Formarea statului roman modern: domnia lui Al. I.

Cuza

Formarea statului român modern

 1853-1856: războiul Crimeii -> Imperiul Otoman învinge Rusia -> are loc Congresul de
Pace de la Paris (1856) unde este abordată și problema românească
 1857: sunt convocate Adunările ad- hoc se cere unirea Moldovei cu Ţara Românească și
aducerea unui print străin
 1858: Convenția de la Paris -> se realizează o uniune "Principatele Unite ale Moldovei şi
Valahiei", cu domni, guverne și adunări separate, dar cu două instituții comune (ambele
la Focşani - Comisia Centrală şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie)
 5 ianuarie 1859: Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Moldovei
 24 ianuarie 1859: Alexandru Ioan Cuza este ales domn al Ţării Româneşti -> a luat
naştere statul național român modern

Domnia lui Alexandru Ioan Cuza

 Alexandru Ioan Cuza a domnit între anii 1859-1866
 2 mai 1864: lovitura de stat -> Alexandru Ioan Cuza instituie un regim autoritar
⚫ 11 februarie 1866: grupările politice ("Monstruoasa coaliţie") şi l-au forţat pe Alexandru
Ioan Cuza să abdice
 în cadrul domniei sale distingem două perioade
Perioada consolidării unirii (1859-1862)
 unificarea armatei
 crearea unui minister unic de război
 stabilirea capitalei la Bucureşti
 stemă comună
 1862: primul guvern unic şi prima Adunare Legislativă unică

Perioada marilor reforme (1863-1866)

 1863: Legea secularizării averilor mănăstireşti -> averile mănăstirilor pământene sau
închinate au trecut în proprietatea statului
 1864: Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris -> act cu rol de constituţie care
măreşte atribuțiile domnului → domnie autoritară
 1864: Legea electorală -> este menținut votul censitar→ scade censul → crește numărul
alegătorilor
 1864: Legea agrară -> are loc emanciparea clăcaşilor prin răscumpărare și
împroprietărirea lor cu loturi aflate în folosință în funcție de numărul vitelor
 1864: Legea instrucțiunii publice -> învățământul primar devine gratuit și obligatoriu, se
introducea alfabetul latin
 1864: Legea organizării armatei -> toți românii între 20 şi 50 de ani pot fi mobilizați
 1864: Codul civil -> modernizează sistemul juridic: libertăți individuale, egalitatea în
fața legii, garantarea proprietății private
Regatul României- Carol I
Instaurarea dinastiei de Hohenzollern
 unirea Principatelor Române era recunoscută doar pe timpul domniei lui Cuza →
abdicarea lui a pus în pericol această unire
 locotenenţa domnească a acționat pentru aducerea unui prinț străin pe tronul României ->
tronul i-a fost propus lui Filip de Flandra (fratele regelui Belgiei), însă acesta a refuzat
 tronul i-a fost acordat principelui german Carol de Hohenzollern- Sigmaringen, care a
acceptat (Carol se bucura de sprijinul împăratului francez Napoleon al III-lea și de cel al
viitorului cancelar Otto von Bismarck, familia sa fiind înrudită cu dinastia Prusiei)
 10 mai 1866: Carol a fost proclamat principe în urma unui plebiscit • Carol I a condus
România între anii 1866-1914
 octombrie 1866: Carol I primeşte de la sultan firmanul

Obținerea independenței de stat. Proclamarea Regatului României

România și-a obținut independența în urma războiului ruso-româno- turc din 1877-1878
 9/21 mai 1877: ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a proclamat în Parlamentul
României "independența absolută” a țării
 independența a fost recunoscută în 1878 prin tratatele de pace de la San Stefano și Berlin
 România primea Dobrogea, Delta Dunării şi Insula Şerpilor
 România ceda Rusiei sudul Basarabiei (Ismail, Bolgrad şi Cahul)
 1881: România devine Regat→ Carol I este încoronat rege
 10 mai 1881: Carol I este încoronat Rege al României
 1884: a fost modificată Constituția, fiind stabilit regatul ca formă de guvernământ

