OLIMPIADA DE ISTORIE

Etapa pe şcoală
Clasa a XI-a
Varianta 2

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul de lucru este de trei ore.

Subiectul I (40 de puncte)

Citiți cu atenție sursele de mai jos:
A.„Imediat după capitularea germană, proiectele ‹pan-europene› par să ia o amploare deosebită.
[...] Părerile sunt diferite în ceea ce privește cadrul geografic și instituțional al construcției europene.
Celor care, ca Winston Churchill în răsunătorul discurs ținut la Zürich pe 19 septembrie 1946, consideră
că trebuie să clădească ‹Statele Unite ale Europei› în jurul axei franco-germane, fără Marea Britanie și
pe principiul respectării suveranității fiecărui stat, li se opun ‹federaliștii› care preconizează crearea unei
structuri puternice, cu un guvern european având puteri depline și limitându-se suveranitatea absolută a
statelor membre. [...] În ceea ce-l privește pe contele de Coudenhove-Kalergi, care, reluând ideea pe
care o apărase alături de Briand la sfârșitul anilor douăzeci, acesta adună în jurul său o Uniune
parlamentară europeană care reunește un număr important de reprezentanți ai poporului devotați
federaliști [...].
Din 1947, pentru majoritatea ‹unioniștilor› și ‹federaliștilor› a devenit clar faptul că, orice formă ar
căpăta, construcția europeană nu va putea să se realizeze cu includerea statelor intrate în sfera de
influență a URSS și, în consecință, în așteptarea unor zile mai bune, proiectul trebuie să se limiteze la
țările Europei de Vest. Pentru mulți, acesta constituie chiar cel mai bun zid de apărare împotriva
extinderii comunismului cu condiția să capete o anumită coerență, iar divergențele de concepție să
dispară în acest moment dificil. [...]
Radicalizarea taberei staliniste și a formațiunilor din Europa de Vest create după model comunist
are drept efect dezvoltarea în această parte a continentului a unor tendințe de integrare economică,
politică și militară, într-un ansamblu transnațional [...]. Acesta este obiectivul urmărit la începutul anilor
1950 de promotorii Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului. Ideea este a celui care din 1946 este
președintele Comitetului Francez al Planificării, Jean Monnet, [...] promotorul unei Europe a cărbunelui și
oțelului administrată de un organism internațional.”
(Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei)

B.”De la sfârșitul anului 1954, [...] mici grupuri de europeni convinși [...], vor relansa proiectul
comunitar fundamentat pe problemele foarte concrete ale integrării economice. [...] Pe 25 martie 1957,
cele două tratate care instituiau Comunitatea Economică Europeană și Comunitatea Europeană a
Energiei Atomice erau semnate de reprezentanții celor Șașe în Capitoliul de la Roma. Ele vor fi ratificate
în iulie de parlamentarii francezi, germani și italieni, iar în octombrie și decembrie de cei din Benelux. [...]
Spre deosebire de Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului, cele două noi comunități nu
funcționează pe o bază supranațională. Parlamentul, format din delegați ai parlamentelor naționale nu
are decât un rol consultativ, iar Comisia de la Bruxelles o funcție de inițiativă și executivă. Consiliul de
Miniștri care este organul de decizie se supune regulei unanimității. Comunitatea Economică Europeană
nu dispune nici de impozite și taxe bugetare autonome, nici de o politică monetară comună. [...] Uniunii
vamale dintre statele membre, care trebuie să asigure pe etape libera circulație a persoanelor, a
mărfurilor și a capitalurilor însoțită de un tarif extern unic, i se adaugă și alte obiective: elaborarea unei
politici comune în domeniul agriculturii, o creștere economică echilibrată și o asociere cu țările de dincolo
de mări. [...]
Primii pași ai Pieței Comune sunt deci încurajatori. Tratatul de la Roma prevăzuse o perioadă de
tranziție de doisprezece ani pentru desființarea treptată a barierelor vamale dintre statele membre și
adoptarea tarifului extern unic, dar acest obiectiv nu va fi atins decât în iulie 1968. [...] Această
deschidere comercială este urmată de un avânt industrial și o creștere economică rapide care se
datorează desigur și altor factori, dar pe care totuși existența Pieței Comune le-a stimulat în mod
deosebit.”
(Serge Berstein, Pierre Milza, Istoria Europei)

Pornind de la aceste surse, răspundeți următoarelor cerințe:

1. Menţionaţi, pe baza sursei A, două caracteristici ale unificării europene pe baze federaliste.
6 puncte
2. Formulaţi, pe baza sursei A, o opinie referitoare la contextul politic, de după anul 1947, al
procesului de unificare europeană, susţinând-o cu două informaţii din sursa istorică menţionată.
6 puncte
3. Precizaţi, pe baza sursei A, un susţinător al ideii de unitate europeană, din perioada interbelică şi
o acțiune a acestuia. 6 puncte
4. Menţionaţi, pe baza sursei B, două trăsături ale organizării politice a Comunității Economice
Europene. 6 puncte
5. Formulaţi, pe baza sursei B, o opinie referitoare la consecințele economice ale acțiunilor din
1957, susţinând-o cu două informaţii din sursa istorică menţionată. 6 puncte
6. Prezentaţi alte două fapte istorice referitoare la integrarea europeană, din a doua jumătate a
secolului al XX-lea, în afara celor la care se referă sursele A și B. 10 puncte

Subiectul al II-lea (50 de puncte)

Elaboraţi, în aproximativ trei-patru pagini, o sinteză despre România şi Europa în secolul al XX-lea
având în vedere:
- menţionarea a două fapte istorice referitoare la evoluția Europei în perioada 1900-1918;
- prezentarea a două fapte istorice referitoare la cultura română din perioada interbelică;
- prezentarea unui fapt istoric referitor la cultura Europei Occidentale din perioada interbelică;
- menţionarea a două caracteristicii ale culturii europene occidentale din perioada postbelică şi
precizarea a doi reprezentanţi;
- formularea unei opinii referitoare la consecințele evoluției politice a Europei asupra culturii
române din perioada postbelică, folosind ca argumente două fapte istorice.

