STATUL ROMAN MODERN

DE LA 1866 LA 1918

PROIECTE SI REALIZARI

INSTALAREA PRINCIPELUI STRAIN

Dupa abdicarea lui Cuza ( 11 februarie 1866 ) s-au creat conditiile instalarii pe tronul
Romaniei a unui principe strain .
Ideea principelui strain nu era noua : acest fapt fusese revendicat si in;
 Programul Partidei Nationale din 1802 ;
 cadrul Congresului de la Paris din 1856 , idée sustinuta de
contele Walewski ;
 Rezolutiile Divanurilor ad-hoc- 1857 .
Ideea fusese exprimata si de Alexandru Ioan Cuza , atunci cand si-a exprimat intentia de a
renunta la tron .
Prin aducerea pricipelui strain se urmarea :
 consolidarea unirii Principatelor deoarece aceasta fusese recunoscuta doar pe durata
domniei lui Al. I. Cuza;
 consolidarea autonomiei si pregatirea obtinerii independentei;
 cresterea prestigiului pe plan extern al statului roman;
 incetarea rivalitatilor dintre diversele grupari politice.

Dupa abdicarea lui Cuza , conducerea Romaniei a fost preluata de o locotenenta

domneasca; guvernul ( format din liberali si conservatori ) a propus tronul Romaniei lui Filip de
Flandra, fratele regelui Belgiei, Leopold, dar acesta a refuzat; ulterior, cu sustinerea lui
Napoleon al III-lea, imparatul Frantei si a cancelarului Prusiei , Otto von Bismarck , s-a oferit
tronul lui Carol de Hohenzollern –Sigmaringen, membru al dinastiei Prusiei.

CAROL I :
- s-a nascut la 8 aprilie 1839 intr-o familie atestata documentar pe la anul 1000;
- se inrudea cu regele Prusiei , era var cu Napoleon al III-lea , cumnat cu regele Portugaliei
si Filip de Flandra , cel care refuzase coroana Romaniei ;
- dupa absolvirea scolii secundare , Carol si-a continuat studiile la Scoala de cadeti din
Munster si la Scoala de artilerie si geniu din Berlin , pe care o absolva in 1857 ;
- a luat parte la razboiul austro-prusac-danez din 1864;
- casatorit cu principesa Elisabeta de Wied , cunoscuta sub pseudonimul Carmen Sylva .

In aprilie 1866 – in Romania s-a organizat un plebiscit prin care populatia cu drept de vot
accepta venirea principelui strain in fruntea statului.
La 10 mai 1866 , Carol depune juramant solemn, la Bucuresti, in fata Parlamentului ca
principe al Romaniei.

1
 Pe plan extern , instaurarea dinastei straine in Romania a fost recunoscuta de marile
puteri in a doua parte a anului 1866 si in 1867 .
In octombrie 1866 , Carol a facut o vizita la Istanbul , in timpul careia a primit firmanul de
numire din partea sultanului . S-a considerat ca aceasta recunoastere a insemnat izbanda deplina
a programului de unitate nationala si de edificare a noului stat pe baze moderne . Prin
recunoasterea principelui strain si a ereditatii tronului , se recunostea noul regim constitutional
monarhic .

CAROL I ( 1866-1914 )
- a domnit ca principe intre 1866-1881 ;
- in 1881 , Romania se proclama regat, Carol I fiind incoronat ca rege ; a fost rege al
Romaniei pana la moarte , in septembrie 1914 ;
- a avut cea mai lunga domnie din istoria Romaniei ( 1866-1914 ); a reusit in timpul
domniei sale sa asigure stabilitatea, linistea interna a statului, contribuind direct la
obtinerea independentei.

Constitutia din 1866 :

- a fost prima realizare a domniei lui Carol I ( promulgata la 1/13 iulie 1866 );
- s-a inspirat din Constitutia belgiana din 1831, considerata una din cele mai liberale din
Europa;
- a fost prima constitutie interna romaneasca;
- a fost elaborata fara aprobarea puterilor garante si a fost considerata drept un veritabil
act de independenta , pentru ca nu mentiona suzeranitatea otomana si garantia marilor
puteri ;
- avea caracter liberal si se intemeia pe principii moderne : separarea puterilor in stat ,
institutii reprezentative , guvernare responsabila ; fundamenta monarhia constitutionala
ereditara , regimul parlamentar modern si avea inscrise drepturile si libertatile cetatenilor
; domnul avea largi prerogative executive , legislative si judecatoresti , dar actele sale
trebuia contrasemnate de ministrii de resort ;
- sistemul electoral prevazut de Constitutie se baza pe votul cenzitar , iar corpul electoral
era impartit pe colegii , in functie de avere ;
- articolul 7 lasa posibilitatea “ impamantenirii “ doar strainilor de rituri crestine “ , iar
articolul 19 conferea proprietatii private un “caracter sacru si inviolabil “ ;
- desi prezenta unele limite , Constitutia din 1866 , a fost una dintre cele mai liberale din
Europa Centrala si Rasariteana si a deschis calea pluralismului politic;
- revizuita de doua ori ( in 1879 si 1884 ) , a ramas in vigoare pana in 1923 .

A patronat o vasta opera de modernizare a statului :

 1867 – s-a introdus leul ca moneda nationala ;
 9/12 septembrie 1878 – s-a decis ca principele Carol I sa poarte titlul de Alteta Regala
ceea ce semnifica afirmarea unui nou statut international pentru Romania .
 1880 – s-a infiintat Banca Nationala Romana;
 14 martie 1881- Parlamentul a proclamat Romania Regat ;
 10/22 mai 1881 – Carol si sotia sa Elisabeta de Wied au fost incoronati ;

2
  18 mai 1881 – s-a adoptat Pactul de familie care a reglementat succesiunea la tron ,
mostenitor al tronului fiind proclamat printul Ferdinand de Hohenzollern Sigmaringen ,
nepot de frate al regelui Carol I ;
 1884 – s-a votat legea pentru infiintarea Domeniilor Coroanei ;
 1884 – s-a votat Statutul Casei Regale ;
 1884 – s-a modificat Constitutia , numarul colegiilor electorale fiind redus la trei ,
mentinandu-se votul censitar , titulatura tarii era acum Romania ;
 1886 – se introduce Legea tarifelor vamale ;
 1887 – se adopta Lgea de incurajare a industriei ;
 1895 – se instituie rotativa guvernamentala prin care regele juca un rol de mediator
politic .

