Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (I)

Martie 8, 2010 - Intrebari - 1 comment

Domnitorul A.I. Cuza 24 ianuarie 1859 11 februarie 1866 In perioada sa de domnie de 2.575 zile, A.I. Cuza a ndeplinit sarcini politice, economice i sociale deosebite, prin care a urmrit s readuc viaa normal n Principatele Unite, din acestea au rmas necunoscute : 1 modul n care a fost ndeplinit decretul programat la 14 august 1864 pentru nfptuirea reformei agrare (1-143) adic pentru : numrul total al ndreptiilor, cu suprafee de teren prevzut pentru expropriere, pe judee ; numrul total al celor mproprietrii cu suprafaa de teren dat n proprietate, pe judee; suprafeele de teren stabilite pentru expropriere n cadrul moiilor statului i a celor particulare; suprafeele de teren expropriate moiilor statului i celor particulare. 2 conflictul dintre domnitor i organizaia francmasonic romn Marea Loj Steaua Dunrii , condus de Marele Maestru I.C. Brtianu (2-232), cu urmtoarele componente : obiectivele cuprinse n statutul lojei respective ; coninutul ordinului emis de domnitor n luna decembrie 1860 pentru nchiderea lojei n cauz ; consecinele aplicrii ordinului domnesc. 3 n noaptea de 11 februarie 1866, domnitorul A.I. Cuza a fost arestat i obligat s demisioneze, de ctre o formaie din care fceau parte 3 ofieri francmasoni (2-239), rmnnd necunoscute :
1|Pa ge

lista politicienilor care au organizat arestarea i demiterea domnitorului, cu mentionarea celor care fceau parte din organizaia francmasona ; lista militarilor care au finalizat programul de arestare n cauz, cu specificarea celor care erau francmasoni. 4 nu a fost elucidat sursa nsemnatelor fonduri cu care gruparea naionalitilor romni din Paris a finanat nainte i dup 1848, cheltuielile ocazionate cu pregtirea lor profesional i revoluionar, inclusiv pentru: efortul uria de propagand ; pregtirea logisticii pentru declanarea revoluiei n Principate ; numeroasele cltorii politice care se fceau n interesul cauzei naionale sau internaionale (2-336); lista politicienilor munteni, care au urmat cursurile micrii revolurionare de la Paris. Constantin Bulibasa

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (II)

Martie 13, 2010 - Intrebari - 1 comment Domnitorul i Regele Carol I 8 aprilie 1866 27 septembrie 1914

In cei aproape 49 de ani de conducere a statului nostru, de ctre domnitorul, apoi regele Carol I, adic o perioad de 17.715 zile, n jurul rii noastre, ct i n interiorul su au fost intreprinse numeroase operaiuni care au rmas necunoscute romnilor, aciuni din care fac parte i urmtoarele: 1 Consituia din 1866 a reprezentat o simpl oper de traducere a unei constituii europene, neavnd nici o legtur cu trecutul nostru istoric, ntruct: -nu a preluat i respectiv nu a completat tradiionalul nostru Drept al Romnilor; -a nlturat orice rspundere a efului statului romn, ns acesta a fost investit s dispun cderea guvernului, a parlamentului, ct i nlocuiri de minitri (3-25); 2 n anul 1867 s-a constituit statul dualist Austro-Ungar, aciune politic prin care Transilvania a fost ncorporat Ungariei i a nceput procesul de maghiarizare forat a romnilor, rmnnd cu caracter secret: -interveniile dispuse de domnitorul Carol la mpratul Iosif al II-lea pentru restabilirea autonomiei

2|Pa ge

Transilvaniei i pentru pstrarea originii romneti a locuitorilor si din aceast provincie; -efectivul de locuitori romni care au fost maghiarizari, ca urmare a aplicrii legii respective (4-262). 3 Domnitorul Carol a primit documente privind comunitatea evreiasc, pentru probleme n special cu caracter politic, fr publicarea acestora i a modului lor de rezolvare, cum au fost : -telegrama trimis de la Paris la 25 mai 1867 pentru Comunitatea israelit din Iai prin care a fost cerut intervenia n favoarea evreilor persecutai n urma ordinului transmis de ministrul de interne I.C. Brtianu (5-17) ; -scrisoarea lui Berhold Auerbach, adresat la 31.11.1867 domnitorului Carol, prin care a protestat mpotriva atitudinii autoritilor fa de evrei (5-18) ; -raportul confidenial al agentului diplomatic la Paris, Ion Strat la 17 ianuarie 1870, adresat ministrului de externe relativ la interpretarea fcut n parlamentul francez de reprezentantul Comitetului Aliantei Israelite din Paris, Cremieux, privind persecuiile evreilor din Romnia (5-65) ; -nota ntocmit la 03.10.1878 de Ministerul Afacerilo Strine referitoare la procesul intentat de un numr de evrei, ranilor din comuna Drbani, folosit ns de Marile Puteri la conferina de la Berlin pentru a demonstra aciunile antisemite din ar (5 -129). 4 n luna martie 1868 o grupare liberal dizident, a prezentat Adunrii deputailor un proiect de lege semnat de 31 de deputai privind diminuarea nsemntii economice a evreilor (1-185) proiect care nu a cptat voturile necesare, rmnnd necunoscute : -coninutul proiectului de lege n cauz i nota de prezentare a acesteia ; -coninutul discursului lui I.C. Brtianu prezentat impotriva proiectului ; -poziia domnitorului Carol fa de proiectul n cauz. 5 La 24 februarie 1871, n parlamentul rii a fost dezbtut Raportul Comisiei nsrcinate s ancheteze afacerea cilor ferate Strousberg , raport prin care au fost dezvluite cu date concrete : - complicitatea domnitorului i a unora din fotii minitri la numirea ilegal a prusacului Ambronn, n funcia de comisar romn ; - diverse abuzuri, fraude i acte arbritrare ale lui Strousberg, Ambronn i ale bancherului Jacques (1-194). Pn n prezent a fost meninut secretul pentru : -obiectivele cuprinse n legea votat la 27.05.1868, care trebuiau executate de afaceristul Strousberg ; contractul ncheiat ntre statul Romn i afaceristul respectiv ; -raportul ntocmit de Comisia parlamentar pentru Afacerea Strousberg ; -modul de rezolvare a problemelor specificate n raportul parlamentar, inclusiv recuperarea daunelor ; poziia oficial a domnitorului i a efului guvernului fa de coninutul raportului n cauz. 6 Concurena abuziv mpotriva meteugarilor i fabricanilor autohtoni, nceput dup anul 1830, a fost acceptat de conducerea Statului Romn pn n anul 1873, cnd conducerea ministerial a aprobat la 27 iunie actul de moarte pentru aceast activitate economic romneasc (6-126,131) rmnnd necunoscut motivarea domnului Carol pentru : -acceptarea hotrrii dispus de guvern de eliminare a activitii meseriailor i fabricanilor autohtoni ; -pstrarea secretului privind numrul atelierelor, cooperativelor i fabricilor desfiinrate; -soarta meseriailor, fabricanilor i lucrtorilor de la unitile desfiinate. 7 n Convenia ncheiat cu Austro-Ungaria n anul 1875 a fost nlocuit tariful de 15% cu unul de 2 3%, convenie prin care efectiv a fost nimicit industria noastr n fa, meseriile i producia agricol la principalele produse (tutunul, a finii i morritului, a vinului, a rachiului i altele), pe timp de 10 ani, ct a durat convenia (7-367), neexistnd informaii oficiale privind: -motivarea domnitorului Carol pentru ncheierea conveniei respective n dezavantajul categoric din punct de
3|Pa ge

vedere economic, politic i social al rii noastre; -rezultatele finale economico-financiare ale conveniei respective. 8 nainte de a ncepe lucrrile Congresului de la Berlin din anul 1878, Lordul Beaconsfield, a transferat cu un tratat secret, Rusiei, cele 3 districte din sudul Basarabiei, nefiind publicate informaii cu privire la : -msurile ntreprinse de domnitorul Carol pe plan extern pentru prevenirea i apoi pentru nlturarea aciunii respective, avndu-se n vedere c Anglia a renunat la neutralitatea Mrii Negre n cursul anului 1871 (6134) ; -coninutul i semnturile documentului de predare a celor 3 districte din Basarabia ctre Rusia. 9 La nceputul anului 1882, n Romnia figurau deja 400.000 de imigrani, majoritatea lor fiind intrat ilegal n ar, i n special n Moldova (8-127) rmnnd necunoscute : -efectivul imigranilor venii ilegal n ar ; -originea lor etnic ; -rile din care au plecat ; -msurile pentru reglementarea situaiei respective, dispuse de eful statului i de ctre guvernul rii i efectele concrete ale acestor msuri. 10 n anul 1883 a fost finalizat i legalizat Tratatul secret cu Austro -Ungaria la care au participat direct, I.C. Brtianu, P.P. Carp i T. Maiorescu (9-93,94) rmnnd secret : -coninutul tratatului n cauz ; -rezultatele economico-financiare i politice, obinute la obiectivele tratatului n cauz de ara noastr n cei 33 de ani ct a fost n vigoare. 11 La 28 iunie 1883 din raiuni superioare de stat guvernul a dispus desfiinarea i a Societii Carpai organizat de Mihai Eminescu, cu peste 20.000 de membri, organizaie care avea drept int unirea politic i cultural a tuturor romnilor din Ardeal, Banat, Bucovina i Basarabia (9-93,97) nefiind aduse la cunotina romnilor din ara noastr : -obiectivele incluse n Statutul Societii Carpai ; -lista intelectualilor care fceau parte din organizaia n cauz pe provincii; -rezultatele obinute de Societatea Carpai n perioada ct a funcionat; -poziia regelui Carol I i a efului guvernului fa de aceast societate organizat de Mihai Eminescu i motivarea desfiinrii acesteia. 12 Consumul de porumb, alimentul de baz al rnimii a sczut simitor de la 270 kg pe cap de locuitor n anul 1876 la 146 kg n anii 1901-1906. Hrana esenial a trnimii a fost redus continuu timp de 30 de ani fiind sustras pentru export, ntruct trebuiau pltite drile noii societi burgheze i acoperit luxul clasei stpnitoare (10-530), rmnnd necunoscute : -aciunile ntreprinse de partidele politice, de guvern i de parlament pentru normalizarea vieii n satele rii, adic pentru nlturarea foametei constante a rnimii ; -iniiativele regelui tuturor romnilor , dispuse pentru normalizarea legturilor ntre rnimea clca i boerime. 13 La mijlocul lunii martie 1888 a nceput seria micrilor rneti care au cuprins 27 de judee din ntreaga ar, la ndemnul i cu sprijinul unor formaii socialiste (11 -10,152) neexistnd informaii pentru : -efectivul de agitatori socialiti care au acionat n satele romneti rsculate, efectivul celor arestai, judecai i condamnai ; -efectivul de agitatori care au fost expulzai, rile de unde proveneau i etnia acestora ; -efectivele de rani pe judee, a celor care : au participat la revolt, au fost arestai, au fost condamnai, au fost rnii i a celor care au fost omori ; -motivaia regelui i a efului guvernului, pentru represiunea armat ordonat mpotriva rsculailor.
4|Pa ge

14 La nceputul primverii anului 1907 s-a pornit Marea Rscoal a ranilor din Moldova mpotriva negustorilor i a unor arendai, i din Muntenia i Oltenia mpotriva administratorilor i proprietarilor de moii, rscoale despre a cror cauze i efecte a fost pstrat secretul pn astzi, cazuri din care : -lista proprietarilor i a suprafeelor moiilor din Moldova arendate trusturilor reprezentate de: Fischer, Guttman, Drukmann, Ztaler, Ghatel, Costiner (8-124), naionalitatea i etnia acestora; -lista comercianilor din satele i oraele Moldovei unde au avut loc incidente cu stenii rsculai i consecimele acestora; -lista cluburilor socialiste, organizate n satele din Muntenia i din Oltenia, ct i activitatea desfurat de acetia n timpul rscoalei (8-176, 188, 211); -consecinele reale ale Marii Rscoale, pe localiti, unde au avut loc confruntri, adic efectivul celor: mori, rnii, arestai, schingiuii, condamnai ; -destinaia dosarelor Marii Rscoale din 1907, care au fost preluate de ctre regele Carol I (8-214). 15 Curtea de Conturi, care a fost nfiinat n anul 1864 trebuia s asigure verificarea cheltuielilor bugetare n termen de 3 ani de la nchiderea exerciiului. n perioada 1864-1914, adic timp de 50 de ani, aceast instituie central a izbutit s controleze legalitatea cheltuielilor cu o ntrziere de 24 -10 ani, de la efectuarea acestora de ctre organele moderne ale statului (3-443), nefiind publicate date oficiale privind : -motivarea legiferrii unui efectiv de salariai cu mult sub necesarul minim ; -angajarea celor mai muli salariai din rndul nespecialitilor ; -rapoartele ntocmite de organele Curii de Conturi, privind legalitatea cheltuielilor bugetare pentru perioada 1864 1876 i 1878 1914 ; -bugetul de venituri i cheltuieli pentru anul 1877 ; -poziia oficial a regelui i a efilor de guvern care au condus Romnia n perioada 1866 1914 fa de necesitatea ordinii i a rspunderii n gospodrirea veniturilor bugetare, colectate n cea mai mare parte de la populaia satelor. 16 Domnitorul i apoi regele Carol I ct i efii guvernelor care au condus Romnia nu au prezentat vreo dovad privind contribuia lor pentru : -reluarea aplicrii Dreptului Romnilor n ara noastr ; -sprijinirea continurii Dreptului Romnilor n rile nvecinate adic : Haliciu, n sudul Poloniei (adic ntre Nistru i Bug), Silezia, Moravia, Slovenia, Serbia, Croaia, Dalmaia, Grecia, Bulgaria, etc (12-172) ; -identificarea localitilor i a numrului familiilor de origine romn din regiunile amintite mai sus i ntrirea legturilor economice, sociale i politice ale acestora cu Statul Romn. 17 Pentru organizare ornduirii burgheze n Romnia, a fost folosit cu predilecie i practica nceperii i nmulirii localurilor de petrecere ru famate, frecventate de toate categoriile sociale. n aceste case veneau i boierii, lsndu-i familiile, i i petreceau serile cu femei de teapa celor mai lipsite de ruine, care i dezonorau sexul (13-255), rmnnd necunoscute : -poziia oficial a efului statului romn, i a guvernelor din perioada 1866 1914 fa de aceste afaceri strine tradiiei romneti ; -numrul localurilor mcar din Bucureti care au avut ca obiect i exploatarea sexual a unor fete i femei ; -originea social i religia patronilor ; -originea social i religia fetelor i femeilor care au practicat comerul sexual . 18 Practica cmtreasc nceput n rile romneti dup Pacea de la Adrianopole, a avut o dezvoltare deosebit dup anul 1860, ns nu exist informaii oficiale, nici mcar pentru activitatea unitilor cmtreti care au funcionat n Bucureti n timpul regelui Carol I adic pentru : -numrul unitilor cmtreti ; -rile de unde au venit cmtarii, etnia acestora i capitalul adus ; -dobnda folosit, ctigurile obinute i destinaia lor ;
5|Pa ge

-aciunile desfurate de cmtari pentru a zdrnici orice ncercare de nfiinare a unor uniti bancare de credit ipotecar (13-308) ; -msurile dispuse de regele Carol I i de efii guvernelor din timpul su, pentru oprirea cmtriei n ara noastr. 19 Politica introducerii blndeii prin excluderea din legislaia penal a pedepsei cu moartea i cea de confiscare a averii, a devenit cauza creterii criminalitii n Romnia dup anul 1864 (14-183), fr a fi cunoscute de populaie : -consecinele negative extinse asupra avuiei naionale i asupra averii populaiei romneti ca urmare a excluderii pedepsei cu moartea i a celei de confiscare a averii vinovailor ; -interveniile efului statului i a conducerii guvernelor din perioada 1866 1914 pentru reintroducerea normalitii n viaa economic i social a rii. 20 Guvernarea liberal din perioada 1876 1888 a meninut i a dezvoltat n rndul partizanilor si, importana cuvntului de ordine mbogi-i-v prin : corupie, nelciune n dauna statului, evaziune fiscal, furt din avutul public, etc (15-98), neexistnd informaii pentru : -cazurile de mbogire prin crime economice dezvluite prin presa vremii, cercetate, anchetate, judecate i condamnate de ctre organele statului ; -poziia oficial fa de cazurile respective, a regelui i a efilor guvernelor din perioada 1876 1914. 21 Pentru educaia prinului motenitor, regele Carol I, a angajat un perceptor elveian, ciudat, homosexual i urmrit de idei socialiste naintate (8-237), rmnnd neclarificate : -motivarea angajrii unui profesionist n idei socialiste naintate i homosexual, pentru educarea timp de 4 ani, a fiului prinului Ferdinand ; -acceptarea de ctre prinul Ferdinand i de ctre soia sa Maria, a educrii de ctre rege a fiului lor Carol, ntre anii 1908 1911 pe un fond republican de ctre un profesor socialist i homosexual. 22 Dei Constituia din 1866 cuprindea obligaia de a mbria religia ortodox a rsritului , viitorul rege Carol a venit i a rmas cu religia sa catolic (8-316) neexistnd explicaii oficiale nici pentru : -legalitatea documentelor semnate de rege n numele Statului Romn Ortodox ; -indiferena sa n faa nedreptilor sociale, economice i politice la care a fost supuse continuu satele romneti, dei acestea aveau aproape n ntregime, o populaie de credin cretin-ortodox ; -introducerea n constituie a dreptului suprem de inviolabilitate, adic cel de iresponsabilitate a regelui, dei dup credina noastr cretin-ortodox, numai Domnul Isus Hristos este fr de pcat. El este om i Dumnezeu (3-81). 23 n lunga sa perioad de conducere a Romniei, regele Carol I nu a recunoscut oficial c rnimea este clasa fundamental a poporului romn, ncercnd s nlture urmtoarele realiti romneti : -c rnimea a creat neamul romn cretin ortodox ; -ea i-a dat organizarea de stat; -rnimea i-a asigurat paza i vitalitatea ei (10 -489), realitate care este nesocotit i n prezent, sub alte forme. Realitile de mai sus ale neamului romn au constituit fora de rezisten care s-a opus practicilor folosite n Anglia, mai multe secole, pentru dezvoltarea comerului cu ln i produse din ln, practici cum au fost : -nfrirea burgheziei strine cu nobilimea ; -alungarea rnimii i nlocuirea ei cu turme de oi ; -proletarizarea de o dat a ranilor ; -transformarea ranilor n ceretori, vagabonzi i criminali (6-218). 24 Regele Carol I a admis s i se druiasc 118.000 ha teren, de ctre eful guvernului liberal, din domeniile statului (15-110), neexistnd publicate informaii pentru :
6|Pa ge

-legalitatea dispoziiei de atribuire a pmntului n cauz ; -efectivul ndreptiilor i a supraferelor de teren cuprinse n documentaia privind aplicarea reformei agrara din 1864 care nu a beneficiat de aceast reform ; 25 n perioada celor aproape 49 de ani, cnd romnia a fost condus de domnul i apoi regele Carol I, i nici dup, nu au fost publicate informaii privind : -inventarierea averii statului (16-206) ; -modul de administrare a averii naionale de ctre guvernele care au condus ara n aceeai perioad ; msurile luate mpotriva celor care au adus pagube averii neamului romn.

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (III)

Martie 16, 2010 - Intrebari - 2 comments

Regele Ferdinand 27 septembrie 1914 20 iulie 1927 Regele Ferdinand, n cele 4.680 zile de conducere a statului Romn, dup grele evenimente politice europene, a izbutit s contribuie la unirea neamului nostru, rmnnd totui necunoscute unele aciuni sau a unor pri componente ale acestora, aciuni din care fac parte i urmtoarele : a Aciuni cu caracter personal 1 n cursul anului 1896, n calitate de motenitor al tronului, prinul Ferdinand a intervenit la episcopul catolic din Iai i la Papa Leon al XIII-lea, pentru a fi iertat i binecuvntat, ntruct i-a botezat pe fiul Carol n rit ortodox (17-280) nefiind date explicaii pentru : nerespectarea Constituiei Romniei ca viitor rege al rii noastre, majoritar ortodox, prin subordonarea sa Vaticanului; rspunsul Papei Leon al XIII-lea la rugmintea prezentat dansului de prinul Ferdinand. 2 n ziua de 11 ianuarie 1920, regele Ferdinand a primit Nota informativ a Direciei Poliiei i Siguranei Generale referitoare la agitaia contra Concordatului, provocat de unii preoi, n rndul populaiei din Bucureti (17-205) rmnnd necunoscute : identitatea preoilor i bisericile de care aparineau ; motivarea agitaiei mpotriva Concordatului ; intervenia organelor poliieneti i consecinele ei ; poziia regelui i msurile dispuse de dnsul. 3 La 10 mai 1927, la struina regelui Ferdinand, prin mijlocirea unor apropiai ai fiului su Carol devenit Caraiman, Concordatul a fost semnat n secret la Vatican (8-313), neexistnd informaii pentru :
7|Pa ge

identitatea apropiailor fiului Carol, care au mijlocit semnarea Concordatului la Vatican i activitatea desfurat de dnii ; identificarea semnatarilor romni ai Concordatului i funciile acestora ; coninutul documentului n cauz ; neincluderea n Concordat, a declaraiei oficiale de recunoatere a Romniei Mari ci ntr-o anex, care a fost furat din sediul Ministerului Afacerilor Externe a rii noastre (8-314); explicaiile aduse de regele Ferdinand n legtur cu documentul respectiv, n faa parlamentului romn i poziia acestui for suprem. 4 Concordatul n cauz, ntocmit n afara granielor rii noastre i aprobat la Vatican n anul 1927, a fost votat n anul 1929 n parlamentul rii (8-312), rmnnd necunoscute : coninutul Concordatului aprobat n parlamentul Romniei n anul 1929, cu precizarea diferenelor fa de prevederile celui iniiat i susinut de regele Ferdinand n anul 1927 la Vatican ; dezbaterile parlamentare privind legalizarea actului impus de Vatican n anul 1927 ; poziia primului ministru romn fa de actul politic religios respectiv. 5 Biserica ortodox Romn, s-a opus coninutului Concordatului n cauz, ns conducerea statului nostru a pstrat tcerea asupra averilor imense cedate Bisericii Romano-Catolice, averi pe care nu le avusese nici pe timpul Austro-Ungariei catolice (8-313), averi cedate, din care au fcut parte : zeci de mii de hectare de pmnt ; sute de imobile ; alte proprieti care intrau n aa numitul patrimoniu sacru . Deasemeni nu au fost publicate : localitile unde au fost predate de Statul Romn suprafeele de teren i imobilele ctre Biserica RomanoCatolic ; instituia central a statului nostru, care a fost mputernicit s desfoare aciunea de predare a patrimoniului respectiv ; rspunsul oficial dat de Statul Romn, la modul de rezolvare a problemelor prezentate de Biserica Ortodox Romn, privind neligitimitatea prevederilor cuprinse n Concordatul susinut de regele Ferdinand. 6 La 26 martie 1926, de Bunavestire, regina Maria a trecut la religia rii noastre, adic cea cretinortodox (8 -232), hotrre personal deosebit pentru care trebuie s se publice : cine au fost naii , preotul i biserica ortodox unde s-a desfurat aceast ceremonie religioas ; dac la aceast ceremonie a participat i soul su ; motivarea regelui Ferdinand pentru nerespectarea Constituiei Romniei, adic de a fi cretin-ortodox.

