in data de 19 octombrie 1781 a pus capat Revolutiei Americane. New Yorkul a ramas ocupat aproape doi ani. In septembrie 1783 se incheie pacea la Versailles. Anglia recunostea neatarnarea Statelor Unite si intorcea unele colonii Frantei si Spaniei.