In lunga sa domnie, mai ales dupa cucerirea independentei de stat a Romaniei , au avut loc
importante progrese economice , s-au construit liniile de cale ferata, au fost amenajate porturile
de la Dunare si Marea Neagra , au fost valorificate resursele petroliere , s-a creat un sistem
bancar eficient .

Pe plan extern :

- 1877-78 – participarea la razboiul ruso-otoman pentru obtinerea independentei;

- Romania se orienteaza catre Germania si Austro-Ungaria ; in 1883 , printr-un tratat
secret, Romania a aderat la Puterile Centrale ;
- 1906 – s-a deschis expozitia nationala cu prilejul a 40 de ani de domnie a lui Carol I –
Jubileul Regal;
- 1909- a fost numit feldmaresal al armatei germane;
- 1912- maresal al armatei ruse;
- 1912-1913 – cele doua razboaie balcanice au dat prilej Romaniei sa isi indeplineasca
rolul de echilibru in zona ; Romania a primit in 1913 , prin pacea de la Bucuresti ,
semnata dupa al doilea razboi balcanic , Cadrilaterul ( partea de sud a Dobrogei , cu
judetele Darstor si Caliacra ) ;
- 3 august 1914 – la Consiliul de Coroana de la Sinaia a fost nevoit sa accepte hotararea
guvernului Romaniei de a nu intra in razboi alaturi de Germania , de a declara
neutralitatea .
S-a stins din viata la 27 septembrie / 10 octombrie 1914 , dupa o domnie de 48 de ani .
Domnia lui Carol I a consolidate Romania Mica si a pus temeliile Romaniei Mari .

FORMAREA PARTIDELOR POLITICE

Dupa 1866 , viata politica din Romania s-a caracterizat prin :
- instabilitate guvernamentala ( dese schimbari de guvern 1866-1871 );
- consolidarea treptata a monarhiei;
- rivalitatea politica dintre liberali si conservatori.

Pe baza celor doua mari tendinte politice – liberala si conservatoare – s-au format cele doua
mari partide politice care au guvernat Romania pana la primul razboi mondial:

3
 a ) PARTIDUL NATIONAL LIBERAL ( P.N.L.)
- intemeiat in 1875 de fosti revolutionari de la 1848 ;
Origini :
- proiectele si programele de reforma in spirit liberal alcatuite de reprezentantii Partidei
Nationale;
- programul liberal al revolutiei de la 1848 .
Constituire :
- 1867 – Intelegerea de la Concordia – reprezinta un prim moment de apropiere intre liberalii
radicali , condusi de C.A.Rosetti si I.C. Bratianu si liberalii moderati grupati in jurul lui Mihail
Kogalniceanu .
- 1871 – Uniunea Liberala – cu statut propiru de organizare , deschisa tuturor celor care aderau
la principiile acesteia .
-24 mai 1875 – Coalitia de la Mazar- Pasa – marcheaza constituirea P.N.L. – o alianta a
liberalilor moderati si radicali si a mosierilor liberali , ale carei intruniri aveau loc in casele
englezului Lakerman , care a fost ofiter in aramata turca sub numele de Mazar –Pasa; au semnat
actul de unificare : Ion C Bratianu, Mihail Kogalniceanu, Ion Ghica, C.A. Rosetti , Alexandru G.
Golescu , Anastase Stolojean , Alexandru Candiano-Popescu .
Lideri :
- Ion C. Bratianu ( 1882-1891) ;
- Dimitrie Bratianu ( 1891-1892);
- D. A Sturdza ( 1892-1909) ;
- Ion I. C. Bratianu ( 1909- 1927) ;
- Vintila Bratianu ( 1927-1930) ;
- I.G. Duca ( 1930-1933) ;
- C. I. C. Bratianu ( 1933-1947 ) .
Program :
- o larga reforma agrara;
- extinderea dreptului de vot;
- modernizarea rapida a economiei si a societatii in general;
-respectarea legilor si a regimului constitutional;
-toleranta si pluralism;
-apararea libertatii individuale;
- organizarea invatamantului;
- organizarea armatei ;
Ideologie :
- pana in anul 1918- ideologia partidului a fost liberalismul care sustinea :
- protejarea economiei nationale;
-initiativa particulara ;
-intarirea rolului statului;
-incurajarea industriei nationale , a capitalului si a comertului autohton;
-incurajarea sistemului bancar – au creat BNR – 1880 .
- In 1913 – au propus reforma agrara si reforma electorala.
- Dupa 1918 – ideologia promovata a fost neoliberalismul , care sustinea :
-in plan economic – Romania se gasea la inceputul capitalismului, iar progresul
economic era conditionat de dezvoltarea industriei nationale ;

4
 -in plan social – intarirea pozitiilor burgheziei ; Stefan Zeletin , unul dintre
teoreticienii neoliberalismului afirma ; “ Soarta tarii se identifica cu soarta burgheziei
nationale “ ;
- in plan politic – dezvoltarea democratiei parlamentare .
←
Deviza politica : “ Prin noi insine ! “
Organe de presa :
- 1875- Alegatorul liber ;
-1914- Viitorul .

P.N.L. a reprezentat interesele burgheziei financiare, comerciale, industrial, liber

profesionistilor, ale oamenilor cu vederi progresiste ;
Guvernari liberale :
- 1876- 1888 ; 1895-1899; 1901-1904; 1907-1910; 1914-1918 .
Activitatea guvernamentala :
- 1878, 1882- Legea organizarii armatei ;
- 1878, 1883 – Legea invatamantului;
- 1880 – recunoastrea independentei ;
- 1881- Proclamarea Romaniei Regat ;
- 1882- Legea organizarii comunale;
- 1885 – Autocefalia Bisericii Ortodoxe Romane ;
- 1887- Lgea pentru incurajarea industriei nationale;
- 1903- Legea bancilor populare;
- 1907 – Legea privind tocmelile agricole;
- 1908- Legea Casei Rurale;
- 1908 – Legea contra trusturilor arendasesti;
- 1922 – Legea reglementarii conflictelor de munca ;
- 1923 – Constitutia Unificarii ;
- 1924 – Legea privind comercializarea si controlul intreprinderilor economice
ale statului;
- 1924- Legea minelor ;
- 1924 – Legea energiei;
- 1925 - Legea pentru organizarea si explotarea Cailor Ferate ;
- 1925 – Legiole de unificare a statului ;
- 1926 – Legea primei electorale .
Fractiuni liberale si tendinte :
- 1878- Partidul Liberal Moderat , condus de Vasile Conta si Grigore
Cobalcescu;
- 1880- Fractiunea Liberala si Independenta trece la conservatori;
- 1880- Liberalii Sinceri, condusi de Grigore Vernescu , trec la conservatori;
- 1884 – Partidul Radical, Gh. Panu trece la conservatori;
- 1886- Tinerii liberali, condusi de Nicolae Fleva ;
- 1897 – se desprinde Gruparea drapelista conndusa de P.S. Aurelian ;
- 1930 – este exclus Gh. Bratianu; se constituie PNL Gh Bratianu ;
- 1930 – este exclus Constantin Argetoianu ;
- 1932- sedesprinde Uniunea Agrara ;

