SUBIECTUL I (30

puncte)

Citiţi cu atenţie textele de mai jos:

A. ,,Dacă privim Europa din ultimii 20 de ani, observăm că Occidentul a
avut o participare majoră la stimularea Europei culturale, aşadar, Europa s-a trezit
brusc nu numai în faţa unei diversităţi politice şi economice ci şi în faţa unor
provocări care se regăsesc în relaţiile interculturale. Desigur, ele au fost prezente şi
în trecut, dar acum au căpătat o altă concretizare. Observăm o adaptare economică
la procesul intergrării, iar în plan cultural se manifestă un fel de rebeliune împotriva
tendintei de nivelare a lumii.”
Lucian-Emil Roşca, Diversitatea europeană şi integrarea

B. ,,Uniunea Europeană (UE) reprezintă un proiect de integrare europeană

iniţiat în 1993, odată cu intrarea în vigoare a tratatului semnat la Maastricht
(Olanda) în 1992 (Tratatul de instituire a Uniunii Europeane) de mai multe state
occidentale, cu scopul de a întări legăturile economice, sociale şi politice dintre
statele participante pentru a realiza o uniune din ce în ce mai strânsă între popoarele
europene. (…) Din punct de vedere economic, Uniunea Europeană a devenit în
ultimii ani cea mai mare piaţă unică din lume ( mai mare decât SUA şi Japonia la
un loc) şi cel mai important actor comercial din lume. Aşa de pildă, Uniunea
Europeană este, în prezent, cel mai mare exportator de produse, cel mai mare
importator de servicii şi principala piaţă pentru aproape 70% din statele lumii.
Fondată pe principiul libertăţii, democraţiei, drepturilor omului, libertăţilor
fundamentale şi statului de drept , precum şi respectând identitatea naţională a
statelor membre, Uniunea Europeană îşi propune să ofere cetăţenilor săi un spaţiu
de libertate, securitate şi justiţie fără frontiere interne, unde să formeze o piaţă
liberă care să permită în acelaşi timp un grad ridicat de protecţie socială şi a
mediului înconjurător.’’
Enciclopedia Uniunii Europeane

1
Răspundeţi următoarelor cerinţe:

1. Selectaţi, din sursa A, un element de unitate şi unul de diversitate în Europa

4 puncte
2. Menţionaţi, pe baza sursei B, patru valori promovate de Uniunea Europeană
şi prezentaţi una dintre ele. 4 puncte
3. Selectaţi, din sursa A, o informaţie referitoare la rolul Occidentului în
dezvoltarea Europei contemporane 2 puncte

4. Menţionaţi două evenimente care au accelerat construcţia europeană

4 puncte
5. Precizaţi, pe baza sursei B, două informaţii privind evoluţia economică
a Uniunii Europene. 6 puncte
6. Formulaţi un punct de vedere referitor la scopul creării Uniunii Europene
folosind ca argument o informaţie din sursa B.
10 puncte

2
SUBIECTUL II (40 puncte)

Citiţi cu atenţie sursele de mai jos:

A.„Societatea românească cunoaşte în anii interbelici însemnate progrese pe plan
cultural. (...) Realizarea statului român unitar a permis o sincronizare mai rapidă,
chiar spectaculoasă, la pulsul ideilor europene. Vestul domină, dar autohtonismul
ştie să se acomodeze. Politica europeană de alianţe readuce în atenţia Europei ţările
mici şi mijlocii, care joacă în cadrul Naţiunilor Unite un rol din ce în ce mai
important (...). La punerea în valoare a propriei culturi contribuie circulaţia liberă a
populaţiei ţării în spaţiul european şi prezenţa unor importante instituţii culturale şi
ştiinţifice (universităţi, teatre, filamornici, institute de cercetare etc.), organizate
după model european şi la nivel european, având legături cu instituţiile similare din
lume. Elita intelectuală se formează în mare parte în Apus. (...) Prezenţa în ţară a
unor institute culturale şi biblioteci străine a făcut posibilă intensificarea
raporturilor cu ţările de origine, accesul la ultimul val de informaţie.(...)”
(Ion Bulei, O istorie a românilor)

B.„În perioada dintre cele două războaie mondiale, pe măsură ce România şi-a
cristalizat expresia plenară ca stat naţional, curentele de dezvoltare politică,
economică şi socială, perceptibile deja cu un secol sau chiar mai mult înainte, s-au
maturizat. (...)
Intelectualii preocupaţi de cursul viitor de dezvoltare al ţării lor formau două
grupări largi, care pot fi desemnate sub numele de europenişti şi tradiţionalişti.
Primii tratau România ca parte componentă a Europei şi insistau că ea nu avea de
ales, că trebuia să urmeze calea dezvoltării economice şi sociale bătută deja de
Occidentul urbanizat şi industrializat. Pe de altă parte, tradiţionaliştii subliniau
caracterul agrar al României şi căutau modele de dezvoltare bazate pe moştenirea
sa socială şi culturală unică.(...)
Europeniştii, deşi abordau problema dezvoltării din perspective diferite,
împărtăşeau o concepţie similară despre istoria modernă a României şi locul ei în
Europa. Două personalităţi ies în evidenţă: criticul literar Eugen Lovinescu şi
economistul şi sociologul Ştefan Zeletin. (...) Amândoi erau de acord că
<occidentalizarea> era o etapă istorică necesară, prin care era menită să treacă
fiecare ţară, şi ei nu se îndoiau că factorul catalizator principal pentru dezvoltarea
României moderne l-au constituit influenţele exterioare, europene, şi nu forţele
interne.”
(M.Bărbulescu, D. Deletant, K. Hitchins, Ş. Papacostea, P. Teodor,
Istoria României)

3
 Răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Menţionaţi, pe baza sursei A, doi factori politici care influenţează evoluţia
culturii române.
6 puncte
2. Menţionaţi pe baza sursei B, două caracteristici ale tradiţionalismului.
6 puncte
3. Formulati un punct de vedere referitor la influența culturii europene asupra
celei române, folosind ca argument două informaţii din sursa A. 7 puncte
4. Formulati un punct de vedere referitor la europenişti, folosind ca argument
două informaţii din sursa B. 7
puncte

Subiectul III
(20 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ două pagini, un eseu despre lumea postbelică, având în

vedere:
- menționarea a două caracteristici ale vieții publice din lumea postbelică;
- menționarea a două aspecte referitoare la ocupații și statute profesionale în
societatea postbelică;
- prezentarea unei trăsături a economiei din România postbelică;
- precizarea unui aspect referitor la cultura român ă din perioada postbelică;
- formularea unui punct de vedere referitor la rolul științei şi tehnologiei în
societatea postbelică şi susţinerea acestuia printr-un argument istoric.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea eseului,

evidenţierea relaţiei cauză-efect, elaborarea argumentului istoric (prezentarea
unui fapt istoric relevant și utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea şi
concluzia), respectarea succesiunii cronologice/logice a faptelor istorice şi
încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Notă!
Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării,
evidenţierea relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente
istorice (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric
relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia),

4
respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi încadrarea eseului
în limita de spaţiu precizată.

5
6