REVOLUTIA ENGELZA

Vladuta Marian Clasa a X-a B Istorie

Robert
 Cuprins
I. Definitia Si Debutul Revolutiei
Engleze
II. Premisele Revolutiei
III. Desfasurarea Revolutiei
IV. Cauzele
V. Intrebari
 1. Definitia si Debutul revolutiei engleze
Incepand din secolul al XVI-lea ,Anglia a cunoscut o dezvoltare treptata a unei
economii bazate pe initiativa individuala ,concurenta si profit ,care a produs
transformari sociale importante. S-a conturat treptat o nobilime noua ,interesata in
dezvoltarea manufacturilor , a fermelor de tip capitalist in agricultura si a comertului
maritim ,care , impreuna cu burghezia in formare ,a inceput sa controleze viata
economica a tarii

Revoluția engleză, eveniment major al epocii moderne, dar și al istoriei Angliei s-a
desfășurat în perioada 1640-1688. Debutul său a fost marcat de convocarea
parlamentului de către regele Carol I Stuart, în 1640, fiind urmat de un război civil
sângeros între susținătorii regelui și tabăra parlamentară
In cele din urmă, tabăra parlamentară a ieșit victorioasă, monarhia a fost înlăturată
(1649) și s-a instaurat „republica”, apoi „protectoratul”, avându-l în frunte pe

Oliver Cromwell.

După moartea acestuia, se va produce restaurația Stuarților (1660-1688). Tentativele

regilor Stuarți de a reinstaura absolutismul monarhic, precum și frica de catolicism a
unora dintre supuși, va determina burghezia, aliată cu noua nobilime, să înlăture
definitiv de la tronul Angliei dinastia Stuart și să-l aducă pe Wilhelm de Orania, ca
regent al Angliei, în noiembrie 1688.

Revoluția engleză a fost prima din marile revoluții ale epocii moderne, urmată
cronologic de Revoluția americană respectiv Revoluția franceză. Revoluția engleză a
impus în lume modelul monarhiei constituționale bazată pe principiul separării puterilor
în stat.

Revolutia Engleza mai este cunoscuta si sub numele de Revolutia Glorioasa.

REVOLUTIA ENGELZA – OCTOBER 9, 2017 2

 2. Premisele Revolutiei

Premise social-economice

În Anglia, populația era de aproape 4 milioane de locuitori la începutul secolului al XVII-

lea iar capitalismul era vizibil atât la orașe cât și la sate, plus la aceasta, societatea
începe a gândi altfel, deja nu mai sunau afirmații ca regele e sfânt, și încep a se gândi
la drepturile și privilegiile pe care ar trebui să le posede, se referă, în mare parte, la
nobilime și boieri. În domeniul agrar apar primele forme de tip capitalist. Se dezvoltă
manufacturile. În plan social apare noua nobilime și se dezvoltă burghezia.

Premise politice și ideologice

O importantă particularitate a revoluției engleze a fost faptul că ideologia ei a
îmbrăcat o formă religioasă. Mișcarea îndreptată împotriva Bisericii Anglicane este
cunoscută sub denumirea de puritanism. Puritanii urmăreau "purificarea" bisericii de
toate rămășițele catolicismului, îndeosebi suprimarea episcopatului și introducerea în
forma cea mai exactă a calvinismului.

Există două tradiții ale opoziției parlamentare față de monarhie. Monarhii din dinastia
Tudorilor, Henric al VIII-lea și Elisabeta I, introduseseră anglicanismul și cultivaseră
protestantismul, obținând beneficii enorme din secularizarea averilor bisericești. După
stingerea dinastiei Tudorilor (1603), tronul Angliei a fost ocupat de Iacob I (1603-1625),
care inaugura dinastia Stuarților. Iacob I a cultivat anglicanismul și s-a arătat deosebit
de intransigent față de catolici și puritani, unii dintre ei emigrând în America. Tot el, a
căutat să fundamenteze monarhia absolută de drept divin, însă a întâmpinat opoziția
Parlamentului.
Puritanii s-au împărțit treptat în două grupuri: presbiterienii și independenții. Primii,
grupând elemente mai conservatoare, se pronunțau pentru păstrarea unității
organizatorice a Bisericii Anglicane, după principii calvine; conducerea parohiilor și
fostelor episcopate urma să fie atribuită unor consilii mixte, compuse din pastori și laici,
numite presbiterium

Numeroasele războaie au adus Anglia într-o nouă criză financiară. În 1640, confruntat
cu un conflict armat cu Scoția, regele convoacă din nou parlamentul pentru a vota noi
impozite. Opoziția parlamentară este din nou puternică, dar parlamentul a fost din nou
dizolvat