5
 - 1944 – se desprinde PNL Gh. Tatarascu ( 1944-1947) ;
- August 1947 – aripa Gh. Bratianu s-a autodisolvat .
Fuziuni PNL :
- 1923- Partidul Democrat al Unirii din Bucovina ( Ion Nistor ) ;
- 1923- Partidul Taranesc din Basarabia ( Ion Inculet ) ;
- 1938 – P.N.L. Gh. Bratianu .
In anul 1947 , PNL a disparut din viata politica si a reintrat dupa evenimentele din
decembrie 1989 .

b ) PARTIDUL CONSERVATOR
- intemeiat in 1880;
Origini :
- in memoriile boieresti redactate in ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea
si in prima jumatate a secolului al XIX-lea;
- in 1863 , la Iasi s-a infiintat societatea Junimea ; gruparea ieseana critica
faptul ca tineretul roman imita fara criterii de selectie tot ce venea din
Occident ;
- s-a constituit in 1880 , prin unirea unor grupari conservatoare in frunte cu
Manolache Costache Epureanu ( primul presedinte al partidului ) .
←
- reprezinta interesele marilor proprietari de mosii;
Lideri :
- Manolache Costache Epureanu ( 1880 )
- Lascar Catargiu ( 1880-1899) ;
- Ion Emanuel Florescu ( 1891) ;
- Gheorghe Grigore Cantacuzino ( 1899-1907 ) ;
-Petre P. Carp ( 1907-1913) ;
- Titu Maiorescu ( 1913-1914) ;
- Alexandru Marghiloman ( 1914-1925) .
Program : - pastrarea marii proprietati;
- pastrarea pozitiei dominante a marilor proprietari;
- modernizarea lenta a societatii;
- erau adeptii teoriei formei fara fond
Deviza : “ pasi marunti “ sau “ evolutia organica “ ;
Guverne conservatoare :
- 1871-1876 – marea guvernare conservatoare ( Lascar Catargiu ) ; 1880-1895,
1889-1901, 1905-1907 , 1910-1914 .
Masuri legislative :
- 1895- Legea minelor;
- 1889 – Legea vanzarii unor proprietati ale statului catre tarani;
- 1890 – Modernizarea portului Constanta ;
- 1906- o noua lege a protectionismului vamal;
- 1912- o noua lege de incurajare a industriei .
Partidele conservatoare au disparut dupa 1918 de pe arena istoriei . Conservatorii au fost
afectati de reforma agrara ( 1921 )si electorala ( 1918 ) care introducea votul universal. In
alegerile din 1922 , nu au obtinut niciun loc in Parlament.

6
 In 1895 , pentru a limita luptele pentru putere, regele Carol I a introdus sistemul rotativei
guvernamentale ( cele doua partide erau chemate alternativ la guvernare , indiferent de
rezultatul alegerilor parlamentare ).

INSTITUTIILE ROMANIEI MODERNE

PARLAMENTUL SI ACTIVITATEA SA ( 1866-1918 )

Parlamentul Romaniei Moderne are la origine Adunarile Obstesti din Tarile Medievale .
Regulamentele Organice au fost primele acte cu caracter constitutional , care stabileau
atributiile puterii legislative .Ele au facut inceputul instituirii regimului parlamentar in
Principate.
Revolutia de la 1848 a propus un regim politic bazat pe o larga reprezentare sociala .
Conventia de la Paris :
- acorda puterea legislativa domnitorului , Adunarii Elective si Comisiei
Centrale de la Focsani ;
- instituia parlamentul unicameral in ambele Principate .
Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris :
- a introdus Parlamentul bicameral , prin infiintarea celei de a doua camera .
Constitutia din 1866 :
- acorda puterea legislativa Parlamentului ( Reprezentanta Nationala ) format
din Adunarea Deputatilor si Senat , avand o structura bicamerala;
- a largit principiul reprezentarii nationale ;
- a stabilit o noua organizare a Parlamentului , care se deosebea radical de cea
prevazuta de Statutul Dezvoltator al Conventiei de la Paris , acordandu-i largi
prerogative .
- Adunarea Deputatilor vota bugetul si legea anuala de finante , vota legile
referitoare la armata .
- Senatul – jumatate din membrii sai erau reinnoiti la 4 ani , iar mandatul lor
era de 8 ani .
- Ambele Adunari aveau drept de autoconducere si adresau interpelari
Guvernului . Senatorii si deputatii aveau imunitate politica .
- Domnitorul avea putere legislative prin dreptul sau de a propune legi , de a
sanctiona sau refuza sanctionarea legilor . Avea drept de veto .
- Activitatea Parlamentului incepea la 15 noiembrie a fiecarui an si se
desfasura de-a lungul a 3 luni de zile( sesiune parlamentara ) . Pana in anul
1918 , deschiderea sesiunii parlamentare se facea printr-un Mesaj al tronului
, prezentat de rege sau seful guvernului si se inchidea printr-un discurs al
primului-ministru .
Ca presedinte si vicepresedinte al Adunarii Deputatilor sau Senatului au fost alesi
oameni politici ca : Lascar Catargiu, Gheorghe Costaforu, Dimitrie Ghica , Vasile Boerescu,
C.A. Rosetti , Ion Ghica , D.A. Sturdza, P.S. Aurelian , Mihail Pherekyde .
In parlament s-au dezbatut si adoptat importante legi economice , sociale si politice . In
1914 , cele doua camere ale Parlamentului intrunite in Adunarea Constituanata au luat in
dezbatere revizuirea Constitutiei in problema agrara si a votului universal . La 3 decembrie 1914,
Parlamentul si-a intrerupt activitatea .

