A. „ În primăvara anului 1821, Ţara Românească a fost teatrul unei complexe mişcări sociale şi naţionale.

O amplă răscoală,
predominant ţărănească, izbucnită în Oltenia, a cuprins aproape întreg principatul. Cauzele acesteia au fost generate, pe de o parte, de
obligaţiile tot mai mari în muncă ale ţăranilor şi, pe de altă parte, de abuzurile fiscale şi administrative săvârşite de autorităţile locale. Pe alt
plan, o parte din boieri căutau să pună capăt suzeranităţii otomane, iar alţii urmăreau să-i alunge pe fanarioţi din ţară. Acţiunile lor au fost
expresia înaltului patriotism şi a puternicei conştiinţe naţionale, manifestate deja în programele teoretice elaborate de boierii reformatori.
Revendicările economico-sociale ale ţăranilor s-au împletit cu aspiraţiile politice ale boierilor în cadrul revoluţiei conduse de Tudor
Vladimirescu, una din figurile de seamă ale istoriei moderne a României.”
B. „Răstimpul domniilor pământene din anii 1822-1828 au marcat o etapă importantă în istoria Principatelor Române, aflată în multe
privinţe sub semnul dezideratelor revoluţiei lui Tudor Vladimirescu. Cei doi domnitori, unul,Grigore D.Ghica, aparţinând marii boierimi, al
doilea, Ioniţă S. Sturdza, aparţinând boierimii mici şi mijlocii, au încercat să procedeze la reforme menite să pună capăt abuzurilor din
domeniul fiscalităţii, administraţiei şi justiţiei,să îmbunătăţească, cât de cât, starea ţărănimii în raport cu boierimea.
Tendinţele reformatoare similare sunt observate şi în Moldova, în timpul domniei lui Ioniţă Sandu Sturdza, cu atât mai mult cu cât
acesta s-a lăsat influenţat în politica sa internă de rolul pe care îl joacă în viaţa socială categoria boierilor mici şi mijloci, în condiţiile în care
marii boieri se aflau refugiaţi peste hotare. Din rândurile acestei categorii sociale au apărut o serie de proiecte şi memorii de reforme,
venind în întâmpinarea intereselor specifice ale boierimii mici şi mijlocii, solicitând accesul lor în funcţiile publice, alături de marii boieri, dar
propunând totodată reorganizarea instituţiilor de stat în interesul întregii societăţi. Cel mai important dintre acestea a fost aşa –zisa
constituţie a cărvunarilor, de fapt, un proiect de constituţie, redactat foarte probabil de Ionică Tăutu, propunea aplicarea principiului modern
al separării puterilor în stat, invoca principiul egalităţii în faţa legii pentru toţi locuitorii,dreptul participării, fără discriminări sociale, la funcţiile
publice,pe bază de merite”.
Pornind de la acestă sursă, răspundeţi la următoarele cerinţe:
1. Precizaţi secolul si un proiect politic la care se referă sursa B 0,20p
2. Precizaţi caracterul mişcării sociale şi naţionale declaşată în Oltenia potrivit sursei A. 0,30p
3. Menţionaţi liderul politic român si acţiunea politico-militară la care se referă atât sursa A, cât şi sursa B. 0,50p
4. Precizaţi pe baza sursei B, categoria socială care a elaborat memorii şi proiecte de reformă . 0,20p
5. Selectaţi din sursa B, două revendicări cuprinse în memorii şi proiecte de reformă. 0,30p
6. Selectaţi, două informaţii aflate în relaţia cauză –efect din sursa B. 1,50p
7. Menţionaţi o asemănare între proiectele de reformă adoptate în perioada 1711-1848. 1p
8. Prezentaţi un proiect de reformă în afara celor din texte adoptate în perioada 1711-1848 0,75p
9. Precizaţi un fapt istoric care a favorizat redactarea de memorii sau proiecte de reformă în perioada 1711-1848 1p
10. Argumentaţi, printr-un fapt istoric relevant, afirmaţia conform căreia proiectele politice din secolul al XVIII-lea au stat la baza fauririi statului roman modern. 2,25p