REVOLUTIA ENGELZA – OCTOBER 9, 2017 3

 3. Desfasurarea revolutiei

A. Faza parlamentară
Suspendarea Parlamentului cel Scurt a fost urmată de înfrângerea de la Newbourn și de
pierderea orașelor Newcastle și Durham. Armata regală s-a retras în localitatea York. La 3
noiembrie 1640 parlamentul a fost din nou convocat. Parlamentarii vor impune revizuirea
proceselor politice, desființarea unor impozite și multe altele. Victoria parlamentului a devenit
deplină după semnarea de către Carol I Stuart a legii privind interzicerea dizolvării parlamentului
fără consimțământul acestuia. Radicalizarea revoluției parlamentare s-a realizat în momentul în
care regele a primit Mustrarea cea Mare. În ianuarie 1642 a izbucnit revolta londonezilor care a
obligat regele să părăsească Londra iar revoluția intră într-o nouă fază.

B. Razboiul civil
Anglia s-a scindat în două tabere, tabăra regalistă : reunea simpatizanții regelui, marea nobilime
și clerul anglica si cea dea doua tabara, tabăra parlamentară (capetele rotunde): cuprindea
burghezia, noua nobilime, țărănimea.

Conflictul militar s-a declanșat în august 1642. Primele victorii au înclinat de partea armatei
regale dar după ce în fruntea armatei parlamentare ajunge Oliver Cromwell, acesta creează
armata noului model care, începând cu 1643, a obținut victorii după victorii: Marston-Moor
(1644), Naseby (1645) și Preston (1648). Învins în luptă, Carol a fugit în Scoția, dar a fost predat
Parlamentului. Carol I a fost judecat pentru trădare (20 ianuarie 1649) și a fost condamnat la
moarte pe eșafod. Prin condamnarea la moarte a regelui, decapitarea a avut loc la Whitehall
la 30 ianuarie 1649, s-a înfăptuit primul regicid din istoria modernă a Europei, iar conceptul de
sacralitate a puterii regale, care acționează prin grația divină, a fost pus sub semnul întrebării.
Moartea regelui a determinat modificarea regimului politic.

Dar în 2 iulie 1644 soarta războiului s-a întors în favoarea Parlamentului. Cu bătălia de la Marston
Moor, armata Parlamentului, condusă de colonelul de cavalerie Oliver Cromwell, a învins
trupele regale. Datorită acestei victorii, Parlamentul și-a extins controlul până în orașul York.

La sosirea verii, luptele au reînceput. În 2 iulie 1645 a avut loc una din cele mai importante
bătălii, bătălia de la Naseby, în care trupele regelui au fost anihilate. Carol a fost nevoit să fugă
la Oxford, care va fi asediat și cucerit, iar Carol va fi constrâns să fugă din nou. Învins, Carol a
decis să se pună în mâinile vechilor aliați, scoțienii. Aceștia, după câteva tratative cu
Parlamentul, în schimbul unei sume uriașe, au decis să-l predea pe rege, dușmanilor săi.

REVOLUTIA ENGELZA – OCTOBER 9, 2017 4

 Suveranul a renunțat la toate propunerile Parlamentului și a decis să se alieze din nou cu
scoțienii, în schimb le-a promis că va impune religia prezbiteriană, ca religie oficială în Anglia,
pentru trei ani. Astfel a izbucnit cel de-al doilea război civil: zece mii de soldați scoțieni[47],
conduși de generalul James Hamilton, au invadat Anglia

Totuși scoțienii nu au știut să profite de aceste avantaje, și în 17 august 1648 a avut loc bătălia
de la Preston. A fost un eșec total: mii de scoțieni au fost făcuți prizonieri, printre care și generalul
Hamilton, care după un proces sumar, a fost condamnat la moarte cu acuzația de înaltă
trădare și executat. După bătălie, toate orașele regaliste s-au predat, în afară deColchester,
care a fost luat cu asalt și cucerit puțin mai târziu.

C. Republica și Protectoratul lui Cromwell

Aceste evenimente au consemnat sfârșitul Marelui Război Civil, război ce a avut caracterul unei
revoluții burgheze deoarece s-a reușit abolirea monarhiei absolutiste, aplicarea principiului
separației puterilor în stat, aplicarea și respectarea drepturilor și libertăților cetățenești.

Astfel, în 1649 se proclamă Republica, numită "Commonwealthul Angliei", în care puterea

legislativă aparținea, în continuare, Parlamentului, iar cea executivă unui Consiliu de stat, format
din 40 de membri, dar în care Oliver Cromwell avea rolul hotărâtor.