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (III)

Martie 16, 2010 - Intrebari - 2 comments b Fapte i probleme din primul rzboi mondial 1 Din datele statistice, rezult c n primul rzboi mondial, armata german ocupant, a scos din ar, numai pe calea ferat : - 1.768.552 tone de gru i porumb, - 353.352 tone de leguminoase, furaje, oleaginoase i diverse produse alimentare, - 600.000 de cai, - 1.400.000 de bovine (18-196) rmnnd n continuare s fie date publicitii : numrul de proprietari, pe judee, cu cantitile de produse agricole i cu efectivele de animale confiscate de
8|Pa ge

germani i valoarea acestor confiscri ; volumul dezdunrilor pltite de statul german, statului romn pentru cele patru categorii din averea agricol, ridicate de trupele sale ; contribuia regelui Ferdinand la rezolvarea respectivului obiectiv. 2 Ca urmare a incompetenei i a laitii generalilor Aslan i Teodorescu, a prsirii frontului de la Turtucaia de ctre generalul D. Iliescu, armata romn a fost ncercuit i anihilat la 24 august 1916, de armata bulgar, ncercuire care s-a terminat prin : -uciderea i rnirea a 160 de ofieri i 6000 soldai ; luarea n prizonierat a 480 de ofieri i 28.000 soldai i scparea din ncercuire numai a 5500 militari (4279), neexistnd informaii pentru : soarta juridic i militar a generalilor Aslan i Teodorescu ; motivarea trimiterii compromisului general D. Iliescu, ca reprezentant al armatei romne n Frana, n loc s fie trimis la Curtea Marial (4-282) ; msurile dispuse de regele rii n cazul celor 2 generali, pentru faptele lor, care au produs dezastru armatei romne n luptele de la Turtucaia. c Aciuni i probleme ale satelor romneti 1 Romnia a fost singurul stat din lume care nu i-a achitat datoria fa de locuitorii ei, pentru rechiziii fcute n timpul rzboiului, suma datoriei publice neacordate fiind de peste 800 milioane lei aur, ceea ce reprezint expresia concret de srcie cu precdere, la populaia satelor (8-380), rechiziiile pentru care nu exist informaii privind : numrul gospodriilor de la care au fost rechiziionate bunuri i gruparea acestora ; neimplicarea regelui i a efilor de guvern pentru dezdunarea proprietarilor. 2 Deasemeni, conducerea suprem a Statului Romn, dei a primit despgubiri de rzboi de la rile nvinse, mai ales pentru satele distruse, aceste despgubiri nu au fost date celor ndreptii (16-191), neexistnd date oficiale mcar pentru : volumul despgubirilor de rzboi primite de statul nostru ; destinaia depgubirilor de rzboi dat de conducerea statului ; motivarea efului Statului Romn i a efilor de guvern pentru tergerea drepturilor la despgubirile cuvenite, mai ales familiilor celor aproape 800 de mii de decedai n urma rzboiului de rentregire a neamului. 3 Pentru stadiul aciunii politice luat de conducerea rii, n scopul refacerii proprietii rneti prin reforma agrar nceput la sfritul anului 1918, nu au fost publicate date oficiale pn n prezent. Intr-un studiu, a fost prezentat informaia c la 1 august 1937 n Romnia au fost mpropietrii 1.393.353 steni cu 3.680.372 ha, adic n medie cu cte 2,77 ha, ns 612.124 ndreptaii nu au primit pmnt (18558). n cei 90 de ani de la nceperea reformei de restituire a terenurilor ctre gospodriile rneti contra plat a fost pstrat cu strictee de ctre organele centrale ale statului nostru i a urmtoarelor componente ale reformei agrare : numrul stenilor care au primit pmnt cultivabil pe provincii i pe judee ; explicaii pentru nendeplinirea restituirii suprafeei medii de 5 ha, pe ar, prevzut n legile agrare (19146) ; explicaii pentru cuprinderea n Constituia rii n timpul primului rzboi mondial, exproprierea suprafeei de 2.000.000 ha, pentru mpropietrirea stenilor din vechiul Regat, dei parlamentarii au hotrt expropierea a 2.336.091 ha pmnt cultivabil, pentru acest act de dreptate social, adic mai mult cu 336.091 ha (1-456). 4 n anul 1924 a fost votat o lege de expropiere a pdurilor, pentru aproximativ 600.000 ha, lege care a rmas pur i simplu pe hrtie (18-572), rmnnd necunoscute :
9|Pa ge

judeele unde urma s fie aplicat legea n cauz ; numrul stenilor care trebuiau mpropietrii ; explicaiile regelui i a primilor minitri din perioada respectiv pentru oprirea acestei aciuni de restituire i a pdurilor ctre steni. 5 Din cele 3 milioane de locuine steti existente n anul 1929, 2,1 milioane erau fcute din brne, lipite cu lut, avnd pardoseala de pmnt i blegar. Aproape 700 mii de locuine rneti nu aveau dect o singur camer, cu ferestre lipite (20-42), rmnnd fr justificare : neimplicare guvernelor care administrau ara n perioada interbelic, pentru acordarea mcar a unor ajutoare infime de stat, satelor care au fost distruse n timpul rzboiului ; inexistena grijei regelui Ferdinand, fa de oropsita lume a satelor care a adus jertfe enorme pentru supraveuirea rii n primul rzboi mondial. 6 n anul 1935, adic la 18 ani de la terminare primului rzboi mondial, n ara noastr, din cele 3 milioane de gospodrii rneti, 1,1 milioane nu aveau nici o vit de munc, iar 3,3 sute de mii aveau numai cte una (18-585), neexistnd date oficiale pentru : cauzele care au impus starea de imposibilitate pentru desfurarea activitii tradiionale de producie la aproape jumtate din gospodriile stenilor ; neimplicarea regelui i a efilor guvernelor din perioada respectiv la refacerea economic a satelor romneti. 7 O dat cu mpropietrirea, n unele judee, ranii au apelat la mprumuturi pentru achitarea loturilor, operaiune, care n cele mai multe cazuri s-a terminat prin trecerea terenurilor de la exploatarea boiereasc sub cea a cmtarilor (19-231) rmnnd necunoscute: localitile cu cele mai nsemnate suprafee de teren mproprietrit, care au fost preluate de cmtari, de la steni care nu i-au putut achita datoriile; lista nominal a cmtarilor i a suprafeelor de pmnt preluate de acetia de la ranii datornici ; cauza evitrii de ctre efii guvernelor a iniiativei de nfiinare a unei instituii prin care s fie acordate credite cu dobnd normal stenilor mproprietrii, pentru plata terenurilor primite. 8 In perioada 01.01.1926 31.12.1929, din ara noastr au emigrat n SUA i n Canada 55.372 rani (19307), neexistnd informaii nici pentru : localitile de unde au emigrat i cauzele pentru care au plecat din ar ; religia acestora ; motivarea rentoarcerii i localitile la care au revenit cei 11.709 de romni ; atitudine regelui i a primilor minitri fa de prsirea rii de ctre steni. 9 Fa de 1913 1914, n anii 1927 1928 : preul produselor oficiale au urcat n Frana la 166,2%, n Italia la 163,7%, n timp ce n Romnia el a sczut la 80,5% ; cheltuielile de exploatare au crescut n ara noastr la 135,2%, iar la cele de consumaie la 263,6% fa de media din Europa care era de 147,6%, respectiv 176,2% ; ponderea de cumprare a agricultorilor romni reprezenta numai 59,8%, fa de ponderea medie din Europa de 91,6% (19-342). Pentru dezastrul economic n care au fost introduse i meninute gospodriile steti, nu au fost prezentate oficial informaii nici pentru : volumul pagubelor provocate agricultorilor prin impunerea unor preuri pentru produse agricole, la mai puin de jumtate fa de cele practicate n rile europene ; creterea enorm a cheltuielilor de consumaie n cadrul gospodriilor rneti, prin creterea preurilor de vnzare a produselor industriale, fa de cele din rile apusene ;
10 | P a g e

volumul impozitelor i taxelor impuse satelor ; atitudinea regelui i a primului ministru fa de p olitica preurilor practicat oficial mpotriva economiei agrare, n favoarea cele capitaliste. 10 n sistemul proprietii funciare rurale, a fost introdus i meninut o instabilitate n principal cea tehnic, mai ales prin : nefinalizarea lucrrilor de reform ; sistemul de lucru care a favorizat in mod nemijlocit tergiversarea aplicrii reformei ; nsoirea reformei agrare aproape pretutindeni de ilegaliti (19-352), realitate pentru care nu au fost date publicitii : rapoartele guvernelor care au fost la putere n perioada regelui Ferdinand, cu privire la stadiul predrii terenurilor ctre ranii care trebuiau mproprietrii ; iniiativele regelui Ferdinand pentru nlturarea abuzurilor comise de autoritile mputernicite s duc la capt reforma agrar.

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (III)

Martie 16, 2010 - Intrebari - 2 comments

d Aciuni politice naionale speciale 1 n timpul ocupaiei germane a Bucuretiului, comunitatea evreiasc s-a comportat nedemn, colabornd la jefuirea i distrugerea proprietilor romneti, angajndu-se masiv n funcii administrative ale regimului de ocupaie (8 -327), comportare dumnoas pentru care nu au fost publicate informaii nici pentru : instituiile administrative centrale i locale n care au fost angajai sau meninui evrei ; numrul angajailor evrei din cele dou feluri de instituii i nominalizarea celor care au deinut funcii de conducere n instituiile respective ; aciunile de jefuire i distrugere a proprietilor romneti i volumul pagubelor provocate acestora ; msurle dispuse de regele Ferdinand i primul ministru pentru cercetarea, judecarea i condamnarea evreilor care au organizat jefuirea i distrugerea proprietilor din capital. 2 n anul 1920, regele Ferdinand personal, a emis o Not scris referitoare la problema cu care se confrunt guvernul, printre care, cele privind combaterea micrii revoluionare i necesitatea redresrii economice a rii (17-207), rmnnd nepublicate : nota ntocmit de rege ; nominalizarea organizaiilor revoluionare, programul acestora, a conductorilor i aciunile ntreprinse mpotriva rii noastre ; msurile dispuse pentru refacerea gospodriilor rneti i a unitilor industriale ct i modul de ndeplinire a acestora. 3 La sfritul anului 1921, regele Ferdinand a primit un exemplar din Raportul Consiliului de Rzboi adresat Corpului II de Armat, ntocmit dup descinderea fcut la Sediul Centralei Evreilor din Romnia, cu propunerea nchiderii sediului i dizolvare organizaiei respective (17 -262), aciune militar pentru care nu au fost publicate informaii nici pentru : Raportul Consiliului de Rzboi ; faptele comise pentru care a fost ordonat aciunea de descindere la sediul organizaiei respective ; expicaiile date de conducerea Centralei Evreilor din Romnia n legtur cu faptele incriminate ; nchiderea sediului i dizolvarea organizaiei respective ; modul n care Raportul oficial n cauz a fost susinut de rege.
11 | P a g e

4 O important parte a venitului naional produs prin truda poporului romn, a continuat s fie nsuit de monopolurile strine (14 -233) fiind ngrdite informaiile oficiale i pentru : numrul i identitatea monopolurilor respective ; volumul profiturilor obinite n ara noastr i transferate n strintate ; msurile dispuse de regele rii i de primminitrii si pentru prevenirea scurgerii acestor resurse financiare din ar. 5 La sfritul anului 1928, ministrul de rzboi, generalul Cihovski, a emis un ordin prin care a impus ntocmirea unor liste cu ofieri superiori care fceau parte din masonerie (8 -322), rmnnd necunoscute : efectivele de masoni recrutai din ofierii armatei romne ; originea i obiectivele organizaiilor masonice din care fceau parte ofierii romni ; msurile luate mpotriva ofierilor notri, devenii masoni; legalitatea funcionrii n ara noastr a acestor organizaii strine secrete, ct i legalitatea nscrierii ofierilor romni n ele; poziia oficial a regelui nostru fa de aceste formaiuni masonice i poziia adoptat fa de ofierii armatei care le devenise membrii. 6 Oprirea revoluiei bolevice programat i n apusul european, a fost ndeplinit de oastea romn, care la 4 august 1919 a intrat n Budapesta, capitala Republicii Sovietice Ungare, condus de Bela Kun (4-307), acinue militar i politic pentru care nu au fost fcute comunicri nici pentru: consecinele imediate ale aciunii desfurat de armata romn, pn la Budapesta, asupra programului bolevic de ocupare a Europei Apusene; jertfa uman adus de ostaii notri ; volumul cheltuielilor fcute de statul romn pentru desfurarea acestor operaiuni militare. 7 In luna aprilie 1921 regele Ferdinand a primit nsemnarea remis de C. Diamandi lui Take Ionescu, ministru de interne, cu privire la intrare trupelor romne n Budapesta i relaiile acestora cu gruprile politice maghiare (17-216), rmnnd necunoscute : gruprile politice maghiare i obiectivele urmrite de acestea ; natura relaiilor avute de trupele romne intrate n Budapesta , cu gruprile politice respective ; iniiativele regelui Ferdinand pentru refacerea granielor rii noastre ncepnd cu cele de la Nistru pn la Tisa . 8 Vechea i nociva tradiie a formei fr fond, s-a manifestat i n Constituia din 1923 ntruct dendat ce un partid s-a aflat la putere, Constituia a devenit pentru el o liter moart, ntietatea fiind luat de cptuire a clientelei politice, chiar mpotriva legilor i a Constituiei (4-332,333) neexistnd informaii nici pentru : cazuri de cheltuire abuziv a unor fonduri bneti n cadrul ministerelor i de pedepsire a celor vinovai ; msurile dispuse de regele rii i de ctre primminitri, pentru introducerea i meninerea disciplinei financiare n unitile statului. 9 n timpul domniei regelui Ferdinand, nu a fost organizat i desfurat aciunea de inventariere a avuiei naionale i n consecin populaia romn nu a cunoscut : volumul patrimoniului care a constituit avuia naional ; modul cum a fost gospodrit avuia noastr de parlamentul i guvernele romneti nici n perioda 19141928. 10 Tot n perioada n care regele Ferdinand a condus Romnia, nu a fost impus desfurarea activitii Curii de Conturi pentru verificarea legalitii cheltuielilor fcute din bugetul statului nostru, fiind n continuare necunoscut modul a acestor fonduri, cel puin de ctre : Curtea Regal ; Parlament ;
12 | P a g e

Guvern ; Ministere ; Primria Capitalei. 11 La nceputul lunii februarie 1920, la Iai, organizaia bolevic condus de : dr. Ghelerter, Gheler, Spiegler, Schreiber, etc, au organizat la Regia monopolurilor statului : abordarea steagului rou ; sfrmarea tablourilor cu regele Ferdinand; aezarea de fotografii cu Karl Marx, Trozki, i Raconski (21-20). Aceast ofensiv bolevic a fost nlturat de o formaie romneasc condus de Constantin Pancu, un meseria (instalator de ap i electricitate) mpreun cu studentul C.Z. Codreanu, aciune pentru care au rmas necunoscute : atitudinea conducerii regiei respective fa de aciunile dumnoase ntreprinse de organizaia bolevic local ; implicare organelor statului nostru (armata, poliia i administaria) pentru prevenirea i apoi pentru nlturarea aciunii respective. 12 Dup nlturarea aciunilor bolevice de la Regia monopolurilor statului din Iai, formaiunea patriotic respectiv a reuit, tot prin C.Z. Codreanu s nale steagul tricolor i deasupra atelierelor cilor ferate de la Nicolina, n locul celui rou instalat de bolevici (21-21). i pentru aceast intervenie a formaiei condus de C. Pancu, intrevenie prin care n fapt a fost ntrerupt programul de bolevizare a arii noastre, nu exist informaii oficiale nici pentru : msurile dispuse de guvernul nostru mpotriva cpeteniilor bolevice din Iai care au organizat aciunile dumnoase la cele dou uniti economice de baz menionate mai sus ; recunoaterea de ctre conducerea statului a sacrificiilor i a meritelor patriotice care au eliminat programul bolevic n special pentru Iai i pentru Moldova n general ; msurile dispuse de regele Ferdinand pentru pedepsirea cpeteniilor bolevice care au acionat la cele dou uniti economice din Iai. 13 n cazul reuitei revoluiei bolevice n ara noastr, aceasta devenea republic i urma s fie condus de preedintele Ilie Moscovici (21-28) programare pentru care nu au fost aduse informaii nici pentru : normalitatea cuprinderii n rndul parlamentarilor romni a bolevicului n cauz ncepnd cu anul 1919 ; activitatea concret desfurat de Ilie Moscovici n cadrul parlamentului ; componena formaiilor de conducere a organizaiilor bolevice din ara noastr, pe judee ; statutul i sursele de finanare a acestei organizaii; intervenia regelui, parlamentului i guvernului romn n perioada 1919-1920 pentru pedepsirea cpeteniilor bolevice care au organizat i desfurat activiti dumnoase neamului romn. Constantin Bulibasa

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (IV)

Martie 24, 2010 - Intrebari - 1 comment

13 | P a g e

Carol II, rege i dictator 8 iunie 1930 5 septembrie 1940 Acordarea funciei de rege al Romniei dezmotenitului principe Carol, la 8 iunie 1930, a reprezentat o posibilitate ntrevzut de ctre conducerea unor partide, ea fiind necesar pentru slbirea crizei politice i a celei economice mondiale n care se afla i ara noastr, funcie suprem n care a funcionat 3.741 de zile. Din perioada n care Carol a fost prin motenitor al tronului Romniei, din perioada n care a fost rege i din perioada cnd a fost dictator, au rmas multe aciuni dispuse sau favorizate de regele Carol II, cu consecine necunoscute oficial pn n prezent, cum a fost: a n calitate de prin motenitor, Carol a ntreprins i urmtoarele aciuni potrivnice rii : 1 Prinul Carol a adresat o cerere lui Cristescu Plpumaru, de nscriere n Partidul Social Democrat Romn (22-291), nefiind cunoscute : motivarea nscrierii n partidul respectiv care era potrivnic nevoilor i tradiiei romne; activitatea depus de dnsul n aceast formaie politic ; dac familia regal a cunoscut aceast alegere politic fcut de fiul lor, viitorul rege al Romniei. 2 Prsirea comenzii Regimentului 8 vntori de munte din Tg. Neam, pentru a pleca clandestin la Odessa s oficializeze cstoria sa, la sfritul lunii august 1918 (23 -24), rmnnd necunoscute: pe cine a mputernicit prinul Carol s asigure conducerea regimentului n cauz, n timpul plecrii sale din r; cum a fost asigurat trecerea clandestin n Rusia Sovietic i revenirea n ar a grupului respectiv; care a fost aportul regimentului de vntori din Tg. Neam, condus de prinul Carol, la operaiunile militare duse de armata romn mpotriva celor germane. 3 In cursul lunii mai 1919, pentru a nu fi din nou mobilizat n armat i trimis pe frontul din Ungaria, prinul Carol a procedat la: simularea unui accident de echitaie ; automutilare, mpucndu-se in coaps (8 -246) fr a fi date publicitii:
14 | P a g e

instituiile statului i conductorii acestora care au confirmat normalitatea faptelor de mai sus autoprovocate de prinul Carol ; poziia regelui Ferdinand fa de aciunile personale ale fiului su, motenitorul tronului Romniei. 4 n perioada 22 decembrie 1925 5 iunie 1930, prinul Carol a prsit ara, soia i copilui, i a renunat la rangul de motenitor al tronului regal al Romniei, pentru a tri alturi de Elena Lupescu n Frana i Italia, rmnnd necunoscute: activitatea desfurat de prinul Carol dup cstoria sa cu Elena a Greciei (10.05.1921) i pn la data transmiterii renunrii la rolul su regal, adic pn la 28 decembrie 1925 ; activitatea desfurat de prinul Carol alturi de Elena Lupescu n strintate i sursa de venituri a acestora (24) ; aciunile ntreprinse de prinul Carol, pentru Romnia, n perioada de prsire a rii.

