Constituțiile României

Asemănări=CONSTANTĂ

 Două asemănări între documentele constituționale adoptate în a doua jumătate a sec. XIX.
(Convenția de la Paris+ Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris)
Două documente cu valoare constuțională în a doua jumătate a sec. 19 sunt Convenția de la Paris,
1858, și Statutul Dezvoltător al Convenției de la Paris, 1864. O asemnănare între acestea se referă la
garantarea de drepturi și libertăți cetățenești. Totodată, în ambele documente constituționale se
prevedea votul cenzitar.

 Două asemănări între prevederile Constituției României adoptate în 1866 și cele ale
Constituției din 1923./ Două asemănări între prevederile a două Constituții democratice din
prima jumătate a sec. XX
O asemănare între prevederile Constituției de la 1866 și cele ale Constituției de la 1923 se referă la
forma de guvernământ a statului, monarhia constituțională ereditară. Ambele legi fundamentale
prevedeau principii democratice: guvernarea reprezentativă, separarea puterilor în stat, drepturi și
libertăți cetățenești. În aceste legi fundamentale se mai prevedeau egalitatea în fața legii, dreptul la
educație, dreptul la asociere, dreptul la liberă exprimare și dreptul la proprietate.
O asemănare între prevederile Constituției României adoptate în 1866 și cele ale Constituției din
1923 se referă la organizarea statului pe baza principiului separării puterilor în stat. Conform acestui
principiu, puterea executivă era deținută de către monarh și exercitată de către guvern. Regele era
conducătorul statului, comandant al armatei, promulga legile, declara război și încheia pace. Puterea
legislativă era deținută de un parlament bicameral numit Reprezentanța Națională, format din
Adunarea Deputaților și Senat. Puterea judecătorească era deținută de instanțele judecătorești:
judecătorii, tribunale, parchete etc.

 O asemănare între prevederile legilor fundamentale ale României adoptate în 1866, respectiv
Constituția de la 1991.
O asemănare între prevederile Constituției de la 1866 și cele ale Constituției de la 1991 se referă la
organizarea statului, instituțiile țării și atribuțiile lor, drepturi și libertăți cetățenești. În cele două
Constituții erau prevăzute principii și valori democratice: forma de guvernământ, guvernare
reprezentativă, separarea puterilor în stat și egalitate în fața legii sau garantarea dreptului la proprietate.

1
Asemănări între Constituțiile regimului totalitar
 O asemănare între prevederile legilor fundamentale ale României adoptate în 1948, respectiv
Constituția de la 1952/ O asemănare între prevederile legilor fundamentale ale României
adoptate în timpul regimului stalinist Constituția de la 1948 + Constituția de la
1952=Constituțiile regimului stalinist

Varianta 1: O asemănare între prevederile legilor fundamentale ale României în 1948, respectiv în
1952 se referă la forma de guvernământ și la îngrădirea principiilor democratice. Ambele Constituții
organizau statul într-o republică numită Republica Populară Română. Erau îngrădite următoarele
principii democratice: guvernarea reprezentativă, drepturi și libertăți cetățenești.
Varianta 2: O asemănare între prevederile legilor fundamentale adoptate în 1948, respectiv în 1952 se
referă la desființarea separării puterilor în stat. Puterea legislativă era deținută de Marea Adunare
Națională, era un Parlament unicameral considerat organul suprem în stat. Marea Adunare Națională
forma Guvernul, vota bugetul și modifica textul tratatelor internaționale. Prezidiul Marii Adunări
Naționale emitea decrete, convoca Adunarea, numea și revoca miniștri, încheia tratate internaționale.
Puterea executivă era deținută de Consiliul de Miniștri, care avea în frunte un președinte. Puterea
judecătorească era deținută de instanțele judecătorești: judecătorii, tribunale etc.

 Menționați două asemănări între Constituțiile României din a doua jumătate a sec. XX/
Menționați două asemănări între Constituțiile României adoptate în perioada postbelică
(Constituția de la 1952+ Constituția de la 1965)
Varianta 1: O asemănare între prevederile Constituțiilor României adoptate în a doua jumătate a
secolului XX se referă la legile fundamentale adoptate în 1952, respectiv în 1965, care îngrădeau
principiile democratice și organizau statul într-o republică. Cele două legi fundamentale îngrădeau
guvernarea reprezentativă, drepturile și libertățile cetățenești, egalitatea în fața legii. Ambele aveau
prevăzut dreptul la voi universal, pentru bărbați și femei, cu vârsta de peste 18 ani.

ELEMENT DE CONTINUITATE ÎNTRE DOUĂ CONSTITUȚII

 Precizați un element de continuitate între două legi fundamentale din prima jumătate a
secolului XX.
(Constituția din 1866 + Constituția din 1923)
Elementul de continuitate între cele două legi fundamentale din prima jumătate a secolului XX se
referă la prezența celor 76 de articole în Constituția din 1923, care au fost preluate integral din
Constituția de la 1866. Acest lucru demonstrează că cele două legi fundamentale cuprind prevederi
referitoare la forma de organizare politică, separarea puterilor în stat, guvernare reprezentativă,
drepturi și libertăți cetățenești.
  Un element de continuitate între prevederile legilor fundamentale ale României adoptate în
1948, respectiv Constituția de la 1952/ Un element de continuitate între prevederile legilor
fundamentale ale României adoptate în timpul regimului stalinist
 Constituția de la 1948 + Constituția de la 1952=Constituțiile regimului stalinist
Varianta 1: Un element de continuitate între prevederile legilor fundamentale ale României în 1948,
respectiv în 1952 se referă la forma de guvernământ și la îngrădirea principiilor democratice. Ambele
Constituții organizau statul într-o republică numită Republica Populară Română. Erau îngrădite
următoarele principii democratice: guvernarea reprezentativă, drepturi și libertăți cetățenești.

Varianta 2: Un element de continuitate între prevederile legilor fundamentale adoptate în 1948,

respectiv în 1952 se referă la desființarea separării puterilor în stat. Puterea legislativă era deținută de
Marea Adunare Națională, era un Parlament unicameral considerat organul suprem în stat. Marea
Adunare Națională forma Guvernul, vota bugetul și modifica textul tratatelor internaționale. Prezidiul
Marii Adunări Naționale emitea decrete, convoca Adunarea, numea și revoca miniștri, încheia tratate
internaționale. Puterea executivă era deținută de Consiliul de Miniștri, care avea în frunte un
președinte. Puterea judecătorească era deținută de instanțele judecătorești: judecătorii, tribunale etc.

Varianta 3: Un alt element de continutate – menținerea votului universal pentnru bărbați și femei,
cu vârsta de 18 împliniți.

DEOSEBIRI

 Două deosebiri între Constituțiile României adoptate în 1866, respectiv în 1923.

O deosebire între Constituțiile României adoptate în 1866 și 1923 se referă la exercitarea dreptului
la vot. Dacă în Constituția de la 1866 se prevedea vot cenzitar, electoratul era împărțit în funcție de
avere și statul social, în colegii electorale, în schimb Constituția de la 1923 prevedea votul universal.
Votul universal era acordat doar bărbaților cu vârsta de 21 de ani. Nu aveau drept de vot magistrații,
reprezentanții armatei și femeile.
O altă deosebire între Constituțiile României adoptate în 1866 și 1923 se referă la atribuțiile
conducătorului statului. Dacă în Constituția de la 1866 se prevedeau atribuții sporite pentru
conducătorului, în schimb în Constituția de la 1923 limita atribuțiile regelui. Constituția de la 1866
acorda conducătorului politic drept de veto și drept de inițiativă legislativă. Constituția de la 1923 nu
mai prevedea drept de veto pentru conducătorului statului.

3
  Două deosebiri între Constituții democratice din secolul XX.
Varianta de răspuns cuprinde informații referitoare la Constituția de la 1923 și Constituția
de la 1991:
O deosebire între Constituția de la 1923 și Constituția de la 1991 se referă la exercitarea dreptului la
vot. Dacă în Constituția de la 1923 votul universal era acordat doar bărbaților cu vârsta de 21 de ani, în
schimb Constituția de la 1991 acorda drept de vot tuturor persoanelor cu vârsta de 18 ani. În
Constituția de la 1923 se mai prevedea că magistrații, reprezentanții armatei și femeile nu aveau voie
să voteze.
O deosebire între Constituțiile din 1923 și 1991 se referă la forma de guvernământ/ forma de
organizare politică. Dacă în Constituția de la 1923 se prevede ca formă de organizare politică
monarhia constituțională, în schimb Constituția de la 1991 organizează statul într-o republică.

 Două deosebiri între Constituțiile României adoptate în 1923, respectiv în 1938./ Două
deosebiri între Constituțiile României adoptate în PRIMA JUMĂTATE A SEC. XX

Varianta 1: O Deosebire între Constituțiile de la 1923, respectiv de la 1938 se referă la forma de
guvernământ. Dacă în Constituția de la 1923 se prevedea monarhia constituțională, în schimb
Constituția de la 1938 prevedea monarhia autoritară. Constituția de la 1923 acorda atribuții limitate
regelui, în schimb Constituția de la 1938 impunea principiul supremației regelui, care era proclamat
capul statului.

Varianta 2: O deosebire între Constituția de la 1923 și Constituția de la 1938 se referă la organizarea

statului pe baza principiilor guvernării reprezentative și a separării puterilor în stat. Constituția de la
1923 organizează statul pe baza principiului separării puterilor în stat, guvernării reprezentative, a
drepturilor și libertăților cetățenești. În schimb, Constituția de la 1938 desființa separarea puterilor în
stat, impunând principiul supremației regelui. Guvernarea reprezentativă, drepturile și libertățile
cetățenești erau încălcate.

 Două deosebiri între Constituția de la 1938 și Constituția de la 1948. Două deosebiri între
Constituțiile României adoptate în PRIMA JUMĂTATE A SEC. XX

Varianta 1: O deosebire între Constituțiile adoptate în 1938, respectiv în 1948 se referă la forma de
organizare politică a statului. Constituția de la 1938 prevede organizarea statului într-o monarhie
autoritară, statul era numit România. În schimb, Constituția de la 1948 prevedea, ca formă de
organizare politică, republica, denumirea statului Republica Populară Română.
Varianta 2: O deosebire între Constituțiile României adoptate în 1938 și 1948 se referă la organizarea
puterii legislative. Constituția de la 1938 prevedea un parlament bicameral, format din Adunarea
Deputaților și Senat, care vota legile propuse de către guvern. În schimb, Constituția de la 1948
prevedea un parlament unicameral numit Marea Adunare Națională, considerat organul suprem al
statului.
Varianta 3: O deosebire între Constituția de la 1938 și Constituția de la 1948 se referă la exercitarea
dreptului la vot. Constituția de la 1938 îngrădea exercitarea dreptului la vot a tinerilor. Votul era
acordat doar bărbaților cu vârsta de 30 de ani. În schimb, Constituția de la 1948 acorda dreptul la vot
tuturor persoanelor cu vârsta de 18 ani împliniți.

 Două deosebiri între Constituția de la 1948 și Constituția de la 1965/ Două deosebiri între
Constituțiile României adoptate în timpul regimului totalitar
• Varianta 1: O deosebire între Constituțiile adoptate în 1948, respectiv în 1965 se referă la forma de
organizare politică a statului. Constituția de la 1948 prevede organizarea statului într-o republică
populară, statul era numit Republica Populară Română. În schimb, Constituția de la 1965 prevedea,
ca formă de organizare politică republica socialistă, denumirea statului Republica Socialistă
România. Totodată, modificarea din 1974 din const. din 1965 introduce funcția de președinte al
statului.
 Constituțiile României
I. Constituția de la 1866=Constituția statului român modern din a doua jumătate a sec. XIX

II. Constituțiile democratice ale României din prima jumătate a sec. XX

1.Constituția de la 1866
2.Constituția de la 1923

III. Constituțiile României adoptate prima jumătate a sec. XX

1. Constituția de la 1923, deceniul trei al sec. XX
2. Constituția de la 1938, deceniul al patrulea al sec. XX=Constituția regimului autoritar
3.Constituția de la 1948, deceniul al cincilea al sec. XX

IV. Constituțiile României adoptate a doua jumătate a sec. XX/perioada postbelică

1.Constituția de la 1952, deceniul al șaselea al sec. XX
2.Constituția de la 1965, deceniul al șaptelea al sec. XX
3.Constituția de la 1991, deceniul al zecelea al sec. XX/ ultimul deceniu al sec. XX

V. Constituțiile României adoptate a doua jumătate a sec. XX/perioada postbelică, în timpul

regimului comunist
1. Constituția de la 1948, deceniul al cincilea al sec. XX= Constituția regimului stalinist
2. Constituția de la 1952, deceniul al șaselea al sec. XX= Constituție regimului stalinist
3. Constituția de la 1965, deceniul al șaptelea al sec. XX= Constituție regimului național-comunism

VARINATĂ INTRODUCERE ESEU :

Necesitatea unei constitutii, ca fundament al organizarii institutional-politice, s-a conturat in
societatea romaneasca in conditiile procesului de modernizare a vietii social-politice de la
sfarsitul sec al XVIII-lea si inceputul celui XIX. Constitutia reprezinta legea fundamentala a
unui stat sau un ansamblu de norme juridice care reglementeaza raporturile dintre individ si
stat, care precizeaza institutiile statului si atributiile acestora, cat si drepturile acestora, cat si
drepturile si libertatile cetatenesti.