Puterea executivă a fost încredințată lordului protector Oliver Cromwell și unui Consiliu format
din 21 de membri. Puterea legislativă a aparținut lordului protector și parlamentului unicameral.
Dreptul la vot rămâne cenzitar; catolicii și regaliștii au fost excluși din viața politică. În 1657 s-a
promulgat o Constituție prin care puterea lordului protector rămâne cea mai importantă.

În 1658 Oliver Cromwell moare urmându-i la conducere fiul său Richard Cromwell, ce s-a
dovedit a fi incapabil să facă față opoziției, permițând astfel victoria regaliștilor.

D. Restauratia Stuartilor
Restaurația stuarților a apărut ca o soluție acceptabilă atât pentru burghezie cât și pentru mare
parte a nobilimii. Restaurația s-a produs datorită faptului că opoziția era îndreptată împotriva
absolutismului monarhic, nu asupra monarhiei, ca instituție.

În perioada 1660 - 1688, cât a durat restaurația, pe tronul Angliei s-au succedat Carol al II-lea
Stuart (1660 - 1685) și Iacob al II-lea Stuart (1685 - 1688 ).

E. Revolutia Glorioasă
"Revoluția glorioasă" consacră monarhia parlamentară în care ,,regele domnește, dar nu
guvernează". Regele este șeful bisericii, al armatei, al justiției, al diplomației. Puterea executivă
aparține Cabinetului, condus de primul-ministru, care este răspunzător în fața Parlamentului.

Deoarece regele Iacob al II-lea Stuart a încercat să restaureze absolutismul monarhic,

opoziția a hotărât abdicarea regelui. Instalarea în noiembrie 1688 ca regent al Angliei, fără nici
un fel de incident, a lui Wilhelm de Orania a intrat în istorie sub numele de ,,Revoluția glorioasă”.

REVOLUTIA ENGELZA – OCTOBER 9, 2017 5

În 1689 este elaborată "Declarația drepturilor" care stabilea prerogativele regelui. Suveranul nu
putea impune impozite, nu putea să organizeze vreo armată fără avizul Parlamentului

Cetățenii au dreptul de a-și alege reprezentanții săi.:

1. Triennal Act (1694) fixa durata unei legislaturi la 3 ani, instituind obligativitatea alegerilor
periodice și luând regelui posibilitatea de a convoca sau nu parlamentul după bunul său plac.
Se punea bazele primei monarhii parlamentare din lume.

2. Actul de toleranță (1689) acorda o relativă libertate a cultelor.

3. Actul de instalare (1701), prin care tronul putea fi oferit, în caz de lipsă de urmași direcți, și pe
linie colaterală a dinastiei, cu condiția de apartenență la confesiunea protestantă.

4. Actul de unire (1707), constituia Regatul Unit al Marii Britanii, din unirea efectivă a Angliei cu
Scoția. Ulterior, în 1801, prin uniunea cu Regatul Irlandei, se va numi Regatul Unit al Marii Britanii și
al Irlandei.

4. Cauzele
1. Economico-sociale

-obstacolele puse in calea dezvoltarii de tip capitalist

-ascensiunea burgheziei

-clasa moderna-aparitia noii nobilimi

-clasa interesata de dezvoltarea fermelor

2. Religioase

-curatarea bisericii de elementele dogmei catolice

3. Politice

-la conducerea tarii vin regi de origine scotiana(Iacobi si Carol I)din dinastia Stuart

-regii sunt catolici

-conduc in maniera absolutist

-intra in conflict cu Parlamentul dizolvandu-l

-Parlamentul adopta 2 acte care critica regele:,,Petitia drepturilor” in 1628 si ,,Mustrarea cea
Mare”in 1641

REVOLUTIA ENGELZA – OCTOBER 9, 2017 6

 5. Intrebari

1. Cand s-a desfasurat Revolutia engleza?

2. Sub ce nume mai este cunoscuta Revolutia Engleza?

3. Care sunt tipirile Premiselor Revolutiei?

4. Cum se numeste miscarea indreptata impotriva Bisericii Anglicane?

5. In ce an s-a sfarsit razboiul civil?

6. Care au fost actele noi din timpul Revolutiei Glorioase?

Raspunsuri
1. Revoluția engleză, eveniment major al epocii moderne, dar și al istoriei Angliei
s-a desfășurat în perioada 1640-1688.

2. Revolutia Engleza mai este cunoscuta si sub numele de Revolutia Glorioasa

3. Premise social-economice si Premise politice și ideologice

4. Mișcarea îndreptată împotriva Bisericii Anglicane este cunoscută sub

denumirea de puritanism.

5. (17august)1648 sau în 1649

6. 1. Triennal Act (1694) 2. Actul de toleranță (1689) 3. Actul de instalare (1701)

4. Actul de unire (1707),

REVOLUTIA ENGELZA – OCTOBER 9, 2017 7