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (IV)

Martie 24, 2010 - Intrebari - 1 comment b n a doua perioad politic a lui Carol, au fost reinute ca nefiind clarificate urmtoarele aciuni : 1 Carol a fost adus n ar de masonerie n baza unei convenii secrete de subordonare (8 -324), aciune politic care a pstrat secretul i pentru : originea, comducerea i obiectivele organizaiei respective; coninutul conveniei ncheiat ntre Carol i masonerie; avantajele concrete pentru ara noastr aduse de convenia respectiv. 2 Tatl doamnei Wolff, metreasa regelui Carol II, a fost copropietar cu Gavril Marinescu prefectul capitalei, colonelul care l-a ajutat pe prin s restaureze imediat dup ntoarcere, a peste 15 tripouri n Bucureti (15-164) aciuni pentru care nu exist informaii privind: identitatea efilor celor 15 tripouri ; activitatea oficial, amplasarea i durata de funcionare a tripourilor respective. 3 La 2 aprilie 1931, regele Carol II, a semnat Legea Contra Cametei (25-52), care ngrdea substanial posibilitatea capitalizrii prin aceast practic a mprumuturilor, domeniu n care excelau evreii, msur legislativ pentru care nu au fost publicate: efectivele de cmtari existente oficial n oraele i n capitala rii i originea lor etnic, nainte de apariia acestei legi ; efectivele de cmtari rmase n localitile rii, dup aplicarea acesteia ;

15 | P a g e

situaia cmtarilor din mediul rural, dup aplicarea legii respective, adic efectivele, volumul mprumuturilor prin camt i dobnda ncasat, mcar n perioada 1931-1935. 4 La 14 octombrie 1932, Alexandru Vaida Voievod i-a naintat cererea de demisie din funcia de preedinte al Consiliului de minitri, ca form de protest fa de modul cum era condus politica extern a Romniei de ctre N. Titulescu (26-77) fiind n continuare cu caracter secret : coninutul actului de demisie prezentat de Alexandru Vaida Voievod ; obiectivele externe ale rii care au rmas n continuare nerezolvate ; poziia regelui Carol II fa de problemele externe cuprinse n cererea de demisie a preedintelui Consiliului de minitri. 5 Prin Legea Madgearu s-a ncercat s se pun capt tlhriilor fiscale din ra noastr ns, n realitate, statul a fost blocat prin pierderi de miliarde de lei, n urma aplicrii Legii de contabilitate public, introdus de Virgil Madgearu. Dup intrarea n vigoare a acestei legi, efectiv tlharii au furat cu forme aparent legale (16-538). Pentru pierderile suferite de statul nostru, ca urmare a aplicrii acestei noi legi de contabilitate, la nceputul deceniului trei al veacului trecut, nu au fost publicate informaii nici pentru : volumul daunelor provocate anual bugetelor unitilor locale i centrale ale statului ; principalii responsabili pentru producerea daunelor respective ; nominalizarea formaiei care a elaborar documentaia pentru Legea contabilitii publice, i pregtirea profesional a acestora ; poziia regelui i a efilor guvernelor fa de provocatorii i beneficiarii daunelor bugetare i fiscale. 6 n ziua de 24 ianuarie 1933, o grupare de studeni legionari au depus o coroan de flori i o cruce la Mormntul Eroului Necunoscut din Parcul Carol, ntreaga solemnitate fiind condus i oficiat de preoi ai Patriarhiei. Ceremonia a fost reprimat brutal de fore poliieneti, ns ecoul ei n populaie a fost major (27139). Despre aceast aciune desfurat de poliia capitalei, nu au fost fcute cunoscute : tratarea de ctre poliia capitalei ca fiind nelegal srbtorirea zilei de Unire a Principatelor, n faa Mormntului Eroului Necunoscut, din Parcul Carol, de ctre o formaie studeneasc, mpreun cu preoi de la Patriarhie ; motivarea nfiinrii de ctre eful poliiei capitalei, a unui bordel, a unei case de pariuri, i a unui cazino, n faa Monumentului Eroului Necunoscut. normalitatea conducerii acestor localuri strine preocuprilor neamului nostru de ctre prefectul capitalei Gavril Marinescu, pentru regele rii; poziia oficial a regelui i a primului ministru fa de represiunea poliiei i fa de funcionarea unor localuri dubioase n faa Monumentului Eroului Necunoscut din Parcul Carol. 7 n vara anului 1933, politicianul liberal I.G. Duca s-a deplasat n Frana pentru rezolvarea unei probleme de mprumut financiar cu care ocazie i-a luat angajamentul pentru :
16 | P a g e

 desfiinarea Grzii de Fier ; tranzitul a 150.000 de evrei din Germania prin Romnia i facilitarea staionrii sau emigrrii acestora pe la Constana spre Palestina ; acordarea ceteniei romne unui numr de 300.000 de evrei, majoritatea comuniti, care fugiser n Germania (27-121,122). Pentru aceste aciuni politice acceptate de I.G. Duca la Paris, nu au fost date informaii nici pentru : argumentele prezentate de finanatorul Horace Finally, pentru desfiinarea Grzii de Fier ; motivarea juridic folosit de conducerea statului nostru, pentru lichidarea formaiei politice respective ; efectivul de evrei plecai din Germania i venii n Romnia, din care : numrul celor care au plecat n Palestina, numrul celor care au primit cetenie romn ; poziia oficial a regelui Carol II pentru refugierea a 450.000 de evrei din Germania n Romnia. 8 Prin Jurnalul Consiliului de minitri din 9 decembrie 1933, Garda de Fier a fost desfiinat, aciune care a fost urmat de uciderea a 16 legionari, i arestarea a peste 2000 (27-121), neexinstnd informaii mcar pentru : documentaia care a stat la baza msurii de dizolvare a formaiei politice n cauz i legalitatea acestei msuri ; faptele svrite de cei 16 legionari asasinai i a celor peste 2000 arestai i durata inerii acestora n pucrii ; poziia regelui Carol II fa de msurile dispuse de guvernul I.G. Duca, pentru dizolvarea formaiei politice Garda de Fier, uciderea i arestarea unui efectiv nsemnat dintre acetia. 9 La 29 ianuarie 1934, regele Carol II a primit Raportul Marelui Stat Major, naintat i Consiliului Tehnic Superior al Aprrii Naionale, privind numrul mare de strini (unguri i rui) aflai n posturi de rspundere n cile ferate, motiv pentru care se solicit o intervenie pe lng Direcia cilor ferate pentru ca personalul n cauz s fie nlocuit cu personal de origine romn (26-144), pn n prezent nefiind publicat oficial : numrul posturilor de rspundere n unitile de ci ferate, deinute de romni, unguri i de rui, la nceputul anului 1934 i la sfritul urmtorilor ani din domnia regelui Carol II ; coninutul ultimului raport ntocmit de conducerea Direciei cilor ferate pentru situaia strinilor din posturile sale de conducere ; intervenii ale regelui, pentru normalizarea situaiei n conducerea cilor ferate. 10 Dei n luna iulie 1934 a fost votat legea simplificrii serviciilor publice, n anul 1936 existau 440.000 de salariai publici la o populaie de 18 milioane de locuitori. In aceeai perioad, n Germania cu o populaie de 72 milioane de locuitori, erau numai 250.000 funcionari. Cheltuielile pentru personal, erau n Germania n proporie de 23%, n Italia de circa 18%, dar n Romnia aceste cheltuieli reprezentau 55% din total (2817 | P a g e

130,131). Fa de aceast realitate nu au fost prezentate explicaii nici pentru : introducerea i meninerea unei birocraii de 7 ori mai mare fa de Germania, adic statul Romn a pltit 440.000 de funcionari, n loc de 62.500 ; motivarea regelui i a efilor de guvern pentru existena i meninerea acestei imense birocraii. 11 n luna octombrie 1934, guvernul Germaniei a avansat Romniei o propunere prin care Reichul a oferit : garantarea tuturor frontierelor romneti i furnizarea de armament de cea mai bun calitate, la preuri foarte mici, numai pentru a nu permite trupelor sovietice s treac prin teritoriul rii noastre (29 -44), neexistnd informaii oficiale mcar pentru : documentaia ntocmit n cadrul ministerului de externe romn pentru aceast propunere german, ct i modul n care documentaia respectiv a fost valorificat de ministrul Titulescu ; poziia regelui Carol fa de aceast propunere a guvernului german i motivarea nencheierii unei nelegeri economico-politic n baza acesteia. 12 La sfritul anului 1934 a fost desfurat o anchet parlamentar la solicitarea lui Iuliu Maniu pentru clarificarea acuzaiei adus n Afacerea Skoda , rmnnd secrete : actul final ntocmit de comisia parlamentar desemnat pentru clarificarea problemei respective ; coninutul biletului scris de regele Carol II pentru colonelul Pompoiu, primul comisar regal ; procesul verbal scris de ctre grefierul militar, cu modificrile fcute de ctre colonelul amintit (30129,130) ; explicaiile prezentate de regele Carol II fa de actul final ntocmit de comisia parlamentar pentru clarificarea acestei probleme. 13 Preurile produselor agricole n anii 1934-1937, au fost cu 36,1% 44,6% mai mici fa de preurile produselor industriale necesare gospodriilor rneti (28100), politic oficial pentru care nu au fost aduse explicaii privind : continuarea practicii guvernamentale de pgubire a gospodriilor rneti prin impunerea unor preuri derizorii pentru vnzarea produselor agricole concomitent cu scumpirea enorm a produselor industriale necesare acestor gospodrii ; lipsa interveniei regelui Carol II i ai efilor de guvern, pentru, introducerea ordinei n pguboasa realitate economic a rii noastre. 14 La 5 octombrie 1935, Gh.I. Brtianu, a prezentat n parlament o interpelare ministrului de externe N. Titulescu privind ncheierea unui pact ntre Romnia i URSS, pentru trecerea trupelor sovietice prin ar (26-178) moment politic deosebit pentru care lipsesc informaii i pentru : coninutul pactului Incheiat de N. Titulescu cu URSS pentru trecerea trupelor sovietice prin ara noastr ;
18 | P a g e

rspunsul dat de ministrul de externe la interpelarea prezentat de eful liberalilor ; poziia regelui Carol II fa de pactul n cauz. 15 n anul 1936, politica pentru acordarea creditelor bancare a fost ostil agriculturii ntruct de aceste mijloace financiare au beneficiat : marii industriai n proporie de 63%, comercianii n proporie de 25%, agricultorii n proporie de 3% (31-150), neexistnd explicaii oficiale mcar pentru : neintervenia guvernului, parlamentului i a regelui pentru nlturarea nedreptilor fiscale i financiare care au fost svrite n mod continuu n dauna satelor ; exploatarea nemiloas n continuare a gospodriilor rneti de ctre organele statului i de ctre cmtari.

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (IV)

Martie 24, 2010 - Intrebari - 1 comment c n perioada de dictatur regal, adic n perioada 10 februarie 1938 5 septembrie 1940, au fost organizate i dispuse multe aciuni cu caracter politic, din care au rmas necunoscute: 1 Din jurnalul regelui lipsesc 48 de pagini care acoper perioada 1 ianuarie 18 mai 1938, adic tocmai din zilele n care regele s-a auto-transformat din monarh constituional n rege dictator (4-348). Din acelai jurnal lipsete textul ce acoper perioada 4 septembrie 1938 12 martie 1939, cnd pe plan european a avut loc deznodmntul crizei cehoslovace, iar pe cel intern, execuia lui Codreanu (4-360). Pentru 257 zile din anul 1938 i pentru 71 zile din anul ulterior, adic n total 328 de zile, nu sunt explicaii pentru : motivarea lipsei paginilor din jurnalul regal personal, tocmai din perioada nceputului unor aciuni politice interne nefavorabile rii noastre; identificarea aciunilor politice ntreprinse personal de rege la nceputul i la sfritul anului 1938 i la nceputul anului 1939. 2 La nceputul lunii ianuarie 1938 au fost retrase 115.000 brevete pentru buturi spirtoase negustorilor evrei (28-282), aciune pentru care lipsesc informaiile oficiale cu privire la : numrul brevetelor pentru buturile alcoolice retrase negustorilor evrei din : mediul rural i din cel urban, pe provincii ; durata retragerii brevetelor repective; poziia regelui fa de msura n cauz.

19 | P a g e

3 Prin decretul-lege din 22 ianuarie 1938 a fost anulat revizuirea ncetenirilor, pentru a fi retras cetenia romn acelor care s-au strecurat n ar pe ci lturalnice (28 -282), dispoziie politic pentru care nu se cunote: efectivul celor care s-au strecurat n ar pe ci lturalnice, etnia, ara din care au plecat i profesiunile de baz ale acestora ; judeele din ara noastr unde i-au stabilit domiciliul ; efectivul strinilor de mai sus care au fost obligai s plece din ar ; poziia manifestat de rege fa de legea respectiv. 4 Dup apariia noii Constituii, comerul legionar nceput cu un an n urm, a fost desfiinat la 22 februarie 1938 (32-121), fr a fi cunoscute nici n prezent : numrul i felul unitilor comerciale desfiinate i efectivul de salariai de la primele 13 partide politice care au participat la alegerile din 20 decembrie 1937 ; documentaia care a stat la baza ncluderii n noua Constituie a prevederii desfiinrii unitilor comerciale ale partidelor politice. 5 n cadrul edinei de lucru din 6 martie 1938 a Consiliului de minitri, prezidat de rege, consilierul regal N. Iorga a cerut dizolvarea cuiburilor legionare i distrugerea Grzii de Fier (27-256), intervenie politic pentru care nu au fost publicate : documentaia prezentat de consilierul regal menionat, pentru desfiinarea formaiei legionare ; lista membrilor guvernului care au participat la edina de lucru respectiv, care nu i-au dat acordul pentru desfiinarea Grzii de Fier ; poziia regelui fa de propunerea fcut de consilierul regal N. Iorga. 6 Dup nchiderea magazinelor, eful Grzii de Fier, a trimis la 26 martie, consilierului regal N. Iorga o scrisoare (33-223-226) pentru publicarea n ziarul su Neamul Romnesc cu urmtorul coninut : D-lui Profesor Nicolaie Iorga Astazi, Smbt 26 Martie 1938, orele 9 dim., cele dou restaurante de la Obor i de la Liceul Lazr au fost nchise de autoriti. La fel magazinul de coloniale. La cel dinti s-au prezentat Comisarul el Furduescu de la circ. 18-a, nsoit de trei comisari ajutori i de un pluton de jandarmi sub comanda unui sergent. La cel de-al doilea, Comisarul ef Malamuceanu, nsoit de doi comisari ajutori, punnd n vedere personalului s se retrag, deoarece au ordin ca s evacueze i s nchid imediat localul. Dl. Popescu le-a cerut s arate un ordin scris. Au rspuns : Avem ordin verbal . Personalul s-a retras, fr nici un fel de mpotrivire, lsnd totul n minile autoritilor. Menionez ca procedur : lipsa de omenie, cci tot exist omenie, chiar i n cele mai mari injustiii pe care voieti s le faci. Este, ntr-adevr, lipsit de orice sim de omenie ca s te prezini la o afacere comercial, s nchizi imediat, s scoi personalul n drum, lundu-i i camera n care dormea.
20 | P a g e

i pe deasupra i rsul i satisfacia comercianilor alogeni, care priveau cum se drm sub loviturile stpnirii lor i acest nceput de comer romnesc. Ce-ar fi fost dac s-ar fi spus : V pun n vedere ca n termen de trei zile s v aranjai toate chestiunile i s nchidei localul, cci Ministerul de Interne a luat aceast dispoziie. A II-a chestiune. Refuzi s dai un ordin scris n virtutea cruia s putem aciona justiia i s vedem asupra cui cade rspunderea moral i juridic. N-ai voit s ne dai ordinul? Ei bine, vi-l dau eu acum a fost primit de autoritile locale din partea Domnului Armand Clinescu : Prefectura i Chestura Poliiei, Direcia Siguranei, Bacu, Galai, Piatra-Neam, Arad. Urmare ord. Ministerul de interne no. 745/25 i Sigurana General no. 1488/25, luai msuri i ngrijii, nchiderea localurilor de consum i debit cunoscute i specificate prin anexa ord. 1821/17/2 crt. Raportai ca urmare 25678 00213 86091 22001 . A III-a remarc este aceea c nchiderea acestor dou restaurante ne-a cauzat prejudicii materiale sngeroase i obligaii crora nu le vom putea face fa n nici un fel. Deci mari prejudicii morale. ntreprinderea Obor s-a deschis la data de 3 octombrie 1937, fcndu-se numai cheltuieli de investiii n reparaia localului de 400.000 lei cu o chirie de 200.000 lei. Restaurantul Lazr s-a deschis n noiembrie 1937, cu o chirie de 280.000 lei anual i investiii n reparaia localului de 250.000 lei. n ambele localuri, mrfuri, vesel i vinuri n pivni, n cea mai mare parte pe credit, peste 2 milioane i jumtate. Tot ce-am adunat prin cea mai mare economie i munc se afl aici. Cnd, acum 15 ani n urm, tineretul manifesta zgomotos mpotriva cuceririi iudaice (nu mai zgomotos dect dl. Iorga la 1906), Domnii de astzi, aceti domni din guvernul de astzi, ne spuneau : Nu aa vei rezolva problema evreiasc. Apucai-v de comer. Facei comer ca ei . Iat, ne-am apucat. Cu sufletul plin de sperane. Cu dor de munc. Cnd ai vzut ns c am pornit, c suntem coreci, c suntem capabili, c munca noastr e binecuvntat de Dumnezeu, venii tot voi i distrugei acest nceput de comer romnesc, poate cel dinti nceput serios din vremea noastr, venii i fr mil nbuii aceste ncercri, tot avntul nostru i attea sperane. Ce epitete pot s v dau ? Ce cuvinte din limba romn vi s-ar potrivi? Ne acuzai c am greit n trecut ? Dar cine n-a greit dintre voi ? Spunei-ne ns cu ce am greit acum ! Ne scoatei o crim din ceea ce niv ne ndemnai ieri ca s facem ? Vine Profesorul Iorga, care striga acum patru luni, dnd alarma n linia comerului cretin rpus de evrei i fcnd apel chiar la violen, vine, ne murdrete gndurile noastre curate, i ne rpune el pe noi, pe Romni ? Niciodat, nici un cuvnt de ru pentru Profesorul Iorga. Totdeauna cu respect i cu buncuviin. De ctva timp plou cu articole de otrav peste noi. ntre bliduri (adic la restaurantele noastre) faceam comploturi, punem la cale revoluii ngrozitoare i vrem s ucidem oameni. Suflete de asasini, oameni cu revorverele n mn i n buzunare . Ei bine, nu mai pot. Din marginile puterilor mele omeneti, eu care te-am respectat i strig : Eti un incorect. Eti un necinstit sufletete. Datoria elementar a unui om corect este ca s se informeze i la omul pe care-l judec, nu numai la agenii mincinoi ai Domnului Armand Clinescu (care lansaser ieri pe pia c 16 echipe sub conducerea lui Alexandru Cantacuzino vor s-l omoare pe d-sa). Eu nu m pot bate cu D-ta. N-am nici geniul, nici vrsta, nici condeiul i nici situaia D-tale. N-am nimic. D-ta ai totul. Dar, din adncul unui suflet lovit i nedreptit, i strig i i voi striga din adncul gropii : eti un necinstit sufletete, care i-ai btut joc pe nedrept de sufletele noastre nevinovate.
21 | P a g e

