TEST DE EVALUARE

Statul Român Modern

Subiectul I 30 puncte

A. Citiţi cu atenţie următoarea sursă.

Răstimpul domniilor pământene din anii 1822-1828 au marcat o etapă importantă în
istoria Principatelor Române, aflată în multe privinţe sub semnul dezideratelor revoluţiei lui
Tudor Vladimirescu.
Cei doi domnitori, unul,Grigore D.Ghica,aparţinând marii boierimi, al doilea, Ioniţă S.
Sturdza, aparţinând boierimii mici şi mijlocii, au încercat să procedeze la reforme menite să pună
capăt abuzurilor din domeniul fiscalităţii, administraţiei şi justiţiei,să îmbunătăţească, cât de cât,
starea ţărănimii în raport cu boierimea.
Tendinţele reformatoare similare sunt observate şi în Moldova, în timpul domniei lui
Ioniţă Sandu Sturdza,cu atât mai mult cu cât acesta s-a lăsat influenţat în politica sa internă de
rolul pe care îl joacă în viaţa socială categoria boierilor mici şi mijloci, în condiţiile în care marii
boieri se aflau refugiaţi peste hotare.
Din rândurile acestei categorii sociale au apărut o serie de proiecte şi memorii de
reforme, venind în întâmpinarea intereselor specifice ale boierimii mici şi mijlocii, solicitând
accesul lor în funcţiile publice, alături de marii boieri, dar propunând totodată reorganizarea
instituţiilor de stat în interesul întregii societăţi. Cel mai important dintre acestea a fost aşa –zisa
constituţie a cărvunarilor, de fapt, un proiect de constituţie, redactat foarte probabil de Ionică
Tăutu,(... ) propunea aplicarea principiului modern al separării puterilor în stat, invoca principiul
egalităţii în faţa legii pentru toţi locuitorii,dreptul participării, fără discriminări sociale, la
funcţiile publice,pe bază de merite.
(N. Isar,Istoria modernă a românilor 1744/1784-1918)
Pornind de la acestă sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Precizaţi secolul la care se referă sursa A. 3p
2. Precizaţi pe baza sursei categoria socială care a elaborat memorii şi proiecte de reformă. 3p
3. Precizaţi un proiect politic menţionat în sursă. 3p
4. Selectaţi din sursă două revendicări cuprinse în memorii şi proiecte de reformă. 4p
5. Selectaţi, două informaţii aflate în relaţia cauză –efect din sursa A. 7p
6. Menţionaţi o asemănare între memoriile/proiectele de reformă adoptate în perioada 1711-
1848. 4p
7.Prezentaţi două memorii sau două proiecte de reformă în afara celor din texte adoptate în
perioada1711-1859 6p
.

Subiectul II 30 puncte
Citiţi cu atenţie următoarele surse istorice:

A. Principala reformă spre care s-a tins în prima parte a domniei lui Alexandru Ioan
Cuza - când el a cârmuit timp de trei ani în mod separat în cele două ţări – a fost aceea a
unificării politico-administrative, a creării statului unificat pe plan administrativ. Meritul
realizării Unirii depline a celor două Principate a revenit în primul rînd lui Cuza, pe drept cuvânt
 numit numit,,domnul unirii’. Într-o primă etapă, a fost obţinută recunoaşterea dublei alegeri,deci
sancţionarea de concertul puterilor europene a actului istoric ce la 5 şi 24 ianuarie, obiectiv
atins deplin la 25 august/6septembrie1859. S-a trecut apoi, aproape imediat, la o a doua etapă,
accea de a înlocui unirea personală printr-o unire reală, concretizată în plan administrativ-politic.
Deşi unificarea deplină n-a fost posibilă decât în urma recunoaşterii diplomatice din partea
puterii suzerane şi a puterilor garante. Alexandru Ioan Cuza a ţinut să dea evenimentului un
caracter de reformă internă. Dan Berindei, Epoca unirii.

B.În timpul scurtei sale domnii(1859-1866), Cuza, paşoptist şi liberal, a încercat să dea
,,României”,cum se numea acum oficial noua uniune, instituţii politice şi economice moderne.
Dar el a stăruit ca aceasta să fie conforme cu propriile sale indicaţii. Nerăbdător să promoveze
reformele sale fundamentale, Cuza a dizolvat o adunare recalcitantă în mai 1864, când acesta a
respins reformele rurală şi electorală, care formau esenţa programului său legislativ. La numai
două săptămâni de la lovitura sa, Cuza a supus unui referendum popular ,noua lege fiind o
constituţie, Statutul, pentru a-şi legitima regimul. Aprobată cu majoritate covârşitoare, noua lege
fundamentală a confirmat preponderenţa Executivului asupra Legislativului, a limitat rolul
maselor de cetăţeni în procesul politic şi a consolidat puterea administraţiei centrale în în dauna
celei locale. Cuza a păstrat formele particulare, dar, în temeiul Statutului, esenţa
constituţianismului romăn se concentra în conducerea personală a domnitorului.