Viaţa politică a României între anii 1866-1914

 în primii ani ai domniei, Carol I s-a confruntat cu instabilitatea politică internă
 au avut loc numeroase schimbări de guverne
 au avut loc manifestaţii republicane sau antidinastice
 după înființarea partidelor politice, Partidul Național Liberal și Partidul Conservator, se
va ajunge la stabilitate politică, prin alternanța la guvernare a partidelor
⚫ 1895: a fost stabilită rotativa guvernamentală -> cele două partide (PNL şi PC) alternau la
guvernare
 Carol I s-a dedicat europenizării şi modernizării instituțiilor statului român
 iulie 1866: a fost adoptată prima constituție din istoria României
 a fost o perioadă de progres şi de succesive împliniri ce au transformat România pe plan
economic, demografic, social, cultural
 1895: legea minelor -> au fost acordate numeroase facilități investitorilor străini, capitalul
lor fiind investit în diverse ramuri ( 'ricitate, gaze naturale, petrol, zahăr)
 în anul 1900, două treimi din produsul național și trei sferturi din exportul țării era obținut
din agricultură
 în agricultură se înregistra o productivitate slabă, inventarul agricol era modest şi erau
oferite puține credite țăranilor
 au loc răscoale țărăneştiîn anii 1888 şi 1907
⚫ industria cunoaşte un amplu proces de modernizare, în special cea petrolieră, ca urmare a
pătrunderii capitalului străin în economie
 în 1914, România era a doua țară producătoare de petrol din Europa căile de transport au
fost modernizate şi dezvoltate

Politica externă
 1875: tratatul comercial dintre Austro-Ungaria şi România
 România obținea avantaje politice, apropiindu-se de Austro-Ungaria
 din punct de vedere comercial, România a fost în dezavantaj, deoarece piața românească
era invadată de produse austriece
 după 1878 România a avut relații tensionat cu Rusia
⚫ 1883: România aderă la Puterile Centrale, o alianţă politico-militară formată din Germania,
Austro-Ungaria şi Italia (pactul a rămas secret)
 1912-1913: au avut loc războaiele balcanice
 România a participat la al doilea război balcanic alături de Serbia, Muntenegru, Grecia și
Turcia împotriva Bulgariei
 august 1913: pacea de la Bucureşti -> Cadrilaterul a revenit României
 1914-1916: România a fost neutră în Primul Război Mondial
A. Constituția din 1866
 A fost prima realizare a domniei lui Carol I (promulgată de principe la 1 iulie
1866);
 a reprezentat un compromis între oamenii politici liberali și cei conservatori;
 s-a inspirat din Constituția Belgiei (1831);
 a fost una din cele mai democratice Constituții din Europa;
 a creat cadrul juridic necesar dezvoltării statului român modern, ca și al obținerii
independenței, raportul de vasalitate față de Imperiul Otoman nefiind menționat;
 a fost prima Constituție a României realizată fără nici un amestec extern;
 principalele prevederi:
 statul român poartă oficial numele de „România”;
 România: monarhie constituțională-ereditară;
 atribuțiile monarhului: șef al statului, comandant al armatei, numește
guvernul, bate monedă, acordă decorații, are drept de grațiere, are drept de
„veto absolut” (poate refuza sancționarea unei legi votate de Parlament);
 aplicarea principiului separării puterilor în stat:
a) puterea legislativă: Parlamentul (bicameral – format din Camera
Deputaților și Senatul, membrii săi fiind aleși pe baza votului
cenzitar) adoptă legile, controlează guvernul;
b) puterea executivă: guvernul – prezintă proiecte de legi
Parlamentului, aplică legile votate de Parlament;
c) puterea judecătorească: instanțele de judecată și Înalta Curte de
Justiție și Casație;
 drepturi și libertăți cetățenești: garantarea dreptului la proprietate,
egalitatea cetățenilor în fața legii, libertatea presei, a cuvântului. etc.
B. Formarea partidelor politice
După 1866, viața politică din România s-a caracterizat prin:
 instabilitate guvernamentală;
 consolidarea treptată a monarhiei;
 rivalitatea politică între liberali și conservatori.
Pe baza celor două mari tendințe politice – liberală și conservatoare – s-au format cele
două partide istorice care au guvernat România până la primul război mondial.
a. Partidul Național Liberal (P.N.L.):
 întemeiat în 1875 de foști revoluționari de la 1848;
 lideri: până la 1891 – Ion C. Brătianu, apoi D. A Sturdza și Ion I. C.
Brătianu;
 principii politice promovate: largă reformă agrară, revizuirea sistemului
electoral care îi avantaja pe marii proprietari de moșii, modernizarea
rapidă a economiei și a societății în general conform devizei politice
„prin noi înșine”;
 a fost alcătuit cu precădere din membrii burgheziei financiare,
industriale și comerciale;
  a avut cea mai lungă perioadă de guvernare din istoria României (1876-
1888), perioadă în care România a devenit independentă și s-a
proclamat Regat.
b. Partidul Conservator:
 a fost întemeiat în 1880 și a reprezentat în special interesele marilor
proprietari de moșii;
 lideri: Lascăr Catargiu, Petre P. Carp, Titu Maiorescu;
 principii politice promovate:
o păstrarea marii proprietăți;
o păstrarea poziției dominante a marilor proprietari;
o modernizarea lentă a societății (deviza „pașilor mărunți”), pentru a
nu pierde tradițiile românești.
Pentru a limita luptele pentru putere, în 1895, regele Carol I a inaugurat principiul
„rotativei guvernamentale”, prin care cele două partide erau chemate alternativ la
guvernare, indiferent de rezultatele alegerilor parlamentare.

României în Primul Război Mondial

Anii de neutralitate ai României în Primul Război Mondial
 la izbucnirea Primului Război Mondial, România era aliată cu Puterile Centrale (din
1883)
⚫ fiindcă alianţa cu Puterile Centrale avea un caracter defensiv, România nu a fost obligată să
ia parte la război, deoarece Austro-Ungaria a declarat război Serbiei (şi nu invers) -> România
şi-a proclamat neutralitatea la data de 21 iulie / 3 august 1914, în urma Consiliului de Coroană
de la Sinaia
 România a adoptat neutralitatea, deoarece nu avea o armată bine pregătită şi dorea să
vadă care e cursul războiului
 în anii de neutralitate, România a dus tratative atât cu Antanta, cât și cu Puterile Centrale
în vederea intrării în război. În acest timp, s-au realizat investiții importante în armată

Cauzele intrării României în Primul Război Mondial

• principala cauză a fost dorinţa României de a fi elibera pe românii din Transilvania, Banat şi
Bucovina de sub stăpânirea austro-ungară
• România a intrat în război de partea Antantei, deoarece clasa politică românească considera
că aceasta are cele mai mare şanse de reuşită

Acțiunile militare întreprinse de România în Primul Război Mondial

 în august 1916, România a declarat război Austro-Ungariei
⚫ fiind un element surpriză, primele acţiuni militare ale României au fost încununate de
succes

 primele lupte s-au dat în Transilvania, unde armata română a reuşit să elibereze un sfert
din acest teritoriu
⚫ mobilizarea trupelor Puterilor Centrale la sudul Dunării a dus la înfrângerea României de la
Turtucaia -> România pierde bătălie după bătălie -> două treimi din teritoriu intră sub
stăpânire străină -> doar Moldova rămâne liberă -> capitala este mutată la Iaşi, iar tezaurul
este trimis în Rusia
⚫ în vara anului 1917, sub celebra lozincă,,Pe aici nu se trece!", armatele române, dând act de
mare curaj, au obținut victoriile
de la Mărăști, Mărăşeşti şi Oituz
 revoluţia bolşevică din octombrie 1917 a lăsat România singură pe frontul de est ->
România nu reușește să facă față inamicilor şi este nevoită să încheie pacea de la
Bucureşti din mai 1918
⚫ tratatul de pace nu a fost niciodată promulgat de regele Ferdinand I
 Puterile Centrale suferă o serie de înfrângeri -> România reintră în război pe 10
noiembrie 1918 -> pe 11 noiembrie 1918 ia sfârşit Marele Război
Efectele Primului Război Mondial asupra României
 principala urmare o constituie întregirea statului național român prin unirea Basarabiei,
Bucovinei şi Transilvaniei cu Vechiul Regat
⚫ teritoriul şi populația României s-au dublat
 în Primul Război Mondial, România a pierdut aproximativ 335.000 de soldați, iar alți
650.000 de civili au murit din cauza bolilor, foametei, represaliilor și execuțiilor puse la
cale de trupele de ocupație
⚫ economia țării a fost puternic afectată de război
Unirea din 1918. Rezoluţia Unirii de la Alba Iulia

I. Unirea Basarabiei

 Octombrie 1917, Congresul ostaşilor moldoveni proclamă autonomia provinciei

( pune în aplicare declaraţia lui Lenin privind dreptul la autodeterminare a
popoarelor din fostul imperiu) şi convoacă Sfatul Ţării ( Adunarea Reprezentativă
a Basarabiei);
 Decembrie 1917, Sfatul Ţării condus de Ion Inculeţ, proclamă Republica
Democratică Moldovenească – autonomă în cadrul Rusiei,
 24 ianuarie/ 6 februarie 1918, Republica Democratică Moldovenească se proclamă
independentă;
 Pe fondul agitaţiilor provocate de bolşevici şi a intervenţiei armatei române, la 27
martie/ 9 aprilie 1918 Sfatul Ţării decide unirea Basarabiei cu România;