Voi, care ne acuzai de violen, dup ce ai ntrebuinat contra noastr cele mai mari violene, mpingndu-ne la disperare i pcat, voi, crora, dac cineva v-ar fi dat numai o palm, ai fi reacionat la fel cu mine, fr ca s mai fi trecut prin chinurile fizice i umilinele prin care am trecut noi, vou, necinstiilor sufletete, v vom dovedi acum c nu vom reaciona n nici un fel la toate provocrile voastre. Nu s ne nchidei comerul nostru, s nu nbuii avntul, ci s ne batei la tlpi, s ne trimitei n Insula erpilor, s ne ucidei cu pietre, s ne spnzurai cu picioarele n sus i s ne batei n cuie, s ne supunei la cele mai mari umilini. Nu vei mai ntmpina nici Dvs., Domnule Profesor Iorga, i nici ceilali toi care v-ai asumat rspunderea unei sngeroase i nedrepte opresiuni, nu numai nici o violen, ci nici mcar o opunere. Dar, de acum i pn voi nchide ochii, Domnule Iorga, i dup aceea, te voi privi aa cum merii. CORNELIU ZELEA CODREANU Bucureti, 26 Martie 1938 Consilierul regal N. Iorga, la 30 martie 1938 s-a adresat justiiei pentru ofensa adus, adic pentru cuvintele necinstit sufletete , instana de judecat a nceput aciunea i la 19 aprilie Codreanu a fost condamnat la 6 luni nchisoare (4-359) rmnnd neclarificate oficial : legalitatea msurii aprobat de guvern pentru lichidarea comerului legionar, pe cale poliieneasc ; modul cum au fost lichidate celelalte uniti comerciale legionare din : Capital, Bacu, Galai, Piatra-Neam i Arad ; informaii privind calitatea produselor, normalitatea preurilor i calitatea serviciilor prestate de personalul unitilor comerciale ; condamnarea conductorului politic n cauz pentru dou cuvinte cuprinse n scrisoarea adresat unui consilier regal, fr s fie luate n consideraie celelalte 980 cuvinte care se refereau la probleme concludente de ordin moral, politic i economic ; motivarea profesorului N.Iorga pentru nepublicarea n ziarul su a articolului primit de la C.Z. Codreanu ; atitudinea regelui romnilor, pentru aciunea ntreprins de consilierul su. 7 La 24 septembrie 1938, guvernul romn a trimis o not guvernului sovietic, prin care i comunica decizia sa de a permite tranzitul prin Romnia a 100.000 de militari, 650 tunuri i 300 blindate pe intinerariul : Moghileni Rdui Baia Mare Negreti Tacovo i traversarea spaiului nostru aerian de ctre avioane sovietice, pentru a interveni n sprijinul Cehoslovaciei (4-360), aciune politic, din care nu se cunoate oficial : motivarea aciunii respective, luat de guvernul romn ; cuprinderea n nota respectiv a frazei c guvernul romn renun la orice acord sau alt garanie dat de ara dvs. pentru inviolabilitatea teritorial a Basarabiei ca parte integrant a Romniei ; rspunsul trimis de conducerea sovietic la aceast ofert fcut de guvernul i de regele Romniei. 8 In noaptea de 29/30 noiembrie 1938, prin hotrrea regelui, primul ministru Armand Clinescu a ordonat transferarea de la Inchisoare Rmnicu Srat, la cea din capital, a lui C.Z. Codreanu i a nc 13 legionari, toi fiind strangulai i mpucai pe la spate pentru a simula uciderea lor n timpul unei tentative de fug (2981). Pentru acest act de ucidere dispus de conducerea celor dou uniti supreme, a continuat lipsa unor informaii privind :
22 | P a g e

emitentul i coninutul documentului emis pentru transferul celor 14 legionari de la nchisoarea Rmnicu Srat la cea din Jilava ; motivarea regelui i a primului ministru pentru asasinarea celor 14 legionari ; rezultatele favorabile concrete aduse rii noastre prin aceast crim organizat la nalt nivel. 9 n ziua de 3 decembrie 1938 Conventul 53 al Marii Loji masonice a votat moiunea pentru sprijinirea regelui Carol II(26-113), aciune pentru care nu se cunoate : statutul organizaiei masonice n cauz, cadrele sale de conducere i sediul acestuia ; calitatea regelui Carol II n baza creia a fost sprijinit de aceast masonerie ; obiectivele concrete pentru care regele a primit sprijinul masoneriei i rezultatele obinute. 10 n luna mai 1939 conducerea Germaniei a oferit prin Gh. Brtianu, garanii care ar fi creat Romniei o poziie de neutralitate (42-58), ofert politic favorabil rii noastre, pentru a crei evitare nu exist informaii nici pentru: coninutul ofertei politice respective; motivarea primului ministru Armand Clinescu pentru neacceptarea ofertei n cauz; poziia regelui fa de aceast ofert politic german. 11 La sfritul anului 1938 i la mijlocul anului 1940 au fost dizolvate instituiile politice: Pactul Micii nelegeri, ncheiat la 16 februarie 1933 ntre Romnia, Jugoslavia i Cehoslovacia, Aliana Balcanic, ncheiat de Romnia, Jugoslavia, Grecia i Turcia la 9 februarie 1934 (41-131), instituii pentru care nu au fost date publicitii: obiectivele care au stat la baza nfiinrii celor dou instituii de politic intern; aportul financiar al statului nostru n perioada ct au funcionat ; efectivele de specialiti i ali salariai angajate de statul romn pentru aceste instituii ; rezultatele politice concrete obinute de instituiile respective din obiectivele programate ; modul cum au fost folosite rezultatele celor dou instituii de politic extern, de ctre rege, parlament i de ctre guvernul rii noastre. 12 Carol al II-lea la insistenele Angliei i Franei i susinut de primul ministru Armand Clinescu i-a propus s lichideze micarea legionar (38-VIII), fiind n continuare necesare informaii pentru : identitatea instituiilor engleze i franceze i a conducerilor acestora care au impus efului guvernului romn, desfiinarea Micrii Legionare ;

23 | P a g e

motivarea insistenelor ntreprinse de reprezentani ai Angliei i ai Franei, pentru operaiunea politic neoficial respectiv ; privilegiile economice i politice aduse rii noastre de ctre Anglia, prin desfiinarea acestei organizaii politice. 13 Pe data de 21 septembrie 1939, un grup de legionari prahoveni l-au asasinat pe primul ministru Armand Clinescu n centrul capitalei (34-261). Replica sngeroas a regelui a venit n aceeai noapte, astfel c n cteva ore, jandarmii au mpucat 252 legionari, din care 105 legionari aflai n lagre i n nchisori i 147 legionari din 54 judee (35-203-210), fiind pstrat secretul i pentru : vinovia primului ministru pentru asasinarea lui C.Z. Codreanu la sfritul lunii noiembrie 1938 ; coninutul faptelor comise de legionarii ucii, a hotrrilor emise de instanele de judecat pentru aceste vinovii i volumul despgubirilor care urmau a fi suportate de vinovai ; coninutul dispoziiei emis de rege pentru asasinatul din noaptea zilei de 21 septembrie 1939. 14 Numrul taberelor de munc organizate de legionari a crescut de la 4 n 1934 la 50 n 1936, n acest an existnd alte 500 de antiere mai mici (36-268), nefiind informaii nici pentru : numrul total al taberelor de munc organizate de micarea legionar, n perioada sa de funcionare ; obiectivele realizate de taberele respective, pe localiti ; ajutoarele materiale acordate de guvernul romn pentru ndeplinirea acestor obiective ; obiectivele social-economice-culturale obinute de celelalte partide politice n perioada 1934-1936. 15 n perioada 1927-1939, guvernele Romniei, prin fore represive au desfurat 68 de aciuni pentru : bti, arestare fr mandate, asasinri, etc, mpotriva legionarilor (37-76-84), msuri represive pentru a cror consecine s-a pstrat secretul, neexistnd informaii mcar pentru : justificarea legalitii celor 68 de aciuni represive ntreprinse de organele statului mpotriva unor activiti normale, desfurate de legiune, n special pentru cei 68 de tineri ucii ; hotrri emise de instane de judecat mcar pentru arestarea, btaia i uciderea legionarilor nominalizai n documentaia menionat ; poziia regelui i a primilor minitri fa de actele abuzive provocate de organele respective mpotriva unor aciuni desfurate de legionari n perioada respectiv. 16 Marele Stat Major condus de generalul Ion Antonescu a ntocmit n anul 1935 i un plan numit Traian pentru rezistena statului romn la agresiunea venit simultan din partea U.R.S.S., Ungariei i Bulgariei. n acest plan de aprare a fost inclus i necesitatea dotrii armatei, ns aceast problem s-a lovit de afacerile regelui i a intervenit ruperea brusc a releiilor ntre rege i eful Marelui Stat Major (27 -311), rmnnd necunoscute : natura i coninutul afacerilor regale, care s-au opus planului de dotare a armatei romne ;
24 | P a g e

msurile dispuse de regele-dictator n perioada 1935 1940 pentru sigurana granielor rii noastre i dotarea armatei ; rspunderea moral, material i penal a efului-dictator al rii, pentru dezastrul naional din vara anului 1940. 17 n Consiliul de Coroan din seara zilei de 27 iunie 1940, au fost puse n discuie urmtoarele probleme naionale deosebite : Cum funcioneaz alianele Romniei ? , la care ministrul de externe a dat rspunsul : Garaniile engleze nu privesc frontiera de pe Nistru ; Care este situaia armatei ? , la care generalul Florea Tenescu, eful Statului Major, a rspuns : Avem muniie numai pentru 15 zile i aviaia mai mult dect insuficient ; Unde sunt banii dup timbrul aviaiei Sire ? , ntrebare pus de consilierul regal Nicolae Iorga, ntruct banii rezultai din vnzarea timbrelor aviaiei erau ncredinate spre administrare regelui n scopul dotrii armatei cu o aviaie modern i puternic. Regele a rmas mut i nu a mai scos nici un cuvnt. votul Consiliului de Coroan asupra deciziei ce trebuia luat : 6 adepi ai rezistenei prin rzboi, 26 s-au declarat pentru cedarea Basarabiei (30-262). Pentru cele 4 probleme de fond ale neamului nostru, nu au fost date explicaii oficiale pn n prezent nici pentru : motivarea regelui i a fotilor prim minitri pentru neasigurarea aprrii granielor cu U.R.S.S. n perioada 1930-1940, prin construcii militare i prin tratate ncheiate cel puin cu Anglia ; motivarea regelui i a fotilor prim minitri din perioada sa de conducere a rii, fa de meninerea otirii noastre ntr-o stare de complet dezarmare, chiar i dup nceperea rzboiului II mondial ; volumul fondurilor provenite din vnzarea timbrelor pentru dezvoltarea aviaiei noastre militare, fonduri administrate de rege, i modul cum acestea au fost justificate ; lista nominal a celor 32 de participani a Consiliului de Coroan, profesiunea i funcia deinut n statul nostru. 18 Dup cedarea Basarabiei i Bucovinei de Nord fr rezisten armat, trupele sovietice au avut o atitudine ostil, deschiznd focul, lund prizonieri i dezarmnd unitile romne ntlnite, capturnd material de rzboi de 2,750 miliarde lei, i sechestrnd trenurile de evacuare (25 -59), neexistnd informaii nici pentru : efectivul de prizonieri militari luai de trupele sovietice i soarta acestora ; modul n care a fost rezolvat problema materialelor de rzboi luat de trupele ocupante ; coninutul vagoanelor din trenurile de evacuare sechestrate de sovietici ;

25 | P a g e

aciunile ntreprinse de rege pe lng conducerea sovietic, pentru eliberarea prizonerilor i pentru restituirea bunurilor luate de armatele sale i rezultatele acestor aciuni. 19 n luna august 1940 regele Carol II a primit o scrisoare de la G. Costin, nsoit de : copia memoriului trimis de Uniunea Comunitii Evreieti din Vechiul Regat, primului ministru, i studiul Problemei Evreilor n Romnia, n care se prezint istoricul evreilor din ara noastr precum i consecinele aplicrii legii de descetenire a evreilor din 1938 (38-106), documentaie pentru care nu au fost publicate informaii mcar pentru : coninutul memoriului naintat de comunitatea respectiv, primului ministru ; coninutul studiului anexat ; consecinele certe, rezultate n urma aplicrii legii n cauz, pe judee; msurile dispuse de rege dup primirea documentaiei respective. 20 n cursul lunii august 1940, regele a primit documentaia original pentru un proiect de lege care se referea la situaia juridic a evreilor din Romnia (38-106), propunere legislativ pentru care nu se cunoate : iniiatorul, nota de prezentare i coninutul proiectului legislativ n cauz ; punctul de vedere al regelui privind necesitatea i eficiena acestui proiect legislativ. 21 n perioada 1934-1938, n industrie, capitalul strin a deinut aproape 80% din total i 78% din profit (39-118), rmnnd necunoscute : lista principalelor firme strine, cu originea acestora, volumul profiturilor raportate oficial n perioada menionat, i destinaia lor ; lista principalelor firme romneti, cu aceleai elemente ca i pentru cele strine ; efectivele de salariai de la aceste firme strine i indigene.

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (IV)

Martie 24, 2010 - Intrebari - 1 comment 22 ntre 1 septembrie 1935 i 6 septembrie 1940, membrii familiei de Hohenzollern au obinut din stocul de devize create prin exporturile rii, i au transferat n strintate n interes personal devize evaluate la peste 1 miliard de lei (40-26), rmnnd n continuare sub regim secret : aciunile ntreprinse de urmtoarele conduceri ale statului nostru pentru pedepsirea vinovailor de la Banca Naional, care au aprobat eliberarea nelegal a devizelor ctre Casa Regal ; volumul pagubelor recuperate de la fostul rege Carol II. 23 n cei peste 10 ani de domnie, regele Carol II a dispus 22 schimbri de guvern adic n medie, dup aproape 4 luni de funcionare a acestora (37-72,73), nefiind date publicitii informaii privind :

26 | P a g e

obligaiile oficiale care nu au fost ndeplinite de efii celor 22 de guverne nlocuite ; modul de utilizare a fondurilor publice de ctre aceste guverne ; inventarele i rezultatele acestora privind patrimoniul public. 24 Dei nu mai sunt ndoieli privind apartenena Elenei Lupescu, metreasa regelui la serviciile secrete sovietice (27-13) a fost pstrat secretul i pentru : componena formaiei de spionaj sovietic , din cadrul Palatului Regal ; modul n care a fost organizat aceast formaie ; principalele aciuni ntreprinse de aceast echip i rezultatele obinute n dezavantajul rii noastre ; poziia regelui fa de aciunile de spionaj organizate i desfurate de Elena Lupescu. 25 n graba plecrii definitive din ar, la 7 septembrie 1940 fostul rege a uitat ntr-o singur valiz pregtit spre a fi dus la tren, devize n valoare de 120 milioane lei (40-97), meninndu-se secretul pentru : fondurile bneti depozitate de familia regal n bnci strine ; numrul i coninutul vagoanelor cu care familia regal a plecat din ar ; rezultatul inventarierii patrimoniului Curii Regale, de la sfritul anului 1940. 26 Armand Clinescu, ministru sub Carol II era i Mare Maestru al Lojei Masonice Romne (15-178), adic o funcie de conducere cu cea de ministru de interne i apoi i cu cea de ef al guvernului, neexistnd informaii oficiale nici pentru : naionalitatea i statutul organizaiei masonice n cauz ; obiectivele cuprinse n statutul respectiv; lista obiectivelor care nu se ncadrau n legislaia rii noastre; lista romnilor care erau membri ai acestei organizaii masonice i funciile deinute n statul nostru i n partidele politice; aciunule politice, economice i sociale ntreprinse de Armand Clinescu, n calitatea sa de responsabil al acestei organizaii masonice, n favoarea rii noastre; poziia regelui Carol II fa de conducerea masoneriei din ara noastr, de ctre Armand Clinescu. 27 Nicolaie Titulescu a fost coleg de loj masonic cu Litvinov, ministrul de externe al URSS (15 -209), activitate neoficial secret, din care nu au fost aduse la cunotina neamului romnesc informaii nici pentru : denumirea, ara i conducerea organizaiei masonice n cauz ; rolul ndeplinit de Nicolaie Titulescu n aceast organizaie secret;
27 | P a g e

probleme concrete ale rii noastre rezolvate de ministrul su de externe n calitate de membru al masoneriei respective ; poziia regelui Carol II fa de apartenena ministrului su de externe la o loj masonic. Constantin Bulibasa

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (V)

Martie 29, 2010 - Intrebari - 2 comments

Statul Naional Legionar 6 septembrie 1940 22 ianuarie 1941 n cele 138 de zile de conducere ministerial a generalului Ion Antonescu Horia Sima, au fost desfurate numeroase aciuni, n principal cu caracter politic, cu consecine neclarificate pn n prezent, aciuni din care fac parte i urmtoarele : 1 Formaiunile politice au fcut presiuni asupra guvernului Antonescu s nu convoace alegeri i prin urmare acest problem a fost amnat sine die (29-102), rmnnd necunoscute: partidele politice ale cror conductori au fcut asemenea intervenii, dup abdicarea regelui Carol II i motivarea acestora ; interveniile lui Horia Sima pentru organizarea alegerilor ; poziia efului statului, Ion Antonescu fa de necesitatea acestor aciuni electorale, pentru a fi avut n vedere voina oficial a poporului romn. 2 Micarea Legionar s-a ndeprtat de germani din cauza urmtoarelor reacii politice: prima cauz a fost generat de al doilea Arbitraj de la Viena, a crei contestaie a fost foarte aproare s fie transformat ntr-o rezisten armat mpotriva mutilrii teritoriale; al doilea motiv a fost oferit de lupta dus mpotriva germanizrii economiei romneti; iar al treilea, a fost provocat de atitudinea antihegemonist adoptat n aceast mprejurare (29-103) rmnnd pn n prezent necunoscute informaii oficiale i pentru:

28 | P a g e

efectivele organizate pentru blocarea intrrii vecinilor pe teritoriul rii noastre i motivarea nendeplinirii programului respectiv; aciunile ntreprinse mpotriva germanizrii economiei romneti i rezultatele obinute; coninutul atitudinii potrivnice hegemoniei germane n ara noastr. 3 n noaptea de 26 spre 27 noiembrie 1940, n nchisoarea Jilava, au fost executai 64 deinii politici, de ctre formaia legionar care fcea lucrri pentru extragerea corpurilor lui Codreanu i ale camarazilor si, ngropai sub mai multe straturi de ciment, dup uciderea din octombrie 1938 (34-292), execuii pentru care au rmas necunoscute: lista nominal a celor arestai, funciile deinute i faptele svrite de acetia mpotriva legionarilor; motivarea tergiversrii cercetrii, anchetrii i judecarea celor executai n noaptea respectiv; lista legionarilor care au executat prin mpucare pe deinuii respectivi, motivarea aciunii i soarta acestora dup schimbarea formei statului nostru. 4 n toamna anului 1940, semnturile s-au realizat pe o siprafa de 2.389.000 ha, fa de numai 1.660.000 n anul 1939, sporul fiind de 39%. Pregtirea ogoarelor pentru nsmnrile de primvar au nsemnat alte 1.300.000 ha. Acest rezultat excepional n agricultur s-a datorat prefecilor legionari i organizaiilor politice care aveau ramificaii pn la ultimul ctun (32-116). Nici pentru producia obinut n anul 1941 nu exist nformaii oficiale privind : volumul produciei de cereale : volumul cerealelor cumprate de la stat de la productori ; cantitatea de cereale cumprat de negustori. 5 Cel dinti decret de expropriere rural a bunurilor evreieti, a fost cel din 5 octombrie 1940 i se refer precumpnitor la terenuri agricole i la despgubirea celor expropiai (32-102), operaiune politic pentru care nu au fost publicate oficial informaii pentru : suprafeele de teren agricol expropiate, pe feluri i pe judee ; inventarul viu sau mort, stocurile de cereale i nutreuri aflate pe aceste proprieti care au trecut n patrimoniul statului, pe localiti ; volumul despgubirilor acordate fotilor proprietari ; efectivele de arendai eliminate din circuitul rural. 6 Cu decretul din 17 noiembrie 1940, au fost expropiate de la evrei, persoane fizice sau societi, i propietile : pdurile mpreun cu toate construciile, uneltele, liniile ferate, etc; morile de orice fel, situate chiar i n orae ;
29 | P a g e

 pivele i teascurile rneti n ulei ; pivele rneti de postav, n comunele rurale i suburbane, mpreun cu terenul, inventarul viu sau mort i toate stocurile de produse i materii prime ; industriile forestiere, cu toate construciile, teren, instalaii, etc (32-102), neexistnd informaii oficiale, nici pentru : suprafeele de pdure expropiate, pe judee ; numrul morilor expropiate, pe judee ; numrul pivelor i teascurilor rneti trecute la stat, pe judee; numrul industriilor forestiere expropiate, pe judee ; volumul despgubirilor acordate fotilor proprietari pentru cele cinci categorii de expropiai, i numrul proprietarilor, pe judee. 7 Printr-un decret emis la 4 decembrie 1940 au fost expropriate vapoarele care au aparinut evreilor (51279), aciune pentru care au rmas necunoscute: numrul total al navelor din proprietatea evreiasc care au fost trecute n patrimoniul statului ; valoarea total a despgubirilor acordate fotilor proprietari pentru aceste nave ; situaia fizic i juridic a acestor nave la sfritul lunii august 1944. 8 n perioada septembrie decembrie 1940, veniturile statului au depit cheltuielile cu 5.774.000.000 lei, din care o mic parte a provenit din desconcentrrile ordonate de Ministrul Armatei la 15 noiembrie 1940 (32-113), rezultate financiare pentru care nu au fost publicate oficial : volumul fondurilor secrete folosite n anul 1940 de regimul carlist i obiectivele realizate ; volumul acelorai fonduri folosite n perioada septembrie-decembrie 1940 de noul regim i obiectivele realizate; volumul vechilor datorii ncasate de la marile societi industriale i comerciale, cu nominalizarea acestora; 9 Dup cutremurul din 7 noiembrie 1940, a fost nfiinat organizaia Munca Legionar sub conducerea profesorului Constantin Stoicnescu, organizaie care pn la sfritul anului a reuit s ndeplineasc urmtoarele obiective mai nsemnate : construirea a 300 sute de case din lemn care au fost puse la dispoziia unor sinistrai din capital n mod gratuit ; n comuna Ptrloagele Buzu, o echip de studeni a construit 17 locuine pentru sinistrai ; la Galai, Focani, Tecuci i alte localiti lovite de cutremur, au fost nfiinate tabere de munc locale care au nceput s lucreze la transportul drmturilor i la recldirea gospodriilor distruse ;
30 | P a g e

 la 18 noiembrie 1940 a fost nfiinat un antier legionar la Panciu, pentru refacerea acestui ora (32-201). Despre modul de nlturare a efectului dezastrului provocat de cutremurul din 7 noiembrie 1940, nu au fost date publicitii : contribuia partidelor politice pentru refacerea gospodriilor afectate de cutremur ; aportul adus de organizaia Munca Legionar pn la sfritul anului 1940 pentru normalizarea vieii i activitii gospodriilor afectate n cele 7 localiti menionate. 10 n toamna anului 1940, a fost nfiinat organizaia Ajutorul Legionar pentru distribuirea unor ajutoare de prim necesitate, n special : haine i alimente ; nfiinarea de cantine gratuite n cartiere periferice, la coli i fabrici (34-283), rmnnd nepublicate informaii i pentru : modul de asigurare a resurselor folosite de aceast organizaie pentru ndeplinirea programului i volumul lor ; numrul cantinelor gratuite nfiinate n cartierele periferice la coli i la fabrici ; numrul meselor servite n medie zilnic, n perioada de funcionare a cantinelor ; situaia acestor cantine dup nlturarea formei de organizare statal la 23 ianuarie 1941.