Pornind de la aceste surse istorice răspundeţi la următoarele cerinţe:

1.Precizaţi secolul la care se referă cele două surse. 4p
2.Precizaţi care a fost principla reformă spre care a tins Cuza în prima parte a domniei pe baza
sursei A. 3p
3. Precizaţi litera sursei care îl numeşte pe Cuza ,,domnul unirii’’. 3p
4. Menţionaţi din sursa B numele noii constituţii supusă unui referendum popular. 3p
5. Selectaţi, două informaţii aflate în relaţia cauză –efect din sursa B. 7p
6.Numiţi un obiectiv politic constant al proiectului politic în perioada 1848-1918. 4p
7.Prezentaţi două fapte istorice care au favorizat redactarea de memorii sau proiecte de reformă.
6p
Subiectul III 30 puncte
Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre proiectele politice româneşti şi rolul
lor în constituirea României moderne, având în vedere:
- menţionarea a două proiecte politice din secolul al- XVIII –lea sau din prima jumătate a
secolului al XIX-lea şi precizarea a două obiective cuprinse în memorii şi proiecte de reformă
care au fost realizate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea sau prima jumătate a secolului al
XX-lea;
- prezentarea unui fapt istoric, desfăşurat în plan intern în prima jumătate a secolului al XX-lea
prin care s-a relizat România Mare;
- precizarea unei consecinţe a realizării României Mari;
- formularea unui punct de vedere referitor la rolul proiectelor politice în constituirea României
moderne şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.
-
Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea
relaţiei cauză-efect,susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (pertinenţa argumentării prin utilizarea
unui fapt istoric relevant, respectiv a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiuni
cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului în limita de spaţiu precizat.
 BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE
• Se punctează oricare alte formulări şi modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.
• Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu
se acordă fracţiuni de punct.
• Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului
total acordat pentru lucrare la 10.

SUBIECTUL I (30 de puncte)

1. 3 puncte pentru precizarea secolului din sursa A.
2. 3 puncte pentru precizarea categoriei sociale din sursa A.
3. 3 puncte pentru menţionarea constituţiei cărvunarilor.
4. câte 2 puncte pentru fiecare revendicare (2x2=4p) .
5.7 puncte pentru selectarea a oricăror două informaţii aflate în relaţia cauză-
efect,selectate din sursa A.
6 4 puncte pentru menţionarea oricărei asemănări între memorii sau proiectele de
reformă.
7. Câte un punct pentru menţionarea oricărui memoriu/proiect de reformă (1px2=2).
Câte 2 puncte pentru prezentarea oricărui memoriu/proiect de reformă (2px2=4).

SUBIECTUL al II-lea (30 de puncte)

1. 4 puncte pentru precizarea secolului din ambele surse.
2. 3 puncte pentru menţionarea A principalei reforme spre care a tins Cuza în prima parte
a domniei .
3. 3 puncte pentru menţionarea literei A.
4. 3 puncte pentru menţionarea numelui noii constituţii din sursa B.
5. 7 puncte pentru selectarea a oricăror două informaţii aflate în relaţia cauză-
efect,selectate din sursa B.
6. 4puncte pentru numirea unui obiectiv politic constant al proiectului politic între 1848-
1918.
7. . Câte un punct pentru menţionarea oricărui fapt istoric (1px2=2).
Câte 2 puncte pentru prezentarea oricărui fapt istoric. (2x2=4)

SUBIECTUL al III lea (30 de puncte)

Informaţia istorică – 24 de puncte distribuite astfel:
• 3 puncte pentru menţionarea oricărui proiect politic (3px2=6p).
• 3 puncte pentru precizarea oricărui obiectiv realizat(3px2=6p) .
1 puncte pentru menţionarea faptului istoric ales.
• 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric ales.
• 3 puncte pentru precizarea oricărei consecinţe.
• 1 punct pentru formularea oricărui punct de vedere referitor la rolul proiectelor
politice în constituirea statului roman modern..
• 1 punct pentru pertinenţa argumentării punctului de vedere formulat
• 2 puncte pentru selectarea oricărui fapt istoric relevant care susţine punctul de vedere
formulat
 • 1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru
că etc.), respectiv, concluzia (aşadar, ca urmare etc.)

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 6 puncte distribuite astfel:

• 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric adecvat
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric adecvat
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric
• 1 punct pentru structurarea textului (introducere, cuprins, concluzii).
0 puncte pentru text nestructurat
• 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice
• 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu .