„Un om de bun simţ, totdeauna demn în purtarea sa, onest, şi de o neobosită activitate în amănuntele administraţiei: acestor însuşiri şi curajului său le datoreşte autoritatea de care s-a bucurat în Partidul Conservator” Titu Maiorescu despre Lascăr Catargiu De reținut: • Lascăr Catargiu a fost prim-ministrul României de 4 ori. • Primul guvern Lascăr Catargiu a funcţionat între 11 mai 1866 și 13 iulie 1866. A fost un guvern de coaliţie, de orientare conservatoare, moderată şi radicală. • În timpul guvernării din 1871-1876 se pun bazele aproape întregii oganizări a României. Continuarea construirii căilor ferate şi mai ales întemeiarea sistemului nostru financiar şi a creditului public, fapte care singure au asigurat dezvoltarea economică a ţării sunt toate opera acelui mare guvern. • Totodată, guvernul condus de Lascăr Catargiu între 1871 şi 1876 a fost cel care a făcut ca România să meargă spre independenţă obținută în urma războiului ruso-româno-turc din 1877-1878. Aceasta a fost primul guvern de la Unirea Principatelor care și-a dus mandatul la capăt. • Este fondator şi preşedinte al Partidului Conservator! •Președintele Consiliului de Miniștri Lascăr Catargiu (11 mai - 13 iulie 1866) •Ministrul de interne Lascăr Catargiu (11 mai - 13 iulie 1866) Componența •Ministrul de externe Petre Mavrogheni (11 mai - 13 iulie 1866) primului •Ministrul finanțelor Ion C. Brătianu (11 mai - 13 iulie 1866) guvern •Ministrul justiției Ioan C. Cantacuzino (11 mai - 13 iulie 1866) Catargiu - 1866 •Ministrul de război General Ioan Gr. Ghica (11 mai - 13 iulie 1866) •Ministrul cultelor și al instrucțiunii publice Constantin A. Rosetti (11 mai - 13 iulie 1866) •Ministrul lucrărilor publice Dimitrie A. Sturdza (11 mai - 13 iulie 1866) *** Apariția Partidului Conservator A fost fondat pe 3 februarie 1880 în București, pe baza unor doctrine ale diverselor grupuri conservatoare existente dinainte. Precursorii partidului au fost gruparea politică „Juna Dreaptă” (noiembrie 1868) și ziarul Timpul (fondat martie 1876). Partidul se baza pe susținerea marilor proprietari de pământ, burghezia, și a unor intelectuali. Politica economică se axa pe susținerea industriei ușoare, dar nu se împotriveau nici investițiilor în industria grea. Meritele lui Catargiu Pe parcursul mandatelor avute la conducerea Ministerului de Interne, unele ocupate din poziţia de prim-ministru, Catargiu a adoptat acte normative cu rol extrem de important în reformarea administraţiei şi siguranţei: • legea pentru înfiinţarea Jandarmeriei rurale, prin care se înfiinţau 8000 de posturi de jandarmi comunali, 1260 de jandarmi judeţeni şi 69 de ofiţeri. • Legea pentru organizarea comunelor urbane • Legea pentru reînfiinţarea birourilor de paşapoarte (1867) • Legea pentru organizarea Serviciului Administraţiunii Centrale a Ministerului de Interne (1892) • Legea de înfiinţare a Serviciului fotografic – primul serviciu de identificare şi poliţie tehnică din ţară. • Regulamentul relativ la atributele comisarilor speciali de poliţie în gările Căilor Ferate. • sLegea poliţiei vânatului. Prin toate aceste măsuri, Catargiu a rămas unul dintre cei mai de seamă gospodari în Biografie • Cariera lui Lascăr Catargiu a stat, până în 1855, sub semnul apartenenței la o familie boierească „de frunte”, dar și al participării la evenimentele din 1848. Asemenea considerente i- au asigurat tânărului boier bunăvoința domnului Grigore Alexandru Ghica (1849−1856) și o ascensiune destul de rapidă în ierarhia administrativă. Între anii 1849 și 1852, el a fost ispravnic al ținutului Neamț1 , din septembrie 1853 și până în aceeași lună a anului 1854 – pârcălab de Covurlui2 , iar apoi șef al poliției Iașilor (septembrie 1854 − mai 1855). • Opiniile sale politice, în special în legătură cu problemele privind ţărănimea, erau conservatoare, ceea ce l-a făcut un candidat potrivit pentru tronul Moldovei. A refuzat însă funcţia, preferând să voteze pentru unirea Moldovei cu Ţara Românească, chiar dacă în final conducătorul ales, Alexandru Ioan Cuza, nu i-a fost pe plac. Regele și Lascăr Catargiu
• „Niciodată nu voi uita partea
cea mare ce a luat la reorganizarea ţărei când totul era de făcut, judecata lui cea sănătoasă, tăria de caracter şi iubirea de patrie care însufleţeau toate actele sale; nu voi uita mai cu seamă neţărmuritul devotament ce Mi l-a arătat în nişte grele şi neşterse împrejurări” Ultimii ani din viață • Lascăr Catargiu obţine un al patrulea mandat la conducerea Guvernului României, între 1891 și 1895. Rămâne un membru marcant în viaţa politică românească până la sfârşitul vieţii. • Moare în urma unui atac de cord. • „ „Ce nenorocire pentru ţară şi pentru Mine. Iată tocmai ora când aşteptam ca astăzi să primesc pe Lascar Catargiu, spre a încredinţa compunerea Cabinetului“ (Carol I)