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (V)

Martie 29, 2010 - Intrebari - 2 comments 11 Joi, 28 noiembrie 1940, a fost ziua mpucrii profesorului Neculai Iorga i a economistului Virgil Madgearu de ctre formaia de 7 legionari condus de Traian Boeru, director la Institutul Naional al Cooperaieii (43-76,82), fiind inute sub regim de secret oficial : hotrrea instanei de judecat n cazul celor dou omoruri fcute de cei 8 legionari; contribuia unei puteri strine pentru executarea fostului consilier regal Neculai Iorga i a rnistului Virgil Madgearu; cum au plecat din ar cei 8 legionari i viaa acesrora dup terminarea rzboiului. 12 Despre uciderea i atrnarea unor victime n crlige din Abatorul capitalei n timpul ostilitilor din ianuarie 1941, au fost publicate informaii contradictorii, unele din acestea fiind cuprinse ntr-o lucrare, din anul 1997 (44-77) care susine: la Abatorul oraului Bucureti au fost gsii asasinai 13 evrei, alti 2 grav rnii, au supraveuit masacrului. Dintre cei asasinai Millo Beiler i fraii Rauch au fost gsii cu pntecele spintecate i intestinele legate de gt n chip de cravat. Celelalte cadavre de la Abator erau agate n crligele mcelriei.

31 | P a g e

In acelai an, a fost publicat alt lucrare (46-178,179), care prezint : dezminirea medicilor veterinari i a funcionarilor de la Abatorul Capitalei, c au fost ucii evrei; asumarea rspunderii de ctre salariaii respectivi pentru dezminirea prezentat de ei. Pentru stabilirea adevrului n problema respectiv sunt necesare : reanalizarea oficial a coninutului dosarului penal Abator ; cercetarea realitii faptelor susinute n cele dou lucrri editate n anul 1997 ; publicarea oficial a rezultatului cercetrii actului de violen i ucidere susinut c au fost nfptuite n timpul rebeliunii . 13 Academicianul Mihail Sadoveanu, n 1941 a depus o cerere pentru nscrierea sa n Micarea Legionar (27-660), preferin politic pentru care nu exist informaii mcar pentru : motivarea nscris de academician n cererea pentru solicitarea calitii de membru al formaiei politice respective ; poziia conducerii Micrii Legionare fa de cererea fcut de Mihail Sadoveanu de a-i deveni membru. 14 ncepnd de luni, 20 ianuarie 1941 la conducerea unor instituii de stat au avut loc urmtoarele evenimente politice : nlocuirea ministrului de interne legionar, generalul Petrovicescu, n dimineaa zilei de 20 ianuarie (43-116) din dispoziia conductorului statului, fr decret ; mari, 21 ianuarie a venit rndul prefecilor i chestorilor legionari din toat ara s fie chemai n capital n vederea unor importante consftuiri economice, fiind nlocuii cu ofieri (43-119) ; n seara zilei de 21 ianuarie, situaia se stabilizase n favoarea legiunii. Capitala, Ardealul, Banatul, Moldova i Dobrogea erau controlate de legionari (43-125) ; miercuri, 22 ianuarie, mulimile de la sate invadaser capitalele de judee, mrind cu prezena lor masiv capacitatea de rezisten a Legiunii (43-126) ; spre miezul nopii zilei de 22 ianuarie, a fost primit ordinul lui Hitler, pentru a fi ncetat orice rezisten (43-129) ; n dimineaa zilei de 23 ianuarie 1941, ora 5, Horia Sima a ordonat, s nceteze rezistena i intrarea legionarilor n viaa normal (43-129) ; n dimineaa zilei de 24 ianuarie, eful statului a ordonat armatei deschiderea focului pe strzile principale ale capitalei i asupra cldirilor publice deinute de aceast formaie politic, fiind secerate 800 de viei omeneti (43 -131). Evenimentele politice care au avut loc n Romnia n perioada 20-24 ianuarie 1941, au fost prezentate oficial ca fiind acte de rebeliune desfurate de legionari, ocolindu-se urmtoarele realiti : nlocuirea nelegal a ministrului de interne legionar, n dimineaa zilei de 20 ianuarie ;
32 | P a g e

nlocuirea nelegal a prefecilor i chestorilor legionari, n dimineaa zilei urmtoare ; populaia civil adunat n orae i formaiunile legionare nu au ntreprins aciuni mpotriva militarilor i a instituiilor statului; formaiile legionare depuseser armamentul i erau n curs de prsire a sediilor n ziua de 24 ianuarie; aciunile politice i militare desfurate n perioada 20-24 ianuarie 1941au fost organizate de eful statului generalul Ion Antonescu i n consecin acestea nu pot fi considerate ca fiind o rebeliune legionar . 15 Istoria romneasc postbelic, i-a creat Micrii Legionare o imagine de Coloana V-a nazismului i de for politic afiliat necondiionat blocului puterilor totalitare de dreapta (45 -32), poziie transmis societii romne, fr s fie susinut cu argumente mcar pentru : dovada, privind calitatea de membru al formaiei legionare romne la coloanaV-a nazist ; volumul fondurilor primit de la aceast coloan ; coninutul actului de afiliere necondiionat blocului totalitar de dreapta i rezultatele concrete ale acestui act politic. 16 Implicarea elitei intelectualitii romne n Garda de Fier, e o adevrat problem care nu a fost rezolvat. Mai este o surs de confuzii i astzi. ns n spatele numelor celebre ale unor intelectuali se afl chipurile anonime ale celor 272.000 de militani ct numra Garda de Fier n decembrie 1937 (34-11). Despre aceast realitate din politica rii noastre, nu au fost prezentate oficial pn n prezent : tabelul nominal cu elita de intelectuali din ar i din afar, care au fost membri sau susintori ai Grzii de Fier ; activitatea desfurat de elita respectiv ; lista intelectualilor legionari scoi din funcie, arestai i condamnai n timpul regimului Antonescu. 17 n programul Grzii de Fier alctuit n anul 1930 au fost incluse i : angajamentul solemn de a strpi hoia, i, a introduce cinste i onoare n gospodrirea averii rii i a oricrui particular ; n Romnia s se tie c nu mai este loc pentru tlhari (41-62,63), program pentru care au rmas necunoscute rezultatele obinute de aceast formaie politic n perioada 1930-1940, pentru : strpirea hoiei ; introducerea cinstei i respectul pentru averea rii i acelei particulare ; cazurile de necinste i furturi provocate averii rii de ctre funcionarii i oamenii politici, inclusuv a celor din aceast formaie politic.

33 | P a g e

18 Micarea Legionar a constituit un corp confesional cu caracter religios i cu personaliti ecleziastice legionare (27-398,399) nefiind publicate informaii oficiale pentru : componena numeric a corpurilor legionare de confesiune: ortodox, greco-catolic, catolic i musulman; formaia personalitilor ecleziastice legionare (mitropolii, episcopi, arhimandrii ortodoci, episcopi grecocatolici, monseniori ai Vaticanului i a conductorilor spirituali islamiti); lista preoilor ortodoci, greco -catolici i catolici care au luptat n muni n timpul ocupaiei sovietice; lista preoilor din aceleai religii cretine care au fost ntemniai n inchisori comuniste. 19 Specialitii occidentali sunt cu toii de acord c legionarismul a fost un fenomen politic sut la sut romnesc, i orice ncercare de al nstrina nu face dect s amne spulberarea unor vechi fantome (3410,11), realitate pentru care instituiile supreme al statului nostru nu au hotrt pn n prezent: completarea documentaiei oficiale privind evenimentele politice care au avut loc n perioada interbelic i activitatea desfurat de toate partidele politice pentru interesele neamului romnesc; publicarea oficial a istoriei reale a rii noastre pentru perioada respectiv. 20 Virgil Madgearu, un rnist de frunte, a facut parte dintr-o organizaie masonic (15 -191), i a fost ucis de legionari n ziua de 28 noiembrie 1940, neexistnd informaii oficiale nici pentru: denumirea i naionalitatea organizaiei masonice respective ; funcia avut de Virgil Madgearu n aceast organizaie secret; aciunile ntreprinse de acest rnist pentru care a fost mpucat. Constantin Bulibasa

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (VI)

Aprilie 16, 2010 - Intrebari - 2 comments Regimul autoritar Ion Antonescu 23 I 1941-23 VIII 1944

Dup aciunea de nlocuire a formaiei legionare din conducerea local i a unor membri din conducerea central, nceput n dimineaa zilei de 20 ianuarie 1941, Conductorul Statului, Ion Antonescu, n cele 1307 zile de guvernare, a participat la nsemnate evenimente, a
34 | P a g e

cror fond a rmas necunoscut, timp de peste 60 ani. Deasemeni nu exist informaii i pentru cteva realiti de ordin personal ale efului statu lui. In cele dou categorii de probleme, fac parte i urmtoarele : a Probleme de familie 1 Marealul Antonescu a avut relaii apropiate, de coal i de familie cu evrei (25-166) n special cu : dr. Filderman, fost coleg de coal ; avocatul su, Zimmer ; evreii din ramuri colaterale ale familiei sale, rmnnd necunoscute : vizitele oficiale i neoficiale acceptate de eful statului, fostului su coleg dr. Filderman i coninutul vizitelor respective ; aciunile ntreprinse i susinute de avocatul Zimmer, pentru clientul su ; istoricul evreilor din ramurile colaterale a familiei Antonescu i componena acestor ramuri. 2 Soia efului Statului, Maria Antonescu, a fost cstorit mai nainte cu un evreu francez, i s-a ocupat un timp cu viaa din tripou (25-484), via personal din care nu se cunoate : profesiunea fostului so i motivarea despririi ; activitatea depus n tripou, i unde era amplasat acest local. b Probleme legionare Pentru nlturarea de la conducerea statului a Micrii Legionare i pentru desfiinarea acesteia, eful statului a dispus i urmtoarele msuri : 1 n dimineaa zile de 10 ianuarie 1941 generalul Ion Antonescu, a prezentat n Consuliul de cabinet, urmtoarele informaii politice : ara este bolevizat ; au intrat bolevicii n Micarea Legionar, iar dup 10 minute a plecat (47-58), susinere pentru care nu sunt informaii nici pentru : prile principale ale rii care au fost bolevizate; identificarea cadrelor legionare de conducere i a formaiilor coordonate de acestea, care n realitate erau bolevici. 2 Dup nlturarea de la guvernare a Micrii Legionare, eful statului cere arestarea ,numai n primele dou zile, a 8000 de membri din aceast formaie politic (29-112), neexistnd date oficiale pentru: numrul total al legionarilor arestai dup 20 ianuarie 1941; lista legionarilor condamnai la moarte, i motivarea acestor sentine judectoreti. 3 n luna iulie 1942, eful statului a ordonat trimiterea pe front a legionarilor din nchisoarea de la Sarata, care au cerut s lupte (29-118). Din cei 15.000 de intelectuali legionari plecai pe front, dup terminarea ostilitilor, s-au ntors acas numai cteva zeci, din care: Radu Gyr, Virgil Carionopol i erban Milcoveanu (48-256), aciune patriotic pentru care nu sunt cunoscute:
35 | P a g e

efectivele de legionari rmase n nchisori dup plecarea pe front a celor 15.000 de membrii ai formaiei politice respective; efectivele de legionari czute n luptele duse n rsrit; gradele militare i decoraiile oferite legionarilor care s-au jertfit pentru ar ; lista nominal a legionarilor care s-au ntors de pe front, gradul i decoraiile acordate. c Probleme ale evreilor din Romnia n regimul de exploatare comunist ct i n cel postcomunist din ara noastr, nu au fost publicate oficial informaii necesare pentru clarificarea unor probleme de fond privind comunitatea evreilor din Romnia, in special din timpul celui de al II-lea rzboi mondial, probleme din care fac parte: 1 Lipsa unei documentaii oficiale bine pus la punct, ct mai aproape de adevr, cu privire la pierderile suferite de populaia evreiasc a rii n perioada domniei lui Ion Antonescu (49-108) n mod deosebit pentru: pierderile de viei omeneti, totale, i daune materiale. 2 n cadrul obligaiei oficiale a Centralei Evreilor din Romnia a fcut parte i cea privind nfiinarea i inerea la curent a fiierului i a foilor matricole, ale tuturor evreilor din Romnia (50-48), rmnnd nepublicate oficial : numrul familiilor i a membrilor acestora n perioada : 1 ianuarie 1940 23 august 1944; numrul naterilor i a deceselor n aceeai perioad; numrul celor plecai i a celor venii n Romnia n timpul celui de al II-lea rzboi mondial. 3 n vara anului 1940 au plecat din ara noastr n Basarabia i n Bucovina de Nord, ocupate de sovietici, peste 200.000 de evrei (25-105), aciune politic pentru care lipsesc informaii oficiale i pentru : autoritatea romn care a emis documentele de plecare din ar a evreilor respectivi, numrul i localitile de unde au plecat ; punctele de frontier romn pe unde au trecut aceti evrei i efectivele de evrei nregistrare la aceste puncte. 4 n timpul rzboiului, Centrala Evreilor din Romnia, a participat la finanarea acestor cheltuieli cu un aport nsemnat, ns dup anul 1944 a aprut o difereniere privind volumul fondurilor n cauz, adic : autoritile romne au recunoscut o finanare de 6 miliarde lei de ctre evrei ; unele personaliti evreieti au susinut c finanarea respectiv reprezint numai 731 milioane lei (25 -201), rmnnd neclarificate : volumul real al fondurilor asigurat de comunitatea evreilor pentru completarea cheltuielilor de rzboi ale rii noastre ; explicaii din partea autoritilor romne sau evreieti, n cazul cnd susinerile fcute nu sunt reale. 5 n timpul luptelor din vara anului 1941 odat cu retragerea din Basarabia a armatei sovietice, au fugit spre est 100.000 130.000 de evrei (51-280), prsire de domiciliu pentru care au rmas necunoscute :
36 | P a g e

efectivul real al evreilor care au plecat din Basarabia i Bucovina de Nord, cu armata sovietic n retragere pe localiti ; motivarea prsirii propriilor domicilii de ctre evreii respectivi. 6 n iunie 1944, a fost constituit semioficial un serviciu de emigrare condus de A.I. Zissu, care urma s aib legtur permanent cu comisarul general pentru problema evreilor, Radu Lecca (51-285), form organizatoric pentru care nu au fost publicate informaii privind : efectivul de evrei organizat pentru emigrare, pn la cderea regimului Antonescu ; efectivul de evrei care a emigrat n aceeai perioad.

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (VI)

Aprilie 16, 2010 - Intrebari - 2 comments 7 Un diplomat maghiar a declarat la 11 iulie 1944 c transporturi nentrerupte de emigrani prsesc Romnia cu destinaia Palestina, i c 20% din aceti evrei provin deobicei din Ungaria (51-285), aciune politic pentru care n ara noastr nu au fost publicate informaii care privesc : numrul refugiailor evrei din Ungaria care au trecut prin Romnia spre Palestina, n vara anului 1944 ; numrul evreilor din Romnia care au plecat n Palestina n aceeai perioad ; autoritatea romn care a organizat i a desfurat operaiunile specificate mai sus. 8 Cu aprobarea Marealului Ion Antonescu, au plecat n Turcia, diferite vapoare cu evrei din ara noastr (51-285), plecri pentru care se menine secretul privind : autoritatea romn care a organizat i a desfurat operaiunile de plecare a evreilor din ar; efectivele de evrei care au prsit Romnia cu vapoarele respective; costul operaiunilor de plecare cu vapoarele respective i cine l-a suportat in final. 9 Pn n anul 1945, organizaia militar secret Mosad, a trecut prin Romnia, zeci dac nu sute de mii de evrei. Un erou al acestei aciuni a fost Roul Sorban (27-123). Despre rezultatul final obinut de organizaia Mosad prin Roul Sorban pentru transportul evreilor prin ara noastr, nu exist informaii oficiale nici pentru : numrul de evrei care au trecut prin ara noastr ; ara de origine a acestora ; autoritatea romn care a aprobat i a nregistrat trecerea evreilor respectivi. 10 Acuzatul Radu Lecca, fostul comisar general pentru problema evreilor, a susinut n ziua de 7 mai 1946 n instana de judecat, c oficial s-a stabilit n cadrul Consiliului internaional i a Consiliului de minitri, c
37 | P a g e

populaia evreiasc din ara noastr este de 4 milioane (52 -196), realitate, despre care nu exist informaii oficiale, nici pentru : judeele rii n care triau cei 4 milioane de evrei, cu nominalizarea oraelor principale ; explicaii pentru existena acestei diferene enorme ntre datele furnizate oficial n anul 1942, respectiv 292.000 evrei la 20 mai 1942 (49-108) i datele existente la instituia special care a fost condus de Radu Lecca ; msurile dispuse de guvernarea Antonescu pentru clarificarea i nlturarea acestei neconcordane n prezentarea oficial a populaiei evreieti din ara noastr. 11 n timpul rzboiului au trecut la cretinism peste 35.000 evrei, care s-au botezat in credina catolic (5327), aciune cu caracter religios pentru care nu exist publicaie oficial cu privire la : bisericile catolice care au desfurat ceremonia botezului, localitile i numrul evreilor cretinai ; pregtirea colar i profesional a majoritii celor care au trecut la religia catolic ; sinteza funciilor ocupate n sectorul economic i administrativ al statului ct i n sectorul particular, de aceast categorie de evrei cretinat. 12 Prin Legea nr. 1091 din 16 decembrie 1941 a fost dispus msura efecturii de ctre Centrala Evreilor din Romnia a recensmntului locuitorilor care aveau snge evreiesc, pn la 20 februarie 1942 (55). Pentru recensmntul menionat nu au fost prezentate oficial informaii nici pentru: numrul total al locuitorilor cu snge evreiesc care au fost recenzai, pe judee i pe ar; concordana ntre acest recensmnt i datele oficiale care existau la Institutul de Statistica; msurile dispuse oficial de organele statului mpreun cu conducerea Centralei Evreilor din Romnia ca urmare a recensmntului n cauz.

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (VI)

Aprilie 16, 2010 - Intrebari - 2 comments d Aciuni ale efului de stat Ion Antonescu n perioada grea n care s-a aflat Romnia, Conductorul Ion Antonescu, a izbutit s organizeze n timp de rzboi un sistem de conducere a rii simplu i eficient, n special prin reintroducerea cultului muncii i a rspunderii n administrarea central i local a rii. Pentru efectele politice, sociale i economice rezultate din unele aciuni ntreprinse de guvernarea Antonescu, nu au fost publicate informaii oficiale pentru urmtoarele : 1 De la preluarea puterii, eful statului a renunat la sprijinul parlamentului (54-133), rmnnd necunoscute : volumul economiilor financiare obinut de statul romn n urma ncetrii activitii parlamentare ; gradul de reducere a birocraiei n formarea materialului legislativ i de aplicare a acestuia. 2 Prin legea emis la 28 martie 1941, a fost luat msura expropierii proprietilor funciare urbane ale evreilor (51-279), operaiune economic care este lipsit de informaii i pentru : numrul proprietilor urbane expropiate, pe judee;
38 | P a g e

numrul i volumul despgubirilor acordate fotilor proprietari, pe judee. 3 Dup evenimentele din Odessa, N.K.V.D. a trecut la represalii i a executat 15.000 de prizonerii romni, ostatici n URSS (25-448), aciune pentru care nu au fost publicate informaii nici pentru : lagrul n care au fost executai prizonierii romni ; identificarea acestor victime de ctre statul nostru, dup terminarea rzboiului, decorarea lor i aducerea la cunotina familiilor respective din ar, a acestor decese. 4 n Consiliul de Cabinet din 7 februarie 1941, eful statului a pus n discuie problema iganilor din mahalalele capitalei care trebuiau dui n Balta Dunrii, dup ndeplinirea operaiunilor: tratative cu marii proprietari din Brgan; construirea de case i barci; organizaii sanitare i de comer, pentru construirea a 3-4 sate (47-181). Pentru problema social amintit, nu au fost date publicitii informaii privind: numrul familiilor igneti i a membrilor acestora, care triau n mahalalele capitalei, i ocupaiile lor ; stadiul operaiunei de preluare a terenurilor de la proprietarii din Balta Dunrii i de construire a celor 3 4 sate, la cderea guvernului Antonescu. 5 La 17 mai 1942, Ministerul de Interne a ordonat recenzarea iganilor nomazi i a celor sedentari. Din rndul iganilor nomanzi au fost fcute deportrii n Est, pn la 15 august i din cel al iganilor primejdioi, pn la 16 septembrie 1942, numrul total al deportrilor fiind de 26.000 (44-311,312), neexistnd informaii oficiale nici pentru : numrul familiilor i a membriilor acestora, ale iganilor nomazi i a celor sedentari, consemnate n recensmntul respectiv, pe localiti; localitile unde au fost instalai i modul n care i-au asigurat existena; numrul familiilor i a membrilor acestora, care s-au ntors din deportri. 6 Pn la mijlocul anului 1943 au fost nfiinate 203 obtii cu 6400 membrii i 37.726 ha de teren. Pentru agricultura rneasc au fost importate 3870 tractoare cu 3890 pluguri, 14.200 grape, 5600 semntori i alte 117.389 piese pentru 10 feluri de utilaje (54 -92). Utilajele agricole importate au fost date n folosin obtiilor steti i n custodia Camerelor Agricole, nefiind publicate : numrul obtilor agricole, a membrilor acestora, ct i a suprafeei de teren, existente la data de 23 august 1944; utilajele agricole aduse n ar pn la acea dat; utilajele agricole care au fost date n administrarea Camerelor Agricole i n folosina obtiilor steti.

39 | P a g e

7 n ziua de 10 decembrie 1941, n cadrul Consiliului pentru coal, Biseric, Munc, Sntate i Justiie, a fost pus n discuie i cazul francmasoneriei, n care mitropolitul de la Iai i cel de la Craiova s-au mbrcat n odjdiile acesteia (56-433). Dei discuiile purtate pentru aceast comportare oficial a unor nalte fee bisericeti au fost severe, efectiv nu a fost stabilit nici-o msur pentru refacerea moralei cretin -ortodox a celor doi mitropolii, neexistnd explicaii nici pentru: numrul total al preoilor cretin-ortodoci, pe funcii deinute, care n timpul rzboiului au fost i membri ai francmasoneriei, pe localiti; explicaia oficial a conducerii B.O.R. din perioada respectiv, pentru nesocotirea lucrrii Studiul asupra Francmasoneriei prezentat Sfntului Sinod i votat n edina de la 11 martie 1935. 8 La sfritul lunii februarie 1941, n Consiliul de Minitri a fost pus n discuie faptul c gestiunea judeelor i a comunelor nu a fost verificat de vreo 12 ani (47-359), neexistnd informaii pentru: msurile dispuse de noua guvernare pentru verificarea gestiunii fondurilor folosite de ctre instituiile judeene i de cele comunale n perioada 1928-1940, ct i pentru sinteza rezultatelor verificrilor respective; instituia statului care a efectuat verificarea legalitii utilizrii fondurilor de ctre aceleai instituii n perioada 1941-1943, i rezultatele consemnate. 9 ncepnd cu exerciiul anului 1941/42, bugetul a nceput cu o rentabilitate mai mare, dei n cheltuieli au fost incluse i amortismentele, care fusese suspendate din anul 1933 (47-755), operaiune financiar pentru care nu sunt cunoscute: volumul amortismentelor nregistrate n economia romneasc n perioada 01.01.1941 31.07.1944; volumul beneficiilor obinute n perioada respectiv; volumul pierderilor nregistrate n aceeai perioad i numrul unitilor economice n cauz. 10 La mijlocul lunii mai 1941, n Consiliul de Minitri, a fost pus n discuie problema marelui numr de funcionari, care era situat la 230.000 428.000, pentru care era repartizat 2/3 din bugetul rrii. Pentru stabilirea realitii, Institutul Central de Statistic a fost mputernicit s clarifice situaia funcionarilor publici (56-381), operaiune din care nu se cunoate : numrul real al funcionarilor publici existent n Romnia la nceputul lunii mai 1941 i volumul drepturilor primite de acetia ; msurile dispuse de guvern pentru reducerea birocraiei dup primirea documentaiei respective ; numrul funcionarilor publici la a caror servicii s-a renunat; numrul funcionarilor publici existeni la sfritul lunii iulie 1944.

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (VI)

Aprilie 16, 2010 - Intrebari - 2 comments
40 | P a g e

11 n urma ordinelor dispuse de eful statului nostru, a fost ntocmit un memorandum cu mai mult de 300 pagini, care se referea la suferinele i umilinele la care a fost supus populaia romneasc, din partea autoritilor maghiare, dup ocuparea prii din Transilvania n vara anului 1940. n edina Consiliului de Minitri din 29 mai 1942, eful statului a fcut comunicarea c documentaia n cauz a fost prezentat conducerii Germaniei i conducerii Italiei, cu precizarea caducitii actului de la Viena (57-250), aciune politic pentru care nu au fost date informaii nici pentru : atitudinea oficial a efilor de stat, Hitler i Musollini, fa de aciunile profund neomeneti desfurate de autoritile militare maghiare mpotriva populaiei romneti din Transilvania ocupat ; aciunile ntreprinse de autoritile comuniste dup 23 august 1944 pentru despgubirea moral i material de ctre autoritatea maghiar, a familiilor romneti n care au fost provocate ucideri, arestri, deportri, munc forat, etc. 12 La 10 octombrie 1942, Preedenia Consiliului de Minitri a transmis Ministrului Afacerilor Interne, ordinul de deportare a tuturor evreilor din Transilvania i din Banat, adic a aproximativ 40.000 de persoane. A doua zi, eful statului a anulat ordinul referitor la deportare (44-335), aciune profund omeneasc pentru care lipsesc informaii de fond, adic pentru : numrul total al evreilor cuprins n programul de deportare i din celelalte provincii, pe vrste i sex ; organele statului care au ntocmit programul respectiv ; localitile n care urmau s fie transferai i modul de organizare i administrare a noilor comuniti evreieti ; volumul bunurilor materiale i bneti cu care puteau pleca din ar ; motivarea anulrii primului ordin de deportare a evreilor emis de eful statului, cu o zi nainte. 13 n Consiliul de Minitri, a fost prezentat n ziua de 22 noiembrie 1942 Memoriul Institutului Central de Statistic privitor la problemele ridicate de romnii de peste Bug (58-625). Documentaia n cauz a fost numai menionat ca obiectiv n programul zilei, fr a exista alte informaii, mcar pentru : numrul gospodriilor romneti de peste Bug i a membrilor acestora ; modul de rezolvare de ctre statul nostru a obiectivelor cuprinse n memoriu. 14 A fost ordonat inventarierea patrimoniului existent la 31 martie 1941, ns nu a fost ndeplinit i obligaia inventarierii subsolului rii (53 -42). Pentru aceast operaiune economic deosebit, nu au fost publicate informaii oficiale privind : ramurile patrimoniului statului care au fost inventariate i valoarea total a acestor ramuri ; instituiile care au avut n administrare ramurile patrimoniale inventariate ; motivarea neinventarierii bogiilor subsolului. 15 n programul Consiliului de Minitri, din 22 septembrie 1943, a fost cuprins pentru dezbatere i Raportul Comisiei speciale pentru verificarea administraiei i gestionrii Guvernmntului Transnistriei, pe exerciiul 1941/1942 (53-429), ns pentru acest document, nu a fost reinut n stenograma respectiv nici-un cuvnt, fiind deci necesar publicarea cel puin a urmtoarelor informaii :
41 | P a g e

coninutul Raportului ntocmit de comisia special i propunerile prezentate de aceast comisie ; punctul de vedere al efului statului n legtur cu realitile prezentate de comisie. 16 n vara anului1944 eful statului a dispus msuri pentru ntrirea liniilor fortificate : Focani Nmoloasa Galai ; Adjud Brlad ; Peatra Neam Valea Tarcului Roman ; Roman Vaslui (59-518), fortificaii pentru care nu au fost publicate informaii oficiale privind : formaiunile militare care au fost amplasate n fortificaiile respective i numrul militarilor ; identitatea ofierilor care au condus aceste formaii militare, pe linii fortificate ; activitatea desfurat de comandanii respectivi n perioada 20 23 august 1944 ; soarta formaiilor militar n cauz dup nvlirea armatei roii. 17 Generalul Aurel Aldea s-a deplasat pe front n noaptea 21/22 august 1944 i s-a ntlnit cu un general sovietic din sectorul brigzii romne de sub comanda lui Teodorescu (27-553), aciune deosebit, pentru care nu se cunoate : persoana oficial care l-a mputernicit pr generalul n cauz s se ntlneasc cu generalul sovietic ; obiectul ntlnirii respective i consecinele acesteia pentru ara noastr. 18 n dimineaa zilei de 23 august 1944, la Snagov s-a prezentat Gheorghe Brtianu i a avut loc o discuie cu eful statului, stabilindu-se s-i fie prezentat la ora 15 asentimentul scris al celor trei efi de partide (rnist, liberal i social-democrat) pentru ncheierea armistiiului n condiiile care erau cunoscute de mai mult vreme, dar nu se primise rspuns de la cele trei partide (54-478,479). Aceast nelegere de mare importan naional nu a fost respectat de efii celor trei partid e politice, rmnnd fr nici-o explicaie : motivarea delegrii lui Gheorghe Brtianu n dimineaa zilei de 23 august 1944, pentru ntlnirea cu eful statului cu care s discute problema armistiiului cu Naiunule Unite; motivarea neprezentrii aceluiai delegat politic, la ora 15, cu documentul de mputernicire pentru ncheierea armistiiului de ctre marealul Ion Antonescu, eful Statului Romn, cu reprezentanii Naiunilor Unite. 19 eful statului a cutat o soluie militar pentru rezisten n aliniamentul Nmoloasa-Focani de unde s poat semna un armistiiu avantajos, n timp ce agentura comunisto-sovietic din Romnia cuta un mijloc de a facilita naintarea rapid a trupelor sovietice (27-543). Pentru aceste aciuni strategice deosebite nu au fost prezentate informaii privind : soluia militar de rezisten a trupelor romne stabilit n zona fortificat Nmoloasa-Focani ; coninutul proiectului de armistiiu pe care s-a bazat eful statului romn ; stadiul pregtirii aciunii de ncheiere a armistiiului cu URSS n ziua de 23 august 1944 ;
42 | P a g e

programul agenturii comuniste sovietice din Romnia pentru naintarea rapid a armatei roii, n ara noastr. 20 Dosarul personal militar al marealului Ion Antonescu, sigilat chiar de dnsul n septembrie 1940, a fost redeschis dup 1944 de Emil Bodnra i studiat de Serghei Niconov (Sergiu Nicolau), apoi de ali comuniti romni i evrei (25 -449), rmnnd necunoscute : instituia care a ntocmit i completat dosarul respectiv ; existena unor documente cu fapte anormale svrite de Ion Antonescu ; motivarea sigilrii dosarului personal de ctre cel n cauz dup preluarea puterii n statul nostru ; concluziile trase de liderii comuniti care au studiat acest dosar, cu privire la personalitatea lui Ion Antonescu. 21 n timpul rzboiului, guvernarea autoritar din ara noastr a asigurat realizarea unei rezerve de 49 vagoane aur (22-335), rezerv economic deosebit despre care nu exist informaii oficiale nici pentru : locul unde au fost depozitate vagoanele cu aurul respectiv ; formaia militar i conductorul ei care a rspuns de sigurana acestor depozite de aur ; data desfiinrii depozitelor i destinaia ordonat a acestei rezerve de aur. 22 Dup nlturarea regimului autoritar la 23 august 1944, noile forme de conducere a statului nostru au anulat obligaia de a informa oficial populaia romneasc i pentru urmtoarele : sacrificiile suportate de armata noastr pe frontul de est adic :mori, rnii i disprui ; situaia economico -financiar a economiei noastre la 23 august 1944 ; situaia economico -financiar n urma relaiilor avute cu Germania pn la 23 august 1944 ; destinaia anuarelor emise de Institutul Central de Statistic n perioada 1940-1944 ; activitatea guvernului Antonescu din perioada 1 mai 23 august 1944.

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (VI)

Aprilie 16, 2010 - Intrebari - 2 comments e Originea trdrii Romniei n cadrul instituiilor de baz ale statului nostru ct i cu participarea partidelor politice istorice, inclusiv a formaiei comuniste, a fost pregtit i realizat aciunea de nlturare a regimului militar condus de marealul Antonescu, aciune pentru care nu au fost prezentate informaii oficiale pn n prezent, cu componente din care fac parte i urmtoarele : 1 n primvara i n vara anului 1944, ntlnirile i discuiile reprezentanilor partidului comunist din Romnia i ai Palatului regal, au devenit tot mai frecvente, fiind dezbtute sub toate aspectele diverse planuri
43 | P a g e

pentru rsturnarea lui Antonescu i ieirea rii din rzboi (54-461), problem naional, despre care au rmas secrete : motivarea regelui rii pentru primirea neoficial a delegaiei comuniste la Palatul regal, i componena acestei delegaii ; numrul intrevederilor care au avut loc i obiectivul acestora ; lista reprezentanilor Palatului regal care au organizat i au participat la convorbirile cu formaia comunist ; atitudinea regelui fa de obiectivele prezentate de comuniti. 2 n ziua de 13 iunie 1944 a fost constituit Blocul Naional Democrat (B.N.D.), format din trei grupri de conducere : conducerea superioar,cu :Maniu, Brtianu, Titel Petrescu i Lucreiu Ptrcanu ; biroul Politic, format din : Ghi Pop, Ioan Hudi, Bebe Brtianu, C. Zamfirescu, Voitec, Jumanca, Vasile Brgu i P. Constantinescu Iai ; comitetul Militar, alctuit din : generalii Mihail i Rcanu, coloneii : Dnceanu i Bodnra, maiorii : Rascoviceanu i Vieleanu i locotenent-colonelul Cristea (27-538), rmnnd necunoscute : obiectivele care au fost stabilite pentru cele trei componente ale conducerii B.N.D. ; obligaiile repartizate celor 19 membrii ale formaiei politice respective. 3 n noaptea 13/14 iunie 1944, reprezentanii partidului comunist i ai Palatului regal au discutat Soluia Giugurtu , n final fiind aprobat programul de arestare a efului statului, prezentat de comuniti (54-462), neexistnd informaii oficiale cu privire la : coninutul programului Soluia Giugurtu alctuit n cadrul Palatului regal, i motivarea renunrii la acesta ; coninutul programului prezentat de formaia comunist ; lista nominal a reprezentanilor Palatului regal i a comunitilor care au participat la ntlnirea respectiv. 4 Pactul de constituire a B.N.D. a fost semnat la 20 iunie 1944 (27-539), document politic despre care nu au fost publicate informaii nici pentru : coninutul Pactului B.N.D. ; personalitile politice care au semnat documentul politic respectiv. 5 Atragerea generalilor i a ofierilor superiori n aciunea de nlturare a efului statului, a fost facilitat de nelegerea dintre formaia comunist i regele Mihai, comandantul suprem al armatei (54-464), inelegere regal din care au rmas sub regim secret : identitatea i funcia iniiatorului organizrii legturii directe ntre rege i formaia comunist ; coninutul nelegerii care a fost obinut de rege cu reprezentantul comunist.
44 | P a g e

6 Un rol nsemnat n aciunea organizat pentru nlturarea lui Ion Antonescu a fost ndeplinit de generalul C. Sntescu eful Casei militare regale care a contactat un numr nsemnat de comandani de Mari Uniti, att din interior ct i de pe front (54-464), aciune militar-politic din care nu au fost publicate informaii privind : identitatea comandanilor Marilor Armate conduse de acetia, din ar, care au avut nelegeri cu reprezentantul Casei Militare regale ; identitatea comandanilor i a Marilor Armate conduse de acetia aflate pe front care au aplicat msurile stabilite cu generalul C. Sntescu ; 7 n dimineaa zilei de 1 mai 1944, regele Mihai I l-a chemat la Sinaia pe generalul C. Sntescu, pentru a-i comunica nceperea loviturii de stat prin : luarea legturii de ctre rege cu ruii dup trecerea frontului din nordul Moldovei Botoani ; ncheierea armistiiului (60-151), rmnnd necunoscute pn n prezent : formaia tinerilor din jurul regelui care urma s-l nsoeasc n aciunea respectiv pregtirea profesional a acestora i situaia politic a prinilor lor ; numrul mainilor stabilit pentru transportul formaiei tinerilor i numrul camioanelor stabilit pentru alte transporturi ; modul de trecere a traneelor romneti i a celor sovietice din zona Botoani; locul aciunii i organismele sovietice mputernicite pentru discutarea i acceptarea armistiiului; coninutul armistiiului susinut de regele Mihai I ; cauzele care au determinat nenceperea programului respectiv. 8 n cadrul pregtirilor de ordin politic, au fost ntocmite din iniiativa lui Lucreiu Ptrcanu, documentele ce trebuiau date publicitii imediat dup rsturnarea lui Antonescu, adic : Proclamaia regelui ctre ar ; Declaraia noului guvern ; Decretul-Lege pentru amnistiere ; Decretul-Lege pentru eliberarea din lagre i nchisori a deinuilor politici condamnai pentru activitatea revoluionar (54-468). Asupra aciunii de ntocmire a celor patru documente, nu au fost prezentate informaii nici pentru : contribuia regelui i a generalului C. Sntescu la finalizarea coninutului celor patru documente ; comtribuia celorlalte trei partide politice istorice la alctuirea celor patru documente politice. Constantin Bulibasa - See more at: http://www.unstory.com/istoria-romanilor-intrebari-fara-raspunsvi.html/5#sthash.sXTP59mY.dpuf
45 | P a g e

Delia Iunie 3, 2010 at 8:57 am Felicitari pentru initiativa si pentru blog! MARESALUL ION ANTONESCU SI CORNELIU ZELEA http://www.scribd.com/doc/29240765/CORNELIU-ZELEA-CODREANU-SI-ION-ANTONESCU-RaduMihai-Crisan EMINESCU SECRETUL POLITIC http://www.scribd.com/doc/29240066/EMINESCU-SECRETUL-POLITIC-Radu-Mihai-Crisan ECONOMISTUL MIHAI EMINESCU http://www.scribd.com/doc/29241052/ECONOMISTUL-MIHAI-EMINESCU-Radu-Mihai-Crisan ISTORIA INTERZISA http://www.scribd.com/doc/29240587/HOLOCAUSTUL-MISCAREA-LEGIONARA-Radu-Mihai-Crisan LEGIONARII MOTA SI MARIN http://www.scribd.com/doc/29241405/LEGIONARII-MOTA-SI-MARIN-Radu-Mihai-Crisan NICOLAE IORGA SECRET http://www.scribd.com/NICOLAE-IORGA-SECRET-Radu-Mihai-Crisan/d/29241207 Aceste carti sint publicate cu CopyLIBER (au copierea, traducerea, difuzarea neingradite si gratuite). Daca aveti html-ul dezactivat: cu PASTE asezati link-ul in browser si, apoi, apasati ENTER.

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (VII)

Mai 2, 2010 - Intrebari - 1 comment

Regele Mihai I Pentru principalele actiuni politice desfasurate de regele Mihai I , in calitate de conducator suprem al Romaniei , in ziua de 23 august 1944 cat si in zilele urmatoare nu au fost prezentate informatii oficiale , macar pentru actiunile : a Inceputul oficial al programului comunist
46 | P a g e

1 In ziua de 23 august 1944 , regele Mihai I cat si Iuliu Maniu , erau in posesia telegramei sustrase abuziv de Grigore Niculescu Buzesti , prin care Fr. Nanu din capitala Suediei facea cunoscut personal maresalului Ion Antonescu acordul guvernului sovietic de a semna el conventia de armistitiu in forma acceptata de ambele parti ( 65-385) Din aceasta actiune politica cu totul deosebita pentru tara noastra, au ramas necunoscute romanilor si urmatoarele parti componente : -continutul telegramei transmisa de Fr.Nanu din capitala Suediei -motivarea lui Grigore Niculescu Buzesti pentru sustragerea documentului respectiv trimis personal maresalului Ion Antonescu -explicatia regelui Mihai I si a lui Iuliu Maniu pentru schimbarea abuziva a destinatiei telegramei in cauza -justificarea regelui Mihai I pentru nepredarea documentului respectiv maresalului Ion Antonescu cand acesta s-a prezentat la Palatul regal cat si pentru nediscutarea continutului telegramei , cu destinatarul oficial al acesteia. 2 Maresalul Ion Antonescu si vicepresedintele Consiliului de Ministrii, Mihai Antonescu, s-au prezentat la palatul regal in dupa amiaza zilei de 23 august, orele 16. Dupa intrevederea care a durat pana la orele 17 (22-209) cele doua personalitati ale statului nostru au fost arestate si incarcerate intr-o camera blindata, neexistand informatii oficiale nici pentru: -pozitia regelui Mihai I fata de programul de rezistenta a trupelor romane in zona fortificata Namoloasa Focsani cu scopul pregatirii si finalizarii armistitiului, cu Natiunile Unite la 26 August, in conditii normale pentru tara noastra. -justificarea oficiala a neacceptarii programului de armistitiu, sustinut de maresalul Ion Antonescu cat si pentru scurtarea termenului de incheiere a acestuia de la 26 la 23 august 1944. -continutul Inaltului ordin de arestare a lui Ion Antonescu, emis de regele Mihai I (27-562) 3 In noaptea de 23/ 24 august, Emil Bodnaras reprezentantul formatiei comuniste, a preluat de la Palatul regal pe maresalul Ion Antonescu si pe colaboratorii sai pentru a-i transporta la o cladire din Vatra Luminoasa (22-293), actiune politica deosebita, pentru care nu au fost publicate informatii privind: -faptele de tradare comise de fostul ofiter Bodnaras Emil pentru care a fost condamnat la moarte in anul 1936 (22 293 ) -lista celor arestati din ordinul regelui Mihai I in dupa amiaza zilei de 23 august si preluati de formatia condusa de Bodnaras Emil -motivarea predarii autoritatilor sovietice, a fostului conducator al Statului Roman -tratamentul la care a fost supus Ion Antonescu in inchisoarea Lubianca din Moscova timp de 20 de luni continutul interogatoriilor la care a fost supus de autoritatile respective

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (VII)

Mai 2, 2010 - Intrebari - 1 comment b Legalizarea oficiala a conspiratiei comuniste -Cele patru documente emise sub conducerea comunistului Lucretiu Patrascanu au fost legalizate ca documente regale cu data de 23 august si publicate in Monitorul Oficial 197 bis din 24 august 1944 cu consecinte grave asupra existentei neamului romanesc dupa cum urmeaza: 1 Dupa arestarea conducerii statului nostru, in ziua de 23 august la orele 22, regele Mihai I a prezentat oficial la radio : PROCLAMATIA M.S. REGELUI CATRE TARA
47 | P a g e

Romani , In ceasul cel mai greu al istoriei noastre , am socotit in deplina intelegere cu poporul meu , ca nu este decat o singura cale pentru salvarea tarii de la o catastrofa totala :iesirea noastra din alianta cu puterile Axei si imediata incetare a razboiului cu Natiunile Unite . Un nou Guvern de Uniune Nationala a fost insarcinat sa aduca la indeplinire vointa hotarata a Tarii de a incheia pacea cu Natiunile Unite. Romania a acceptat armistitiul oferit de Uniunea Sovietica , Marea Britanie si Statele Unite ale Americii. Primiti pe soldatii acestor armate cu incredere .Natiunile Unite ne-au garantat independenta Tarii si neamestecul in treburile noastre interne . Ele au recunoscut nedreptatea dictatului de la Viena prin care Transilvania ne-a fost rapita . Romani , Poporul nostru intelege sa fie stapan singur pe soarta sa . Oricine s-ar impotrivi hotararii noastre , liber luate si care nu atinge drepturile nimanui , este un dusman al Neamului nostru .Ordon Armatei si chem Poporul sa lupte prin orice mijloace si cu orice sacrificii impotriva lui . Toti cetatenii sa se stranga in jurul Tronului si al Guvernului pentru salvarea Patriei .Cel care nu va da ascultare Guvernului se opune vointei Poporului si este un tradator de tara . Romani , Dictatura a luat sfarsit si cu ea inceteaza toate asupririle .Noul Guvern inseamna inceputul unei ere noi , in care drepturile si libertatile tuturor cetatenilor tarii sunt garantate si vor fi respectate . Alaturi de armatele aliate si cu ajutorul lor , mobilizand toate fortele natiunii vom trece hotarele impuse prin actul nedrept de la Viena , pentru a elibera pamantul Transilvaniei Noastre de sub ocupatia straina. Romani , De curajul cu care ne vom apara cu armele in mana independenta impotriva oricarui atentat la dreptul nostru de a ne hotara singuri soarta depinde viitorul tarii noastre . Cu deplina incredere in viitorul Neamului Romanesc sa pasim hotarati pe drumul infaptuirii Romaniei de maine , a unei Romanii libere , puternice si fericite . MIHAI Prin acest document prezentat de Comandantul suprem al armatei a fost dezarmata oastea romana intrucat a comunicat oficial ca : Romania a acceptat armistitiul oferit de Uniunea Sovietica, Marea Britanie si Statele Unite ale Americii. Din acest moment inceteaza lupta si orice act de ostilitate impotriva armatei sovietice si starea de razboi cu Marea Britanie Si Statele Unite. Regele Mihai I, dupa legalizarea documentului respectiv, nu a prezentat nici o informatie privind : -vointa hotarata a tarii de a incheia pacea cu Natiunile Unite -continutul armistitiului incheiat cu cele trei state mentionate -motivarea pentru nepublicarea documentului respectiv in Monitorul Oficial 2 In Monitorul Oficial 197 bis a fost publicata si Declaratia guvernului pregatita de aceiasi formatie comunista dar confirmata de noul sef al guvernului roman, generalul Constantin Sanatescu, declaratie pentru care nu au fost prezentate documente nici pentru: -acceptarea armistitiului cu Natiunile Unite , -semnatarii acestui armistitiu din partea noului guvern 3 Prin Decretul regal 1624, publicat in acelasi monitor oficial, a fost legalizat programul comunist de eliberare a tuturor infractorilor din penetenciare, pentru fapte savarsite dupa 1 ianuarie 1918, cu exceptia celor care au fost condamnati dupa 1 ianuarie 1934, pentru savarsirea unor infractiuni politice.
48 | P a g e

Pentru aceasta actiune comunista daunatoare stabilitatii nationale, nu au fost prezentate oficial informatii privind : -numarul celor care erau condamnati si numarul celor care erau in curs de judecata , la data de 23 august 1944, pe inchisori -efectivul puscariasilor si a celor in curs de judecata care au fost amnistiati prin legea respectiva, pe categoriile de vinovatii stabilite de instantele de judecata militare si de cele civile, pe inchisori. -lista condamnatilor la pedeapsa cu moartea, cu vinovatia acestora, care au fost gratiati -totalul condamnatilor dupa 1 ianuarie 1934, pentru delicte politice savarsite -categoriile acestor vinovatii si puscariile unde au ramas in continuare. 4 Regele Mihai I in ziua de 23 august , a oficializat prin Decretul lege 442 , programul alcatuit de Lucretiu Patrascanu pentru desfiintarea lagarelor de internare si a domiciliilor obligatorii, actiune politica pentru care lipsesc informatiile oficiale si cu privire la : -numarul internatilor in lagare , pe grupe de vinovatii si pe localitati -numarul celor care au avut impus domiciliu obligatoriu , pe grupe de vinovatii

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (VII)

Mai 2, 2010 - Intrebari - 1 comment c Continuarea activitatii ostile neamului romanesc Dupa activitatea desfasurata de regele Mihai I in ultimile opt ore ale zilei de 23 august 1944, in perioada urmatoare au avut loc si alte evenimente cu consecinte grave pentru tara noastra, evenimente din care fac parte si urmatoarele : 1 In calitate de Comandant suprem al armatei, Regele Mihai I nu a dispus masuri pentru prevenirea luarii ca prizonieri de razboi de catre sovietici a celor 186 000 de ostasi romani care au iesit din cazermate pentru refacere, cat si a celor care urmau sa ocupe posturile de lupta din cazermatele respective , ( 52-477 ) , neexistand informatii oficiale nici pentru : -actiunile regale intreprinse pe langa Natiunile Unite pentru oprirea trecerii in URSS a celor 186 000 de militari romani luati prizonieri inainte si dupa inchiderea armistitiului -masurile dispuse de regele Mihai I organelor centrale militare din subordinea sa pentru determinarea efectivelor militare aflate in prizonierat in URSS. -actiunile intreprinse de Seful Statului Roman pentru reintoarcerea in tara a acestor prizonieri -numarul prizonierilor din URSS care nu au revenit in tara 2 In perioada 24 VIII- 12 IX 1944 , adica in cele 20 de zile cu care a fost prelungit termenul de incheiere a armistitiului la Moscova, Romania a fost jefuita de Armata Rosie, ca fiind tara invinsa, act de prada pentru care a fost pastrat secretul privind : -volumul pierderilor cauzate prin jaful trupelor sovietice, extins mai ales aupra gospodariilor satesti, jafuri care au fost consemnate la nivelul primariilor si inaintate oficial organelor centrale -efectivele de oameni impuscati , femei si fete violate, locuinte si alte cladiri distruse , etc. 3 Pentru cele 49 de vagoane aur- etalon, adunate de regimul Antonescu (22-335) a fost introdus si mentinut secretul absolut cu privire la:
49 | P a g e

-destinatia data de noua conducere a Statului nostru averii nationale in cauza -justificarea de catre conducerea BNR a scoaterii din evidenta si din gestiunea sa a celor 49 vagoane aur pozitia regelui Mihai I fata de aceasta crima economica provocata in dauna statului condus de dansul. 4 Printr-o Hotarare a Consiliului de Ministri, emisa in ziua de 10 octombrie 1944 dar nepublicata in Monitorul Oficial a fost anulata o hotarare a Curtii de Casatie, prin care fostul rege Carol II, a fost obligat sa plateasca tarii noastre despagubiri (38 X ) Pentru aceasta hotarare luata de noul guvern roman, cat si pentru alte daune provocate de fostul rege Carol II , au ramas cu caracter secret : -nota de prezentare si continutul actului guvernamental in cauza -continutul si situatia juridica a celorlalte documentatii intocmite in timpul guvernarii Antonescu , privind afacerile dubioase intreprinse de fostul rege Carol II in dauna tarii noastre -actiunile dispuse de regele Mihai I pentru recuperarea daunelor economice provocate tarii de tatal sau 5 Pe frontul din Apus pierderile armatei romane in morti, raniti si disparuti au ajuns la 169 822 militari (4466), iar costurile materiale au reprezentat fabuloasa suma de 1,2 miliarde dolari valuta 1938 (61 XXI ), jertfa romaneasca pentru care nu au fost prezentate informatii oficiale, cu privire la interventia regelui Mihai I la Natiunile Unite macar pentru : -acordarea tarii noastre calitatea de participant la infrangerea trupelor germano-maghiare -compensarea normala a pierderilor umane si materiale suferite de tara noastra in acest razboi. 6 La 6 Iulie 1945, Prezidiul Sovietului Suprem al URSS a emis Decretul de decorare cu ordinul Victoria , a regelui Mihai I pentru : -actul curajos al cotiturii hotarate a politicii Romaniei spre ruptura cu Germania hitlerista si alinierea ei la Natiunile Unite, in clipa cand inca nu se precizase clar infrangerea Germaniei (62-542), actiune politica deosebita pentru care sunt pastrate si urmatoarele secrete : -justificarea de catre regele Mihai I a arestarii maresalului Antonescu si a membrilor guvernului condus de dansul, la 23 august 1944 , cand inca nu se precizase clar infrangerea Germaniei , realitate recunoscuta oficial de conducerea sovietica . -interventiile facute de regele Mihai I in calitatea sa de erou al Uniunii Sovietice , pentru oprirea jafului provocat de Armata Rosie asupra patrimoniului particular si asupra avutiei nationale , dupa 23 august 1944 . 7 Rezultatele reale ale alegerilor parlamentare din 19 noiembrie 1946 , nu sunt cunoscute pana acum (4467) Din raportul lui Miodrag, inaintat si Casei Regale la 26 noiembrie 1946, rezulta ca victoria in alegeri a F.N.D , condus de comunisti, a fost rezultatul falsificarii voturilor (38-240), frauda politica pentru care nu au fost prezentate informatii privind : -continutul Raportului intocmit de Miodrag -pozitia oficiala a regelui Mihai I in calitate de sef al statului, fata de organizatorii falsificarii voturilor pentru alegerile parlamentare in cauza . 8 Nici nu fusese inca semnat armistitiul, si sovieticii pusese mana pe echipamente, instalatii petrolifere si pe o mare parte a flotei comerciale, bunuri nationale evaluate la aproape 2 miliarde de dolari (27-669) sustrageri pentru care nu exista informatii oficiale privind : -inventarul componentelor economiei noastre , care au fost sustrase de autoritatile sovietice dupa 23 august 1944, in special pentru cele trei grupari mentionate -interventia regelui Mihai I in calitate de sef al Statului Roman, pentru reintrarea tarii in proprietatea partilor din economia nationala sustrasa de sovietici evaluate la aproape 2 miliarde dolari si consecintele interventiei respective
50 | P a g e

9 Regele Mihai I , prin intermediul bolsevicei Ana Pauker, a primit sprijin si din partea tinerei Dolly Cristodulo (64 305 ), colaborare , despre care lipsesc si informatiile elementare : -nationalitatea , religia si profesiunea persoanei de sex feminin in cauza -activitatea oficiala desfasurata de persoana respectiva in cadrul Curtii regale -activitatea desfasurata de Dolly Cristodulo dupa abdicarea regelui Mihai I la sfarsitul anului 1947 . Constantin Bulibasa

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (VIII)

Mai 25, 2010 - Intrebari - 2 comments

Gheorghe Gheorghiu Dej In perioada 24 august 1944 19 martie 1965 , Romania a fost condusa de comunistul Ghe.Gheorghiu Dej , adica timp de 7504 zile , perioada pentru care sunt considerate secrete : 1 Scriitorul Banu Radulescu a primit ordin de la conducerea comunista sa scrie cartea despre grevele de la Atelierele Grivita din 1933. Cercetand, scriitorul a gasit in arhive un angajament de turnator la Siguranta, a lui Gheorghiu Dej (27-660, 661), ramanand necunoscute : data si locul intocmirii documentului de informator, confirmat de cel in cauza continutul acestui angajament de informator informatiile prezentate de turnator organelor Sigurantei 2 Pentru pastrarea teritoriului din Transilvania, conducerea comunista din Budapesta a ordonat trecerea tuturor organizatiilor hothyste la partidul comunistilor din Romania (27-671). Din aceasta operatiune militaro-politica nu au fost publicate oficial informatii nici pentru: -identitatea capeteniilor comuniste de la Budapesta si de la Bucuresti care au indeplinit acest program ; -lista capeteniilor hortyste care au devenit comunisti romani ; -efectivul organizatiei maghiare in cauza transformat in comunisti
51 | P a g e

-lista nominala a noilor comunisti romani care in perioada 1940 au persecutat populatia romaneasca in Transilvania ocupata -principalele actiuni politice si de altfel desfasurate de acesti noi comunisti romani . 3 Ana Pauker a avut insarcinarea conducerii sovietice sa formeze din prizonieri romani Divizia Tudor Vladimirescu a Armatie Rosii, impreuna cu Vasile Luca si cu coloneii prizonieri Captaru si Cambrea (6631) Aceasta bolsevica, in luna august 1944, a venit in tara in calitate de comisar sef a Diviziei Tudor Vladimirescu cu gradul de colonel (67- 85), actiune militar-politica careia i-a fost mentinut secretul si pentru: -efectivul de militari din divizia respectiva -lista nominala a ofiterilor din aceasta unitate militara romano-sovietica ; -continutul juramantului depus de militari pentru URSS ; -servicii aduse Romaniei de ofiterii Captaru si Cambrea ; -temeiul legal folosit pentru recapatarea cetateniei romane a militarilor din divizia respectiva, inclusiv de catre Ana Pauker 4 La Moscova exista un registru care a apartinut Anei Pauker cu 185 de nume de comunisti romani care sau refugiat in URSS in timpul razboiului (67-30), formatie comunista pentru care nu au fost publicate nici informatii oficiale privind: -nominalizarea comunistilor in cauza, originea sociala si etnica a acestora -functiile detinute de acestia in aparatul politic sau de stat sovietic -functiile acordate in Statul Roman celor 185 de comunisti 5 In timpul razboiului civil din Spania, peste 500 de comunisti romani au luptat de partea republicanilor, printre care s-au numarat si : Petru Borila, Mihai Burca, Constantin Doncea, Mihail Florescu, Valter Roman, Gheorghe Stoica, etc (66 -26), ramanand necunoscute pana in prezent: -lista nominala a celor peste 500 de comunisti romani care au luptat de partea republicanilor din Spania si pregatirea lor profesionala -lista comunistilor care s-au reintors in Romania si functiile indeplinite dupa 23 august 1944 -rezultatele activitatii acestora confirmate de organismele centrale de partid si de stat 6 La 2 martie 1945, comandantul Armatei 4 Romane, generalul Gheorghe Avramescu a fost chemat la Punctul de comanda a frontului si arestat. Ulterior , generalul Avramescu a fost executat de sovietici, fara ca guvernul roman sa fie informat asupra faptelor care au dus la o asemenea masura extrema. Au mai fost arestate si condamnate executand detentia in URSS : familia generalului Avramescu translatorul capitanul Sergiu Glavce medicul personal slt. dr. Alex.Tetulescu (65-308 ). Aceasta actiune politica desfasurata de sovietici a fost considerata ca fiind un secret de stat, neexistand informatii oficiale nici pentru: -atitudinea si interventiile facute de conducerea statului nostru pentru preluarea de la sovietici a cazului respectiv -faptele pentru care a fost condamnat si executat generalul in cauza -componenta familiei Alexandru Avramescu care a fost arestata si condamnata in detentie in URSS si vinovatia acestora; -vinovatiile capitanului Sergiu Glavce si a slt.dr. Alex Tutulescu pentru care au fost arestati si transportati in URSS ;
52 | P a g e

-localitatea din URSS unde au fost inchise persoanele respective si durata detentiei acestora -condamnatii in URSS care s-au intors in tara, data intoarcerii acestora si pozitia statului nostru fata de dansii. 7 Formatia comunista din guvern a impus la 18 decembrie 1944 arestarea tuturor ministrilor si subsecretarilor care au fost membrii ai guvernelor din perioada decembrie 1937- 23 august 1944 (68-106) ramanand necunoscute : -lista nominala a inaltilor demnitari din cei opt ani de conducere a tarii care au fost arestati -vinovatiile pentru care au fost judecati si condamnati si lista nominala a acestora 8 In ziua de 21 ianuarie 1945 a fost emisa Legea 50, care viza urmarirea si pedepsirea criminalilor si profitorilor de razboi (27- 674), lege pentru care nu exista informatii oficiale privind : -continutul notei prezentate de ministrul justitiei Lucretiu Patrascanu pentru aceasta lege , -lista criminalilor de razboi, cu faptele comise de acestia, arestati, judecati si condamnati , -lista profitorilor de razboi, arestati si condamnati, care au obtinut avantaje materiale, si volumul acestora 9 In aceeasi zi a fost emisa si Legea 51, pentru urmarirea si sanctionarea celor vinovati de dezastrul tarii (27 674 ), actiune politica careia i s-a impus regimul secret si pentru urmatoarele parti componente : -continutul notei prezentata de ministrul Lucretiu Patreascanu -faptele care au fost incluse in categoria penala privind dezastrul tarii -lista nominala a condamnatilor in baza acestei legi ca vinovati pentru producerea dezastrului tarii.

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (VIII)

Mai 25, 2010 - Intrebari - 2 comments 10 In primavara anului 1945 guvernul Groza a dispus preluarea fara plata a suprafetei de 1.468.000 ha pamant de la marii proprietari. Din aceasta suprafata, 1.109.000 ha a fost data la 900.000 familii taranesti , diferenta de 359.000 ha a fost trecuta in rezerva statului (69-26). Pentru aceasta operatiune politica, nu au fost prezentate informatii oficiale nici pentru : -suprafetele de pamant expropiate, pe judete si pe proprietari -suprafetele de pamant improprietarite, pe judete si efectivele de improprietariti , -suprafetele de pamant ramase in administrarea statului, pe judete 11 La 17 mai 1945, ministrul de razboi, generalul C.Vasiliu Rascanu, a ordonat in scris Marelui Stat Major , sa se predea Comisiei Aliate de Control : toate documentele pe care le are Marele Stat Major asupra sa, primite de la Cabinetul militar al maresalului Ion Antonescu toate jurnalele de operatii ale Marilor Unitati, aflate la M.St.M serviciul istoric , jurnalul de operatii privind perioada 22 VI 1941 23 VIII 1944 , Si aceasta operatiune de preluare de catre sovietici a documentelor militare unicate si de baza a Statului nostru a ramas necunoscuta de catre romani, neexistand informatii oficiale nici pentru : -lista nominala a documentelor militare predate sovieticilor de catre ministrul de razboi -masurile dispuse de ministrul C.Vasiliu Rascanu, pentru refacerea fondului documentar militar, cu documentele pe care le-a predat sovieticilor , -interventiile oficiale ale conducerii statului nostru pentru readucerea in tara a documentelor militare in cauza. 12 La inceputul lunii februarie 1945 a fost dispusa de conducerea statului nostru masura intocmirii Recensamantului general al populatiei din Romania (71 ), actiune de fond pentru care nu au fost publicate
53 | P a g e

nici informatii privind : -efectivele de personal care au fost incadrate pentru acest recensamant si volumul retributiei acestora -volumul cheltuielilor suportat de stat pentru desfasurarea, prelucrarea si finalizarea operatiunilor impuse de recensamantul in cauza . -continutul recensamantului populatiei din Romania, pe localitati, sex, religie si nationalitate 13 La inceputul lunii iunie 1946, prin Legea 411, a fost desfasurata operatiunea de efectuare a recensamantului strainilor din mediul urban si rural din Romania. Necesitatea efectuarii recensamantului a fost sustinuta de ministrul de interne Teohari Georgescu, ca fiind impusa de realitatea ca incepand din anul 1939 evidenta si controlul strainilor in tara noastra a fost aproape inexistenta. Acelasi ministru a precizat si necesitatea statului roman de a reviziu numarul foarte mare al strainilor aflati pe teritoriul tarii (71). Despre realitatea situatiei strainilor aflati in tara noastra la mijlocul anului 1946 nu au fost prezentate informatii oficiale nici pentru: -numarul strainilor aflati in Romania la mijlocul anului 1946 in mediul urban si in cel rural, pe localitati. -nationalitatea si etnia strainilor in cauza ; -legalitatea sederii acestora in tara noastra ; -organele statului nostru care au aprobat strainilor sa vina si sa ramana in Romania -masurile dispuse sau propuse de ministrul de interne pentru introducerea legalitatii la cerintele strainilor de a se instala in tara noastra 14 In anul de invatamant 1945 /46, 25 tineri evrei au devenit studenti in anul V la Facultatea de Medicina din Bucuresti, fara sa prezinte dovada ca absolvisera anii I-IV. Din studentii respectivi a facut parte si Nicolae Cajal, care apoi a indeplinit functia de vicepresedinte al Academiei Romane ( 67-32 , 33 , 34 ) nefiind cunoscute elemente de baza ale acestei initiative de grup: -forma de invatamant superior unde studentii respectivi au urmat si au promovat anii I-IV medicina -activitatea desfasurata de acestia dupa terminarea studiilor la facultatea de medicina -perioada in care dr. Nicolae Cajal a fost membru si apoi vicepresedinte al Academiei Romane -contributia academicianului Nicolae Cajal la dezvoltarea stiintei medicale in Romania 15 Un rol important pentru instalarea regimului comunist in Romania in perioada 1945-1948 revine francmasoneriei, reactivata, dupa cel de al doilea razboi mondial. Dintre francmasonii cooperanti, parveniti la functii, au facut parte si: Horia Hulubei Mihail Sadoveanu Mihai Ralea Victor Eftimiu (64 -315 ) Pentru activitatea francmasonica desfasurata in cadrul intelectualilor romani, nu exista informatii nici pentru : -identitatea organizatiilor respective si forurile externe de conducere a acestora -conducatorii formatiilor francmasonice interne si efectivele de intelectuali inscrise in ele -continutul statutelor de organizare si de functionare -temeiul legal pentru functionarea francmasoneriei in Romania , -realizarile concrete in perioada comunista ale celor patru francmasoni nominalizati pentru pastrarea si dezvoltarea traditiei si credintei crestin-ortodoxa a neamului romanesc. 16 La mijlocul anului 1944 maresalul Antonescu a transferat in Elvetia : 20 milioane de franci elvetieni 20 tone de aur fin pentru Fondul de Rezistenta Nationala Cu fondurile respective urma sa fie finantata activitatea de rezistenta a peste 2000 de persoane din elita tarii
54 | P a g e

care trebuia sa apere in strainatate interesele Romaniei (65- 386 ). Intrucat nu au fost prezentate oficial informatii privind modul de utilizare a fondurilor respective, sunt necesare urmatoarele explicatii privind : -componenta formatiei de rezistenta care urma sa plece din tara si pregatirea lor profesionala , -masurile dispuse de Banca Nationala a Romaniei pentru administrarea legala in Elvetia a fondurilor in cauza -masurile dispuse de Conducerea Statului Roman, dupa 23 august 1944 pentru normalizarea administrarii fondurilor aflate in Elvetia , si rezultatele obtinute 17 La 23 mai 1945, seful guvernului roman , Petru Groza, a declarat unui ziarist englez, ca in perioada sa de doua luni de conducere a statului, au fost arestati 90.000 de romani (66- 54) neexistand informatii nici pentru: -realitatea efectivului de arestati din perioada martie- mai 1945 , -categoriile profesionale ale celor arestati in perioada respectiva -vinovatiile pentru care au fost lipsiti de libertate persoanele arestate 18 Comunistii din Romania au propus lui Stalin mutarea granitelor URSS pe crestele Carpatilor, din Obcina Bucovinei pana la Orsova , propunere care a fost respinsa de catre dictatorul de la Moscova (15-255). Pentru aceasta actiune politica dusmanoasa neamului nostru, nu exista oficial nici informatiile privind : -identitatea comunistilor care au oferit sovieticilor majoritatea teritoriului romanesc , -modul de organizare preconizat pentru teritoriul romanesc cedat , -soarta populatiei romanesti din teritoriile respective . 19 Pentru clarificarea situatiei militarilor disparuti pe frontul din est, cat si pentru cei luati prizonieri de sovietici dupa 23 august 1944, nu au fost prezentate oficial informatii. Pentru aceasta problema nationala au aparut repere in lucrarile unor istorici care se refera la un efectiv 469.000 militari, adica : 283.000 militari disparuti in perioada 26.VI.1944 23.VII .1944 (49-171 ) 186.000 militari disparuti dupa 23 august 1944 ( 52-477 ) In vederea cunoasterii in tara noastra a soartei militarilor romani care au cazut prizonieri in razboiul din Est, sunt necesare urmatoarele informatii oficiale minime : -efectivul militar care a fost capturat de armata sovietica ; -efectivul de prizonieri romani care au format , diviziile Tudor Vladimirescu si Horia , Closca si Crisan -efectivul de prizonieri romani care a fost eliberat de sovietici -efectivul care a decedat in timpul prizonieratului -efectivul militarilor disparuti in timpul razboiului care nu a fost identificat printre prizonieri.