Notă! Se punctează şi utilizarea limbajului istoric adecvat, structurarea prezentării, evidenţierea

relaţiei cauză-efect, susţinerea unui punct de vedere cu argumente istorice (coerenţa şi pertinenţa
argumentării elaborate prin prezentarea unor fapte istorice relevante, respectiv, a conectorilor care
exprimă cauzalitatea şi concluzia), respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice şi
încadrarea eseului în limita de spaţiu precizată.

Total test 90 de puncte.

Se acordă 10 puncte din oficiu.
Total 100 de puncte.
 OLIMPIADA DE ISTORIE
Etapa pe şcoală
Clasa a XI-a
BAREM DE EVALUARE ŞI NOTARE
Varianta 2

 Se punctează orice modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor.

 Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele
precizate explicit în barem.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.Nota finală se calculează prin împărţirea la 10 a punctajului
total obținut pentru lucrare.

SUBIECTUL I (40 de puncte)

1. Câte 3 puncte pentru menționarea, pe baza sursei A, a oricăror două caracteristici ale unificării
europene pe baze federaliste; (3p x 2 = 6p)
2. 2 puncte pentru formularea, pe baza sursei A, a oricărei opinii referitoare la contextul politic, de
după anul 1947, al procesului de unificare europeană;
Câte 2 puncte pentru selectarea, din sursa A, a oricăror două informaţii care susţin opinia
formulată; (2p x 2 = 4p)
3. Câte 3 puncte pentru precizarea, pe baza sursei A, a susţinătorului ideii de unitate europeană,
din perioada interbelică și a oricărei acțiuni a acestuia; (3p x 2 = 6p)
4. Câte 3 puncte pentru menţionarea, pe baza sursei B, a oricăror două trăsături ale organizării
politice a Comunității Economice Europene; (3p x 2 = 6p)
5. 2 puncte pentru formularea, pe baza sursei B, a oricărei opinii referitoare la consecințele
economice ale acțiunilor din 1957;
Câte 2 puncte pentru selectarea, din sursa B, a oricăror două informaţii care susţin opinia
formulată; (2p x 2 = 4p)
6. Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la integrarea
europeană, din a doua jumătate a secolului al XX-lea, în afara celor la care se referă sursele A și
B; (2p x 2
= 4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristic; (3p x 2 = 6p)
Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare la fiecare fapt
istoric menţionat;
Total 40 puncte
SUBIECTUL al II-lea (50 de puncte)
Informaţia istorică –40 de puncte distribuite astfel:
 Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la evoluția Europei în
perioada 1900-1918; (3p x 2 = 6p)
 Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două fapte istorice referitoare la cultura română din
perioada interbelică; (2p x 2 = 4p)
Câte 3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat prin evidenţierea relaţiei de
cauzalitate şi utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici; (3p x 2 = 6p)
 - Câte 1 punct pentru utilizarea doar a unui exemplu/ a unei caracteristici referitoare
la fiecare fapt istoric menţionat;
 2 puncte pentru menționarea oricărui fapt istoric referitor la cultura Europei Occidentale din
perioada interbelică;
3 puncte pentru prezentarea faptului istoric menţionat prin evidenţierea relaţiei de cauzalitate şi
utilizarea unui exemplu/ a unei caracteristici;
- 1 punct pentru utilizarea doar a câte unui exemplu/ a câte unei caracteristici
referitoare la fiecare regim politic menţionat;
 Câte 3 puncte pentru menţionarea oricăror două caracteristici ale culturii europene occidentale
din perioada postbelică; (3p x 2 = 6p)
Câte 2 puncte pentru precizarea oricăror doi reprezentanţi (2p x 2 = 4p)
 2 puncte pentru formularea oricărei opinii referitoare la consecințele evoluției politice a Europei
asupra culturii române din perioada postbelică;
Câte 1 punct pentru menţionarea oricăror două fapte istorice care argumentează opinia
formulată; (1p x 2 = 2p)
Câte 2 puncte pentru prezentarea faptelor istorice menţionate; (2p x 2 = 4p)
1 punct pentru utilizarea conectorilor care exprimă cauzalitatea (deoarece, pentru că etc.),
respectiv, a conectorilor care exprimă concluzia (aşadar, ca urmare etc.).

Ordonarea şi exprimarea ideilor menţionate – 10 puncte distribuite astfel:

 1 punct pentru structurarea textului (introducere - cuprins - concluzii);
0 puncte pentru text nestructurat;
 2 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect, astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea
procesului istoric;
1 punct pentru prezentarea parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
 2 puncte pentru argumentarea istorică; (coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin
utilizarea unui fapt istoric relevant, respectiv, a conectorilor care exprimă cauzalitatea şi concluzia);
1 punct pentru coerenţa şi pertinenţa argumentării elaborate prin utilizarea unui fapt istoric
relevant;
0 puncte pentru lipsa argumentării istorice;
 2 puncte pentru respectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
1 punct pentru respectarea parţială a succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
0 puncte pentru nerespectarea succesiunii cronologice/ logice a faptelor istorice;
 2 puncte pentru utilizarea limbajului istoric;
1 punct pentru utilizarea parţială a limbajului istoric;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
Total 50 de puncte
Total test 90 de puncte.
Se acordă 10 puncte din oficiu
Total 100 de puncte