II. Unirea Bucovinei

 octombrie 1917, pe fondul tendinţelor ucrainene de anexiune a provinciei, se

înfiinţează Consiliul Naţional Român, condus de Iancu Flondor, care cere
respectarea dreptului la autodeterminarea naţiunii române;
 15/ 28 noiembrie 1918 Congresul General al Bucovinei întrunit la Cernăuţi şi
format din reprezentanţii românilor, polonezilor, germanilor şi ucrainenilor, decide
unirea necondiţionată a Bucovinei cu România;

III. Unirea Transilvaniei

A. Situaţia românilor din Transilvania

 În toamna anului 1918 Împăratul Carol I lansează apelul Către popoarele
mele credincioase, propunând federalizarea, ca o ultimă încercare de salvare
a imperiului ;
 Partidul Naţional Român răspunde prin Declaraţia de independenţă de la
Oradea, prezentată Dietei de la Budapesta de Al. Vaida - Voievod.
 Se constituie Consiliul Naţional Român Central ( şase membri ai PNR şi
şase ai Partidului Social – Democrat) care preia administrarea teritoriilor
 locuite de români prin intermediul Consiliilor naţionale române, ordinea
fiind menţinută de gărzile româneşti;
 Prin manifestul Către popoarele lumii, Consiliul anunţă dorinţa de unire cu
România – în contextul opoziţiei părţii maghiare care nu accepta decât
autonomia în cadrul Ungariei, se hotărăşte convocarea unei mari adunări
populare la Alba Iulia în ziua de 1 decembrie 1918;

B. Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia

 Participă 1228 delegaţi şi aproximativ 100.000 oameni din întreaga provincie;
 Lucrările Adunării au fost deschise de fruntaşul mişcării memorandiste Gheorghe
Pop de Băseşti iar Rezoluţia Unirii a fost citită de Vasile Goldiş;
 Este ales Marele Sfat Naţional Român ( organ legislativ subordonat Parlamentului
României) şi Consiliul Dirigent ( organ executiv subordonat Guvernului României
) condus de Iuliu Maniu;
 Actul de la 1 decembrie 1918 a fost recunoscut de minorităţile naţionale( şvabi, saşi,
evrei, o parte a maghiarilor) dar Ungaria refuză recunoaşterea unirii;
 Martie 1919 Ungaria se proclamă republică bolşevică – în condiţiile agresiunilor
maghiare împotriva teritoriilor româneşti şi la solicitarea Antantei are loc o
puternică ofensivă a armatei române finalizată cu ocuparea Budapestei şi
răsturnarea guvernului bolşevic ( august 1919);

Principalii factori care au favorizat constituirea statului naţional unitar român în

1918 prin unirea cu provinciile aflate sub stăpânire străină au fost :
o recunoaşterea pe plan internaţional a dreptului popoarelor la autodeterminare;
o prăbuşirea Imperiului Rus în 1917;
o înfrângerea Puterilor Centrale în Primul Război Mondial.
Unirea Basarabiei cu România.
– Basarabia şi-a declarat autonomia (octombrie 1917) şi a fost ales Sfatul
Ţării, în frunte cu Ion Inculeţ, ca adunare reprezentativă în acest
teritoriu;
– în decembrie 1917, Sfatul Ţării a proclamat Republica Democratică
Moldovenească, declarată independentă faţă de Rusia în ianuarie 1918;
– la 27 martie /9 aprilie 1918, Sfatul Ţării a votat, la Chişinău, unirea
Basarabiei cu România.
Unirea Bucovinei cu România
– la sfârşitul Primului Război Mondial, Imperiul Austro-Ungar s-a
destrămat;
– în aceste condiţii, în octombrie 1918, s-a format, la Cernăuţi, Adunarea
Constituantă şi Consiliul Naţional Român, în frunte cu Iancu Flondor;
– la 15/28 noiembrie 1918, Congresul General al Bucovinei a proclamat
unirea cu Regatul României.
Unirea Transilvaniei cu România
– în septembrie 1918, Partidul Naţional Român a adoptat Declaraţia de
autodeterminare a românilor;
– la 17/30 octombrie 1918, s-a format Consiliul Naţional Român Central
(cu 6 membri din partea Partidului Naţional Român şi 6 membri din partea
Partidului Social-Democrat din Transilvania);
 – după eşecul negocierilor cu guvernul maghiar, s-a luat hotărârea
convocării, la Alba Iulia, în data de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, a unei
Mari Adunări Naţionale a Românilor;
– la aceasta au participat peste 100000 de români;
– prin Rezoluţia Unirii, adoptată în cadrul adunării, s-a desăvârşit formarea
statului naţional unitar român;
Pe plan internaţional, noul statul politico-teritorial al României a fost recunoscut
prin tratatele încheiate la Conferinţa de pace de la Paris (1919-1920).