7
 Dupa intrarea Romaniei in razboi si Campania din 1916 , lucrarile parlamentare asupra
reformelor au fost reluate in martie 1917 la Iasi . Au fost adoptate cu o majoritate foarte mare in
sedinta Adunarii Deputatilor din 14 iunie si cea a Senatului din 20 iunie 1917 . Au fost
modificate articolele 57 si 67 din Constitutie stabilindu-se principiul votului universal, egal
direct , obligatoriu . La 6 noiembrie 1918 , a fost publicat decretul lege care stabilea regimul
electoral in Romania , era introdus votul universal pentru toti cetatenii majori de sex
masculin .
Ca urmare a modificarilor intervenite in desfasurarea razboiului , la 6 noiembrie 1918,
regele Ferdinand a cerut demisia guvernului Marghiloman , iar la 29 decembrie 1918, printr-un
Decret Regal , se dizolvau Camerele Legiuitoare . Se incheia astfel existenta ultimului
Parlament al Romaniei Mici , ales pe baza votului cenzitar .
Parlamentul a fost una dintre institutiile de baza ale societatii romanesti , care si-a
indeplinit rolul in crearea unui regim politic modern , in desfasurarea unei activitati legislative
importante in perioada 1866-1918 .
In 1919 , este ales pe baza votului universal, primul Parlament al Romaniei Mari
care va ratifica Unirea Basarabiei , Bucovine, Transilvaniei cu Romania .
In perioada interbelica , regale Carol al II-lea a subminat rolul Parlamentului , acesta a
devenit un organ decorativ , lipsit de principalele sale atributii . In toamna anului 1940,
activitatea Parlamentului a fost suspendata .
In perioada comunista , Parlamentul a fost reorganizat intr-un singur corp legislativ,
Marea Adunare Nationala , organism formal , subordonat puterii comuniste .
GUVERNUL
Ca institutie executiva , este o creatie a epocii moderne , avand ca act de nastere
Regulamentele Organice . Potrivit Regulamentelor , se numea Sfatul Administrativ , avea
autoritate asupra intregului teritoriu al tarii, era format din 6 ministri , numiti de Domn , care ii
putea revoca .
La 22 ianuarie 1862 , Cuza a format primul guvern unic al Romaniei , condus de
conservatorul Barbu Catargiu .
Conform Constitutiei din 1866 , guvernul : era institutia central administrativa ; seful
guvernului era numit de domnitor; ministrii erau numiti de catre prim-ministru .
Desi era raspunzator in fata Parlamentului , Regele il desemna pe presedintele
Consiliului de Ministri , care alcatuia Guvernul . Parlamentul era dizolvat , se trecea la inlocuirea
aparatului administrativ care asigura succesul in alegeri al partidului politic aflat la putere . De
aici a rezultat expresia lui Petre P. Carp : “ Majestate , dati-mi guvernul si va dau parlamentul “ .
In 1895 , Carol a introdus sistemul rotativei guvernamentale , care consta in alternarea
la guvernare a celor doua partide importante , PNL si PC .
Guvernul Romaniei a avut un rol important in adoptarea legislatiei moderne in
perioada 1878 -1918 , incurajand industria nationala si dezvoltarea culturala . Programul
guvernamental reflecta pe cel al partidului care ajungea la putere .
Din 1918 , viata politica s-a desfasurat in conditiile moodoficarilor radical a structurilor
socio-politice in care guvernul a avut un rol determinant .
In perioada interbelica , unul dintre cele mai importante guverne a fost cel condus de
Ion I. C . Bratianu ( 1922-1926 ), guvern care a adoptat o noua Constitutie si Lgea unificarii .
BISERICA
Era o importanta institutie care se bucura de respect si prestigiu moral .

8
 La 25 decembrie 1863, Alexandru Iona Cuza a secularizat averile manastiresti , care
reprezentau 25,6 % din suprafata Agricola a tarii . Legea a pus capat rolului substantial al
manastirilor in viata economica a tarii deoarece intinsele lor terenuri agricole au intrat in
proprietatea statului .
Alte legi au redus rolul bisericii in treburile civile si au desavarsit dominatia statului
asupra structurii administrative a acesteia.
In 1885 , Biserica Ortodoxa Romana si-a proclamat autocefalia fata de Patriarhia
ecumenica din Constantinopol , act cu implicatii pozitive asupra suveranitatii nationale .
Biserica devenea independenta , pastrandu-si administratia in conformitate cu canoanele
rasaritene . Ea a contribuit la dezvoltarea culturii , la unitatea spirituala si nationala a romanilor .

ARMATA .
Legile militarea adoptate incepand cu anul 1864 au avut insemnatate marcanta in procesul
de organizare al armatei .
In 1868 a fost elaborata Legea pentru organizarea puterii armate . In temeiul
acesteia , armatei permanente si rezervelor ei , li se adaugau dorobantii, granicerii , militiile ,
garda civila si gloatele . Aceasta lege a introdus principiul mobilizarii generale .
Legea din 1872 a urmarit ridicarea calitativa a nivelului ostirii in ansamblul ei . Efectivele
au fost sporite , cautandu-se realizarea unei mai bune instruiri si pregatiri a ostirii .
S-a acordat atentie si dezvoltarii flotei de razboi.
Armata era pusa sub administrarea centrala a Ministerului de Razboi , care , potrivit Legii
din 1868 , administraza si conduce interesele armatei .
JUSTITIA
Reflectand schimbarile din societatea romaneasca, justitia a evoluat de la metodele si
practicile de tip medieval la cele moderne .
In baza Regulamentului Organic, Justitia s-a separat de celelalte puteri : puterea
executiva si puterea legislativa .
Puterea judecatoreasca era exercitata de catre :
- Tribunal – unul in fiecare judet;
- Divanuri judecatoresti ( Bucuresti , Iasi , Craiova ) ;
- Inaltul Divan Domnesc – instanta juridica suprema , judeca apelurile contra
hotararilor celorlalte instante si pronunta hotarari definitive .
-s-au infiintat :
- Procuratura;
- Corpul de avocati;
Conventia de la Paris – 1858
- a avut statut de constitutie .
- a instituit Inalta Curte de Justitie si Casatie , cel mai inalt for judecatoresc ;
- a prevazut inamovibilitatea judecatorilor .
Reforma justitiei : -Infaptuita de Cuza :
- a asezat administrarea justitiei pe baze vest-europene ;
- Legea pentru organizarea Curtii de Casatie ( 1861) ;
- Legea pentru organizarea judecatoreasca ;
- Codul penal si de procedura penala – 1864 ;
- Codul Civil – 1864 .
Constitutia de la 1866 - puterea judecatoreasca era detinuta de catre :

9
 - Instantele judecatoresti;
- Judecatoriile , tribunalele de judet;
- Curtile de Apel ( Bucuresti , Iasi , Craiova , Focsani ) ;
- Curtea de Casatie ( cu rol de inalata Curte de Justitie ) .
In 1868 s-au creat Curtile cu jurati .

10
 RAZBOIUL PENTRU CUCERIREA INDEPENDENTEI
ROMANIEI ( 1877-1878 )

Context intern si extern

Dupa 1772 , elita politica solicitase in memoriile adresate marilor puteri Austria , Prusia ,
Rusia , statutul de independenta pentru Principatele Romane .
La 1848 , unul dintre obiectivele nationale ale revolutiei a fost independenta, inscris in
programul revolutionar elaborate la Brasov .
Nicolae Balcescu , unul dintre conducatorii revolutiei romane , a sustinut mai multe
proiecte federaliste ( 1850, 1851) ; unul dintre acestea viza fondarea Statelor Unite ale Dunarii
care ar fi grupat pe romani, maghiari , iugoslavi .
Ion Heliade Radulescu dorea constituirea unei “ republici universale a Europei “ .
Mai realiste au fost planurile de intelegere balcanica . In 1863 , Cuza a stabilit relatii
diplomatice cu Serbia , fara acordul Portii . Acestea au continuat in timpul lui Carol I prin
semnarea unui tratat in 1868 .
In 1866 si 1869 , oamenii politici romani se consulta cu emisarii guvernului grec in
vederea stabilirii unei actiuni commune antiotomane .

Dupa realizarea unirii Principatelor, principalul obiectiv al luptei nationale in a doua

jumatate a secolului al XIX-lea era obtinerea independentei ( inlaturarea suzeranitatii
otomane ).Politica externa a tanarului stat s-a derulat , pana la Primul Razboi Mondial , atat in
sensul obtinerii independentei fata de Imperiul Otoman , cat si a unor garantii de securitate care
sa puna la adapost Romania de posibilele agresiuni din afara.
Carol I ridicase problema obtinerii independentei in fata Consiliului de Ministri inca
din 1873 .
In ceea ce priveste modalitatea de obtinere a independentei , existau in societatea
romaneasca urmatoarele optiuni :
 Pe cale diplomatica ( conservatorii ); acestia considerau ca regimul garantiei colective
din 1856 era singurul obstacol in calea expansiunii ruse ; formati in scolile din Germania
ei vedeau in panslavism cea mai serioasa amenintare .
 Pe cale militara ( liberalii ); acestia se pronuntau pentru o apropiere de Rusia in vederea
unei actiuni antiotomane deschise .
La jumatatea secolului al XIX-lea , legaturile Romaniei cu Poarta erau aproape simbolice ,
datorita politicii “ prin noi insine “ care avusese ca rezultat unirea din 1859 . Actiunile Romaniei
pe plan interns is pe plan extern demonstrau ca suzeranitatea otomana devenise una formala :
- lichidarea judsrisdictiei consulare;
- deschiderea primelor agentii diplomatice ale Romaniei in strainatate;
- promulgarea Constitutiei din 1866 fara aprobarea Turciei si a marilor puteri ,
care inscrie numele de Romania;
- modernizarea armatei ;
- incheierea unor conventii comerciale, telegrafice, postale cu Austro-Ungaria (
1875 ) , Rusia ( 1876 ) .
Prin conventiile comerciale , postale, consulare , stabilite cu statele europene , Romania
devenea un subiect al relatiilor internationale , promovand o politica exetrna proprie
caracteristica unui stat independent .

11
 Guvernul conservator condus de Lascar Catargiu ( 1871-1876 ) a facut demersuri pe
langa guvernul otoman pentru a se recunoaste independenta pe cale diplomatica , insa fara succes
Noul guvern liberal condus de I.C. Bratianu ( 1876 ) cu M. Kogalniceanu la externe , spera sa
obtina independenta pe cale pasnica .
Redeschiderea “ problemei orientale “- constituie cadrul international care
permite obtinerea independentei .
In 1875-1876 se declanseaza rascoale in provinciile stapanite de Imperiul Otoman :
- Bosnia – Hertegovina;
- Bulgaria;
- Serbia;
Rusia isi urmarea mai vechiul plan , acela de a controla stramtorile Bosfor si
Dardanele si de a scoate Imperiul Otoman din Europa ; ea intervine militar impotriva Turciei
pentru “ protectia “ ortodocsilor din Imperiul Otoman; se ajunge astfel la declansarea unui nou
razboi ruso-otoman.
In acest context , Romania face demersuri pentru a obtine pe cale
diplomatica recunoasterea independentei :
In iulie 1876, guvernul roman adreseaza un memoriu Portii si Puterilor
garante prin care solicita recunoasterea individualitatii statului roman si a numelui de Romania ,
dar acesta este primit cu ostilitate .
In decembrie 1876 , Dimitrie Bratianu initia un demrs diplomatic la
Constantinopol , cerand “ garantii speciale pentru neutralitatea vesnica a teritoriului romanesc “ .
Tratativele romano-otomane au esuat deoarece , prin Constitutia adoptata in
Imperiul Otoman de Midhat – pasa in 1876 , statul roman era declarat o “ provincie
privilegiata a Imperiului Otoman .” In aceste conditii , se impunea ca modalitate de obtinere a
independentei calea razboiului .

Romania doreste sa se implice in razboiul ruso-otoman , oferindu-si sprijinul militar

Rusiei, dar aceasta refuza implicarea Romaniei in razboi pentru a nu fi nevoita sa-i acorde
compensatii la tratativele de pace. In octombrie 1876 , delegatia condusa de I.C. Bratianu si M.
Kogalniceanu propune la Livadia , in Crimeea , tarului Alexandru al II-lea si cancelarului
Gorceakov un tratat antiotoman , dar fara succes.
Prin Conventia de la Budapesta , din 3 ianuarie 1877 Austro-Ungaria si Rusia se
intelegeau cu privire la eventualele schimbari teritoriale pe care ar fi putut sa le aduca razboiul
ruso-turc . Austro-Ungaria se declara neutra fata de conflict , insa are o atitudine favorabila
Rusiei deoarece aceasta ii promite sa ii incredinteze la sfarsitul razboiului , spre
administrare ,Bosnia si Hertegovina.
Dupa o serie de tratative romano-ruse, desfasurate de membrii guvernului liberal
condus de Ion C. Bratianu , la 4 aprilie 1877 se incheie la Bucuresti , Conventia militara
romano-rusa :
- nu era un tratat de alianta militara;
- reglementa trecerea trupelor ruse pe teritoriul Romaniei
spre frontul din Balcani pe un traseu dinainte stabilit si
pe cheltuiala proprie;
- Romania permitea Rusiei sa foloseasca caile ferate , drumurile ,
posta , telegraful pentru necesitatile de transport ;
- autoritatile romane nu aplicau taxe vamale pentru furnituri ,

12
 material si munitie de razboi , necesare trupleor ruse ;
- Rusia se angaja sa respecte integritatea teritoriala a
Romaniei , drepturile politice ale statului roman , asa cum
rezulta ele din legile interioare si tratatele existente ;
- Trupele ruse nu trebuiau sa treaca sau sa stationeze in Bucresti ;
- Rusia se obliga sa plateasca statului roman in unitati monetare romanesti sau
franceze , cheltuielile legate de aprovizionarea armatei ruse .
Declansarea razboiului
- 6 aprilie 1877 Romania a decretat mobilizarea generala ; prin decretul de
mobilizare se puneau sub arme aproximativ 120 000 de oameni , dintre care 58 700
faceau parte din armata de operatiuni ; diviziile I si II au fost concentrate in zona
Calafatului , iar diviziile III si IV intre Oltenita si Giurgiu , pentru a se respinge o
patrundere a truoelor turcesti pe teriotiul Romani
- 12 aprilie 1877 Rusia declara razboi I.Otoman , trupele ruse incepand traversarea
teritoriului Romaniei catre Peninsula Balcanica ;
- turcii bombardeaza localitatile de la Dunare : Braila, Calafat, Bechet, Oltenita,
Calarasi;
- armata romana raspunde bombardand Vidinul, cetate otomana sud-dunareana; astfel
se instaureaza starea de razboi intre Romania si Turcia ( aprilie 1877 );
- starea de razboi cu Imperiul Otoman era declarata oficial printr-o motiune adoptata
de Adunarea Deputatilor si Senat in sedintele din 29 si 30 aprilie 1877 ; se creau
conditii pentru proclamarea indepnedentei .

Proclamarea independentei
- 9 mai 1877 – in Parlamentul Romaniei, ministrul de externe Mihail Kogalniceanu
proclama independenta de stat a Romaniei ; raspunzand interpelarii
reprezentantului opozitiei din Adunarea Deputatilor , Nicolae Fleva , M.
Kogalniceanu declara : “ Suntem independenti, suntem o natiune de sine
statatoare, suntem o natiune libera si independenta “.
- Dupa acest discurs, Camera a adoptat o motiune prin care declara “ independenta
absoluta a Romaniei “;
- La 10/ 23 mai , motiunea a fost prezentata domnitorului Carol I care a dat o
proclamatie catre tara , semnata de toti minstri .

Proclamarea independentei a fost primita , in general , cu retinere de catre puterile

europene . Franta , Germania , Austro-Ungaria si Italia si-au exprimat rezerva fata de acest act ,
urmand a se pronunta dupa incheierea ostilitatilor . Turcia a declarat ca isi pastreaza “ drepturile
intacte “ , asupra Romaniei . Nici Rusia , care nu avea incheiata o conventie, nu a recunoscut
oficial actul de independenta , luandu-l doar ca un fapt implinit .

Participarea Romaniei la razboiul din Balcani

Primele incercari ale guvernului roman de a coopera militar cu Rusia au esuat .
Pe Dunare , mica flotila a tarii a participat la neutralizarea si distrugerea monitoarelor
turcesti , iar artileria romana acoperea, in luna iulie , trecerea aramatei ruse in Peninsula
Balcanica ;

13
 In iunie 1877 – armata rusa trece Dunarea si intra pe teritoriul Bulgariei ( pasalac otoman ).
Armata rusa s-a concentrat intre Giurgiu si Zimnicea la Dunare . De acolo , a inaintat pe trei
directii :
1. Nicopole; 2. Tarnovo – Sipka – Stara Zagora ; 3. Biala-Rusciuk .
Cea mai mare concentrare de trupe are loc la Plevna, punct strategic important , aparat de
redute puternice : Grivita I, II, Rahova; atacurile ruse asupra Plevnei si in pasul Sipka sunt
respinse de armata otomana condusa de Osman Pasa, existand pericolul respingerii trupelor ruse
si prelungirii razboiului pe teritoriul Romaniei.
La 19 iulie 1877 Marele Duce Nicolae,fratele tarului, comandantul trupelor ruse din
Balcani , cere lui Carol I interventia directa a trupelor romane la Plevna ; la 919/31 iulie 1877 ,
acesta ii trimite principelul Carol I o telegram in care spunea ca “ Turcii ingramadind cele mai
mari trupe la Plevna ne nimicesc . Rog sa faci fuziune, demonstratiune si daca-I posibil sa treci
Dunarea cu armata dupa cum doresti . Intre Jiu si Corabia demonstratiunea aceasta este
absolute necesara pentru inlesnirea miscarilor mele .”
Desi nu exista o conventie militara intre Romania si Rusia , Romania intra in razboi, armata
romano-rusa de la Plevna find pusa sub conducerea lui Carol I, secondat de generalul rus Zotov
si generalul roman Alexandru Cernat :
- au fost trimise in Balcani Diviziile III si IV romane ;armata romana numara 38 000
de oameni si 108 tunuri ;
- bazele cooperarii militare romano-ruse au fost puse in cadrul intalnirilor dintre
Carol I cu tarul Alexandru al II-lea si marele principe Nicolae din august 1877 ;
- la 30 august 1877,ziua de nastere a tarului , are loc un asalt general asupra
Plevnei; romanii cuceresc, cu pierderi grele, reduta Grivita I ( din cele 14 redute ) ,
in urma celui de al patrulea atac ;au murit eroic in luptele pentru luarea redutei
Grivita II, in Valea Plangerii , maiorul Gheorghe Sontu si capitanul Nicolae Valter
Marcineanu , ambii din comandamentul Diviziei III Infanterie .
- septembrie , octombrie 1877 au loc noi incercari de a cuceri Grivita II ;
- in octombrie 1877 , la propunerea lui Carol I, incepe asediul Plevnei pentru a o
sili sa capituleze prin infometare ; la 7-9 noiembrie 1877 un detasament din armata
romana , condus de colonelul Gheorghe Slaniceanu ocupa Rahova ; la 28
noiembrie 1877 , Osman Pasa a incercat sa sparga incercuirea de la Plevna , dar a
fost infrant si a capitulat , predandu-se in mainile colonelului M. Cristodulo
Cerchez ( “ Ma predau in fata bravei si junei armate romane ! “ ) ;
- dupa capitularea Plevnei, armata rusa inainteaza spre Constantinopol, iar armata
romana cucereste Vidin, Smardan, Belogradcik;
- 19 ianuarie 1878, armistitiul ruso-otoman duce la incheierea razboiului.

Sfarsitul razboiului ( ian. 1878 ) gaseste trupele romane luptand la sud de Dunare ,
alaturi de cele ruse, impotriva armatei otomane. Independenta proclamata la 9 mai 1877 era
consfintita prin participarea efectiva a Roamaniei la razboiul din Balcani. Contribuind la
infrangerea Turciei, Romania astepta ca prin tratatele de pace sa i se recunoasca independenta.
Cucerirea independentei de stat a fost o cauza a tuturor romanilor .
Voluntari veniti din provinciile de peste munti s-au inrolat in armata romana . Presa
de acolo , in ciuda opozitiei autoritatilor , isi informa cititorii despre evenimentele din Balcani ,
iar comitetele de femei pregateau pachete pentru cei de pe front .
Tratatele de pace si recunoasterea internationala a independentei Romaniei

14
Tratatul de la San Stepfano ( langa Constantinopol ) ( 19 feb. 1878 )
- incheiat intre Rusia si Turcia, pe baza armistitiului de la Kazanlik ( ianuarie 1878 );
- Romania, reprezentata de colonelul Eraclie Arion , nu a fost primita la discutii;
- Tratatul de pace cuprindea 29 de articole, din care 6 se refereau numai la
Romania , iar 8 aveau tangenta cu interesele ei ;
- Se recunostea independenta Romaniei , Serbiei, Muntenegrului;
- Se constituia Marele Principat autonom al Bulgariei, in cadrul Imperiului
Otoman ;teritoriul sau se intindea intre Marea Egee si Dunare ;
- Turcia ceda Rusiei 4 cetati din Caucaz , Dobrogea si Delta Dunarii ca despagubiri
de razboi ;
- Rusia cedeaza Romaniei Dobrogea si Delta Dunarii, luandu-i in schimb judetele
Cahul, Bolgrad, Ismail din sudul Basarabiei, ceea ce reprezenta o incalcare a
Conventiei din 4 aprilie 1877;
- Bosnia si Hertegovina deveneau autonome .

Marile puteri nemultumite ca tratatul de la San Stepfano sporea influenta Rusiei in Balcani,
intervin si , astfel se ajunge la organizarea unui nou congres de pace .
Congresul de la Berlin ( iunie-iulie 1878 )
- Desfasurarea congresului de la Berlin arata suprematia Germaniei in Europa ;
- Au participat : Germania, Austro-Ungaria, Italia, Rusia , Franta , Anglia, Imperiul
Otoman ;
- Reprezentantilor Romaniei in Congres ( I.C. Bratianu , prim ministru si M.
Kogalniceanu, ministru de externe ) nu li s-a permis sa participe la discutii ; au putut
totusi sa dea citire unui memoriu in care solicitau :
- recunoasterea independentei si a integritatii
teritoriale a statului roman;
- plata unor despagubiri de razboi.
Trataul de la Berlin prevedea :
- Art. 43 – se recunostea independenta Romaniei ;
- Art. 45 – Romania trebuia sa cedeze Rusiei sudul Basarabiei ( Cahul , Bolgrad ,
Ismail ) ; in schimb , primea Dobrogea , Delta Dunarii si insula Serpilor ;
- Romania devenea membra a Comisiei europene a Dunarii ;
- Trupele tariste trebuiau sa pareseasca teritoriul Romaniei in termen de 12 luni de la
data semnarii tratatului ;
- Art 44 – Romania trebuia sa procedeze la modificarea art. 7 din Constitutie
pentru a se inlatura interdictia obtinerii ceateniei de catre cei de alta religie decat cea
crestina ( in speta, evrei si musulmani ), acesata fiind o conditie pentru
recunoasterea indepndentei ;
- Se recunostea independenta Romaniei in anumite conditii : rascumpararea de catre
guvernul roman a actiunilor Societatii Stroussberg ( care construise drumuri de fier
in Romania )
In virtutea dreptului ei legitim , recunsocut prin Tratatul de la Berlin , Romania a preluat
administratia Dobrogei si a Deltei Dunarii incepand cu luna noiembrie a anului 1878 .
La 8 octombrie 1878 are loc intrarea triumfala a armatei romane in Bucuresti , pe Podul
Mogosoaiei ( care poarta de atunci numele de Calea Victoriei ) .
In 1878 Austro-ungaria , Rusia, Turcia au stabilit relatii diplomatice cu Romania .

15
 In 1879 , Italia a stabilit relatii diplomatice cu Romania .
In 1880 Germania , Franta , Anglia au recunoscut indepnedenta Romaniei .
In 1881 , Romania se proclama Regat .
Importanta si urmarile obtinerii independentei
- Obtinerea independentei crea un cadru propice , favorabil dezvoltarii economice,
afirmarii Romaniei in relatiile internationale ca un stat de sine statator;
- Independenta descchidea drumul spre realizarea deplinei unitati nationale a
romanilor.

16
 POLITICA EXTERNA A ROMANIEI IN A DOUA
JUMATATE A SECOLULUI AL XIX-LEA

Obtinerea independentei a oferit Romaniei posibilitatea de a desfasura o politica

externa conforma cu interesele sale nationale:
- S-au putut stabili relatii diplomatice cu alte state , bazate pe suveranitate si
egalitate ;
- Au fost deschise primele reprezentante diplomatice ( legatii / ambasade ) in diferite
capitale sau s-au ridicat la rang de legatie fostele agentii diplomatice care
functionau in tarile respective ;
- In anul 1878 , Austro-Ungaria , Rusia si Turcia au stabilit relatii diplomatice cu
Romania , iar Italia in 1879 ;
- Germania si alte tari au conditionat recunoasterea independentei Romaniei de
modificarea articolului 7 din Constitutia din 1866 cu privire la acordarea cetateniei
romane celor de alta religie decat cea crestina si de rascumpararea de catre statul
roman a actiunilor concerunului falimentar Strousberg ;
- Independenta Romaniei a fost recunoscuta de Germania , Franta si Anglia in 1880 ;
- In 1875 , Romania incheiase o conventie comerciala si de navigatie cu Austro-
Ungaria , iar in 1876 cu Rusia ; in 1886 , Romania a dorit sa negocieze o noua
conventie cu Austro-Ungaria , ceea ce a determinat un adevarat razboi vamal intre
cele doua tari ( 1886-1891) .
- In 1881, Romania avea relatii diplomatice cu 18 state .
Cu toate ca obiectivele politice imediate fusesera atinse , pentru tanarul stat roman
se punea in continuare problema garantiilor de securitate care sa ii asigure evolutia viitoare . La
sfarsitul razboiului , fostul aliat , Rusia , amenintase cu anexarea teritoriului romanesc , iar tarul
ceruse dezarmarea armatei romane . Refuzul principelui Carol I si probabilele complicatii
diplomatice salvasera situatia , dar amenintarea rusa ramanea . In aceste conditii , guvernul
roman si Carol I si-au indreptat atentia spre Occident .
Cancelarul Germaniei , Otto von Bismarck inaugurase dupa 1871 un sistem de
aliante , bazate pe semnarea unor acorduri secrete , ceea ce ii conferea o mai mare liberate de
miscare si impiedica Franta , principalul rival , sa realizeze o coalitie antigermana . Aceste
acorduri au stat la baza constituirii in 1882 , a primului sistem politico-molitar , Tripla Alianta
sau Puterile Centrale .
In 1883 – Romania adera la Tripla Alianta / Puterile Centrale , formata din :
- Austro-Ungaria;
- Germania;
- Italia ;
- a fost un tratat secret ,cu caracter defensiv, care putea fi reinnoit ; Romania
primea garantii de securitate in cazul unui atac din partea Rusiei.

17
MARILE ALIANTE

In a doua jumatate a secolului al XIX-lea, in Europa se constituie aliantele politico-

militare ce se vor confrunta in Primul Razboi Mondial .

In anii 1872-1873 – se constituie Alianta celor trei imparati , alcatuita din : Germania ,
Austro-Ungaria , Rusia , cu un caracter defensiv . Prin aceasta alianta , Germania dorea sa
izoleze politic si diplomatic Franta , infranta in razboiul cu Prusia , din 1870-1871 . Aceasta
alianta nu a rezistat pentru ca intre Rusia si Austro-Ungaria existau divergente . Cancelarul
german Otto von Bismarck a inaugurat un sistem de aliante bazat pe acorduri secrete care ii
ofereau o mai mare liberate de miscare si impiedica Franta , rivalul sau , sa realizeze o alianta
anti-germana .

Dupa anul 1880 , prima putere politica , militara, economica a Europei a devenit
Germania , care in jurul anului 1900 era a doua putere mondiala , dupa SUA . Marea Britanie
ocupa locul al doilea in Europa, dar a ramas , pana in 1914 , prima putere maritima, coloniala,
bancara si comerciala a lumii .

TRIPLA ALIANTA / PUTERILE CENTRALE

- A fost constituita la initiativa Germaniei si era indreptata impotriva Rusiei si a Frantei;

- In 1879 s-a constituit alianta Germania- Austro-Ungaria ;
- In 1882 – a aderat Italia;
- In 1883- a aderat Romania ;
- Alianta afost reinnoita in 1887, 1891, 1902, 1912 ;
- Romania a reinnoit alianta in 1892, 1902, 1912 .

TRIPLA INTELGERE / ANTANTA

- A doua mare alianta;

- S-a realizat in urma unor acorduri bilateral ;
- 1891-1893 – s-a incheiat alianta Franta- Rusia ;
- 1904 – se incheie acordul intre Franta si Marea Britanie ( Antanta Cordiala ) .
- 1907 – acordul Marea Britanie- Rusia .
- Aceasta alianta era indreptata impotriva Germaniei .

Urmarile crearii aliantelor :

- Accentuarea contardictiilor; conflcitelor intre marile puteri ;

- Intensificarea politicii de inarmare;
- Declansarea Primului Razboi Mondial .

18
 POLITICA EXTERNA A ROMANIEI

LA INCEPUTUL SECOLULUI XX

Raportul de forte in Balcani sufera importante modificari prin reorientarea Serbiei spre
Rusia si a Bulgariei spre Austro-Ungaria .

In 1908 – Austro-Ungaria a anexat Bosnia si Hertegovina , care prin Tratatul de la San

Stefano deveneau autonome , air prin Tratatul de la Berlin intrau sub administratia Austro-
Ungara .

In 1908 – Ion I C. Bratianu si-a manifestat ostilitatea fata de politica Austro-Ungariei in

Balcani , fapt ce demonstreaza o indepartare de Tripla Alianta , indepartare manifestata
explicit cu prilejul razboielor blacanice .

In 1908 , Bulgaria si-a proclamat independenta .

Problema aromanilor a tensionat relatiile Romaniei cu Grecia . Cu Turcia , nu existau

relatii . Serbia era singurul stat cu care Romania avea relatii mai apropiate .

Razboaiele balcanice

In 1912 – a izbucnit Primul Razboi Balcanic, intre Turcia , pe de o parte si Bulgaria,

Serbia , Muntenegru , de cealalta parte . Turcia a fost infranta; s-a semnat tratatul de la Londra;
Turcia pierde toate posesiunile europene , reducandu-se teritorial la Asia Mica .Romania si-a
manifestat neutralitatea fata de conflict.

Nenintelegerile dintre aliati s-au manifestat repede ; Bulgaria manifesta pretentii

teritoriale exagerate ; in 1913 a izbucnit al doilea razboi balcanic . Intarirea Bulgariei a fost
perceputa de Romania ca o amenintare la granita dobrogeana ceea ce a determinat-o sa intervina
in conflict; razboiul s-a desfasurat intre Bulgaria , pe de o parte si fostii aliati Serbia ,
Muntenegru, Grecia , dar si Romania si Tutcia . Bulgaria a fost infranta . Tratatul de pace s-a
semnat la Bucresti ( 1913 ) , Romania fiind reprezentata de Titu Maiorescu . Romania primea
Cadrilaterul , sudul Dobrogei , cu cele doua judete Caliacra si Durostorum .

Participarea Romaniei la cel de al doilea razboi balcanic a exprimat indeprtarea tot mai
clara a Romaniei de Tripla Alianta .

19