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (VIII)

Mai 25, 2010 - Intrebari - 2 comments 20 Prin Decretul prezidential 1454 / 12.VIII .1948 au fost numiti membrii Academiei RPR, fara nominalizare a 100 de academicieni. Intrucat lista academicienilor eliminati a ramas nepublicata (72-509 ), sunt necesare si urmatoarele informatii oficiale: -lista cu cei 100 academicieni indepartati, si motivul inlaturarii acestora -contributia academicienilor in cauza, prin operele lor, la intarirea autoritatii institutiei respective , -motivarea oficiala de catre noua conducere, a inlaturarii academicienilor respectivi; 21 Din cei 100 academicieni exclusi, 23 au fost intemnitati iar din acestia, 13 au decedat in puscarii, sau imediat dupa eliberare (72-514-519 ). Pentru aceasta actiune politica intreprinsa de conducerea comunista, nu au fost prezentate oficial nici informatiile privind:
55 | P a g e

-faptele savarsite de cei 23 academicieni pentru care au fost arestati, si durata intemnitarii -cauzele deceselor celor 13 academicieni -conditiile materiale in care au trait membrii familiilor academicienilor arestati 22 In cadrul Academiei R.P.R au fost facute noi alegeri in zilele 1-2 noiembrie 1948, cu care ocazie au devenit academicieni si : Mihail Roller, titular activ la sectia de istorie, filozofie si economico judiciara Simion Oieriu, membru corespondent la sectia de stiinte geologice, geografice si biologice, (72-512) ramanand necunoscute: -pregatirea profesionala si formele de invatamant superior absolvite , -realizarile anterioare obtinute de noii academicieni si recunoscute oficial inainte de noiembrie 1948 . 23 Din anul 1948, director al Securitatii regionale Cluj a fost Patriciu Mihai, evreu, la ordinul caruia s-au desfasurat actiuni de reprimare a populatiei romanesti din Valea Somesului ( 67 76 79 ). Despre aceasta personalitate comunista a fost pastrat secretul si asupra urmatoarelor actiuni ale acestuia: -care i-a fost numele si prenumele inaintea participarii sale ca membru al formatiei comuniste romane deplasata in Spania pentru sustinerea regimului comunist ( republican ) in anul 1936 (66-26) -activitatea desfasurata in Romania in perioada 1944-1947 -pregatirea sa militara pentru gradul de colonel cu care a inceput cariera de comandant al securitatii la Cluj -componenta etnica a cadrelor de conducere din Securitatea regionala Cluj ; -motivarea inscenarii unei organizatii subversive a locuitorilor romani din zona, denumita Garda Alba -numarul locuitorilor din zona arestati, judecati si condamnati si natura vinovatiilor acestora , -durata cat a condus Securitatea Regionala Cluj si activitatea desfasurata dupa pensionare ; -situatia materiala a familiei sale ; -identitatea copiilor, pregatirea lor profesionala si starea economica a acestora. 24 In intervalul 13 mai 29 august 1948, Ministerul de interne a organizat si a desfasurat patru actiuni de arestari ( 72 836 839 ), adica actiunile din : 13 mai, privind arestarea legionarilor 20 mai, cand sunt arestati 3000 ofiteri ai armatei romane, si apoi 2000 taranisti si liberali 19 august, cu arestarea a aproximativ 1000 ofiteri ai S.S.I , 29 august, cand sunt arestati peste 1000 de ofiteri din Siguranta Statului . Despre actiunile de arestare mentionate nu exista informatii oficiale nici pentru : -efectivul de legionari care se aflau in stare de detentie, la data de 13 mai 1948, si efectivul celor arestati dupa aceasta zi, si delictele savarsite . -vinovatiile celor 3000 de ofiteri si a celor 2000 de politicieni arestati in ziua de 20 mai, pe localitati faptele penale pentru care au fost arestati in noaptea de 19 august cei aproximativ 1000 ofiteri ai S.S.I ului, pe localitati -motivarea arestarii celor 1000 de ofiteri din Siguranta Statului, in ziua de 29 august 1948, pe localitati . 25 In perioada 1948 1956, numerosi etnici maghiari au fost adusi la Bucuresti si plasati in functii administrative cheie, mai ales in aparatul represiv (27 672). In cazul acestei actiuni daunatoare interesului national, opinia publica a fost lipsita si de informatiile oficiale privind : -identitatea conducatorului comunist care a dispus venirea maghiarilor in aparatul de administrare a Capitalei - identitatea imputernicitului si a formatiei sale care a fost delegata sa asigure venirea maghiarilor in capitala . -efectivul de maghiari si a familiilor acestora care au primit domiciliul in Bucuresti in perioada mentionata si
56 | P a g e

numarul imobilelor puse la dispozitia acestora -organismele de stat si de partid unde au fost repartizati maghiarii in cauza -rezultatele principale obtinute de etnicii maghiari respectivi, de ordin politic, economic si represiv . 26 Prin tratatul de Pace de la Paris semnat la 10 februarie 1947, frontiera de la Dunare cu URSS, a fost stabilita pe bratul Chilia pana la varsarea ei in Marea Neagra apoi in larg, la nord de Insula Serpilor, teritorii care au ramas in componenta tarii noastre. Ulterior, acest Tratat de Pace a fost incalcat de conducerea comunista a tarii noastre prin: predarea Insulei Serpilor, catre URSS printr-un protocol incheiat la Moscova la 4 februarie 1948, si a procesului verbal de predare, incheiat la 28 mai 1948 procesul verbal incheiat la 26 noiembrie 1949, prin care s-a stabilit frontiera romano- sovietica pe Canalul Musura aflat la vest de bratul Chilia, in partea pana la varsarea in mare (63 340) In cazul acestor doua actiuni politice de tradare nationala ordonate de conducerea comunista dupa incheierea Tratatului de Pace de la Paris, nu au fost prezentate explicatii nici pentru : -legalitatea proceselor verbale de predare catre URSS , a unor parti din teritoriul Romaniei, care a fost recunoscut prin Tratatul de Pace de la Paris. -marimea suprafetelor din teritoriul romanesc, predate tarii vecine -motivarea data de catre Gheorghiu Dej si Petru Groza, conducatorii statului nostru, pentru cedarea acestor teritorii Uniunii Sovietice. -contributia ministrului de externe Ana Pauker si a secretarului sau general Eduard Mezincescu la predarea celor doua teritorii, catre URSS -continutul proceselor verbale respective. 27 Lupta impotriva armatei de ocupatie sovietica a inceput din luna martie 1944, prin : batalionul fix Bucovina punctul fix Vulturii pe muntele Dumitrita Falcau ; scolile pentru lupta de gherila de la Fundu Moldovei si Sadova unitatile mobile, conduse de Vladimir Macoveiciuc, Constantin Cenusa si altii, (73 215 ) neexistand informatii oficiale nici pentru: -identitatea comandantilor unitatilor militare Bucovina si Vulturii , efectivele de ostasi si actiunile intreprinse de aceste formatii de lupta . -identitatea comandantilor celor doua scoli pentru lupta de guerila, si efectivele de cursanti -numarul unitatilor mobile de lupta, comandantii acestora si principalele actiuni militare executate. 28 Dupa 23 august 1944 , au aparut forme organizate de lupta armata impotriva sovietizariii Romaniei. Din aceste forme organizate au fost aduse la cunostinta romanilor un numar de sapte, cu 95 organizatii, din care: Bucovina 13 organizatii Moldova 14 organizatii Dobrogea 7 organizatii Oltenia 10 organizatii Banat 8 organizatii Transilvania 43 organizatii Aceasta lupta inegala, generalizata la nivelul intregii tari, s-a intins in timp, din 1944 in Bucovina, pana in anul 1962, anul cand a fost ucis in ultimile lupte din Muntii Banatului, taranul Ion Banda ( 72-213-278 ) Intrucat, pana in prezent, oficial nu au fost aduse la cunostinta romanilor aceasta rezistenta populara, fata de nedreptatile savarsite de regimul comunist, sunt necesare, publicarea oficiala macar a urmatoarelor componente : -numarul total al organizatiilor de rezistenta care au actionat in perioada 1944 -1962 pe provincii si
57 | P a g e

identitatea conducatorilor acestora, -efectivele de luptatori ale organizatiilor respective , -numarul luptatorilor arestati si a celor executati, pe puscarii 29 Dupa alte surse de informatii, din cele 35 puncte de rezistenta anticomunista din 1957, 27 erau conduse de legionari, iar in anul 1957 din 17 organizatii , 11 erau conduse de asemeni, de legionari ( 15-236) Si la informatiile de mai sus lipsesc urmatoarele precizari : - efectivele de legionari care au actionat in randul formatiilor de lupta anticomunista , - identitatea legionarilor care au condus formatiile de lupta respective ; - efectivele de legionari care au fost arestate si condamnate - lista faptelor savarsite in dauna poporului roman de legionarii arestati - lista legionarilor care au decedat in puscarii - lista legionarilor care au fost eliberati din inchisori

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (VIII)

Mai 25, 2010 - Intrebari - 2 comments 30 Pana la 23 august 1944 au actionat in Romania 1000 de comunisti si 3000 de masoni, primii in slujba Moscovei, secunzii in slujba Parisului si Londrei ( 15 -247 ), formatii clandestine pentru care nu au fost publicate oficial nici informatiile privind: -lista nominala a comunistilor care au actionat in clandestinitate, etnia si functiile ocupate de acestia dupa 23 august in tara noastra -lista nominala a celor 3000 de masoni, etnia si functia acestora in timpul razboiului si dupa 23 august 1944 31 Nu este cunoscut efectivul romanilor de etnie germana, care, la inceputul anului 1945 au fost dusi din Romania la munca de reconstructie intre Don si Urali, numarul acestora fiind cuprins intre 70.000 si 85.000 de persoane (73-434 ), ramanand necunoscute -motivarea conducerii statului nostru pentru trimiterea la munca fortata in URSS a germanilor respectivi, desi in armistitiul din 12 septembrie 1944 nu era cuprinsa o asemenea obligatie -numarul real al germanilor care a fost oferit Uniunii Sovietice, pe sexe , -numarul real al germanilor care s-au intors in tara in anii 1948/ 49, adica dupa patru ani de munca depusa in URSS. 32 Pentru suprafetele de padure particulara care au fost luate de la proprietari de catre statul comunist dupa anul 1946, nu au fost emise documente de expropriere, secretul fiind pastrat si pentru : -suprafetele de padure confiscata de stat pe judete, si pe feluri de proprietate -numarul de proprietari pe feluri de pagubiti si pe judete -felul documentelor in baza carora organele silvice au preluat terenurile forestiere respective in administrare. -institutiile statului la care se afla documentele respective 33 Lagarele de munca fortata au fost infiintate de Ministerul de interne in anul 1949, actiune politico politista pentru care nu exista informatii oficiale nici pentru -motivarea desfasurarii actiunii respective de catre conducatorul comunist si seful guvernului roman -localitatile unde au functionat aceste lagare , -efectivele celor lipsiti de libertate, din care tarani acuzati de : sabotaj economic absenta la munca
58 | P a g e

 opunere la colectivizarea agriculturii : -efectivul de militari repartizat pentru paza lagarelor respective -principalele lucrari executate in cadrul acestor lagare de munca , -durata de functionare a lagarelor in cauza , -efectivele decedatilor din lagarele de munca , 34 La 20 mai 1949 , Biroul politic al P.M.R. a aprobat proiectul construirii canalului Dunare Marea Neagra, investitie la care URSS a participat cu ajutor financiar (73 384 ). Pentru acest obiectiv insemnat de investitii nu au fost publicate oficial informatii privind : - volumul fondurilor romanesti folosite pentru acest obiectiv - volumul si felul fondurilor primite de la URSS in scopul executarii canalului respectiv - efectivele de militari, salariati, voluntari, de arestati care au fost folosite la aceasta lucrare , - motivarea sistarii si apoi a renuntarii la obiectivul in cauza; 35 In C.A.P.-uri, in anii 1956-1958, organele de specialitate din Ministerul Agriculturii au valorificat peste 800.000 de cabaline prin uciderea si macinarea acestora si administrarea ca proteina nobila in hrana porcinelor si pasarilor din crescatorii ( 73-106 ), neexistand informatii oficiale nici pentru: -motivarea prezentata de ministrul agriculturii pentru distrugerea inventarului viu in cauza , -motivarea aprobarii transmisa de presedintele Consiliului de ministrii privind uciderea cabalinelor existente in patrimoniul G.A.C. -efectivele de cabaline omorate pe judete 36 In ziua de 25 iunie 1958, ultimii 35.000 de militari sovietici au plecat din Romania (66-114) fiind supuse secretului de stat si urmatoarele informatii: -efectivul mediu al militarilor sovietici care au ramas in tara noastra pana la incheierea Tratatului de Pace de la Paris la 10 februarie 1947 -efectivul mediu al militarilor sovietici care au ramas in Romania pana la 25 iunie 1958 -costurile suportate de statul nostru pentru intretinerea armatei sovietice in perioada 23 august 1944 25 iunie 1958 -temeiul legal si continutul acestuia referitor la intretinerea unei parti din armata sovietica de catre tara noastra dupa terminarea razboiului 37 In primavara anului 1962 a fost terminata actiunea politica de colectivizare a agriculturii si a satelor romanesti (69-116). Despre modul de infaptuire de catre regimul comunist a programului sau de proletarizare a taranilor nu exista informatii oficiale nici pentru -numarul de gospodarii taranesti care au fost inscrise in formatii colective, cu membrii de familie, cu suprafete de teren, pe judete -numarul gospodariilor din judetele respective care nu s-au inscris la C.A.P.-uri cu suprafata lor de teren. 38 Conducatorul statului nostru, Gheorghiu- Dej, l-a convocat in ziua de 21 octombrie 1964 pe ambasadorul U.R.S.S. si i-a cerut retragerea consilierilor din tara noastra. Consilierii in cauza, au parasit Romania la sfarsitul anului 1964 (66-121 ), ramanand cu caracter secret si urmatoarele parti componente: -numarul mediu anual inregistrat pentru consilierii sovietici si a membrilor lor de familie care au venit in perioada 1944- 1964 , -institutiile statului nostru pe langa care si-au desfasurat activitatea -numarul locuintelor care au fost puse la dispozitia consilierilor in cauza
59 | P a g e

-costurile suportate de tara noastra pentru intretinerea acestor specialisti sovietici -rezultatele deosebite, concrete, obtinute de tara noastra, ca urmare a activitatii depuse de consilierii respectivi 39 Primul anuar statistic al Romaniei dupa al doilea razboi mondial a fost publicat abia in anul 1957, cu o componenta incompleta de informatii, realitate care a fost provocata si prin: -neincluderea recensamantului populatiei efectuat la inceputul anului 1945; -neincluderea in acest anuar statistic a numarului de intreprinderi industriale de stat si a celor cooperatiste , care au existat in tara noastra in timpul razboiului si nici a celor care au existat in perioada 1945-1947 , -anularea obligatiei de publicare oficiala a informatiilor privind comertul exterior exercitat in perioada 19411944 si in perioada 1945-1956 cu nominalizarea : produselor exportate, volumul acestora si tarile cumparatoare , cat si a produselor aduse din exterior ,volumul acestora si tarile furnizoare -pastrarea secretului asupra activitatii si a realizarilor obtinute de catre institutiile: politie, securitate si justitie

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (VIII)

Mai 25, 2010 - Intrebari - 2 comments 40 In regimul comunist instaurat in Romania, puterea suprema a fost detinuta de fapt de formatia politica care a facut parte din Nomenclatura. Membrii comitetului central, functionarii superiori de partid, care au ocupat principalele functii, constituind marea Nomenclatura (15-263 ), neexistand pana in prezent cunoscute informatii nici pentru: -identitatea comunistilor care au facut parte din Nomenclatura respectiva in perioada 23 august 1944 19 martie 1965 -functiile detinute de acestia in aparatul politic si in statul comunist -volumul drepturilor banesti de care a beneficiat formatia nomenclaturista in perioada respectiva -rezultatele deosebite obtinute de activistii respectivi , in directia: refacerii gospodariilor taranesti, a intaririi invatamantului, administrarea corecta a bogatiilor nationale si pentru intoarcerea prizonierilor romani din URSS. -componenta etnica a formatiilor din Nomenclatura, pe institutii politice si administrative 41 Membrii Securitatii au fost selectionati in perioada 1948 1964 din pleava societatii romanesti, adica din criminali, talhari, hoti, bolnavi psihic, si vagabonzi, coordonati de agenti sovietici ( 16 265 ). In cazul organizarii si functionarii Securitatii in perioada respectiva nu exista informatii oficiale nici pentru : -efectivele cadrelor de conducere si a celor de executie ale Securitatii, pe ani , -efectivele de securisti cu antecedente criminale, talharii, hotii, bolnavi psihic si vagabonzi, pe ani , -motivarea oficiala a preluarii indivizilor respectivi, in institutia represiva nou creata , -efectivul agentilor sovietici care au coordonat formatiile securitatii romane, obiectivele programate si cele realizate de acesti agenti -volumul fondurilor banesti si materiale utilizate de securitate in perioada 1948 1964 42 In perioada 1953-1973 au plecat din Romania, in special in Israel, peste 400.000 de evrei ( 15-352 ). In Monitorul Oficial I , 114/ 13 februarie 2008, a fost publicata Hotararea de Guvern 130 prin care au fost declasificate si 46 Hotarari ale Consiliului de Ministri din anii 1961 1965 cu urmatoarele componente , fara identitatea persoanelor respective : renuntarea la cetatenia romana unui numar de 14779 solicitatori , cuprinsi in 34 H.C.M.-uri retragerea cetateniei romane cu doua H.C.M.-uri pentru 56 de cazuri
60 | P a g e

 acordarea cetateniei cu sapte H.C.M.-uri , la un numar de 1076 indivizi care au stat in tara noastra fara cetatenie romana , acordarea cetateniei romane pentru 345 solicitanti , cuprinsi in trei H.C.M.-uri . Pentru cunoasterea realitatii demografice din tara noastra sunt necesare macar urmatoarele informatii oficiale : -efectivele evreilor care au renuntat la cetatenia romana in perioada comunista 1944-1964 si in perioada 1965-1989 , pe localitati , -nominalizarea celor care au stat in Romania fara cetatenie , si functiile care au fost indeplinite de acestia , pe localitati -nominalizarea celor carora li s-a retras cetatenia romana , si faptele comise de dansii , -motivarea parasirii tarii de catre evrei , dupa consolidarea regimului de exploatare comunista in Romania , 43 La inceputul anului 1960 , conducerea comunista a impus tarii noastre modificari de fond in structura administrativa. In urma acestor modificari, au fost desfiintate unele judete, iar altora li s-a schimbat denumirea istorica care au fost recunoscute si dupa primul razboi mondial, cum au fost cazurile din: Moldova, unde la cele 16 judete au fost facute 9 modificari in denumirea acestora, modificari prin care au fost inlaturate si istoricele nume : Baia, Campulung, Covurlui, Falciu, Putna, Tutova, etc.; Muntenia in cadrul celor 11 judete, au fost efectuate 3 inlocuiri de nume, din care: denumirea de Muscel si cea de Vlasca,; Oltenia, a fost operata cu o singura inlocuire de nume: judetul Romanati ; Transilvania, la cele 23 de judete au fost efectuate 10 inlocuiri de nume printre care: Ciuc, Fagaras, Tarnava-Mica, Tarnava-Mare, Trei Scaune, etc. ; In cazul inlaturarii denumirilor istorice, in cauza, nu exista explicatii oficiale, nici pentru: -inlaturarea denumirii judetelor respective -atitudinea conducerii Academiei R.P.R.,si a sectiei sale de istorie,fata de eliminarea denumirii judetelor in cauza. Constantin Bulibasa

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (IX)

Iunie 15, 2010 - Intrebari - 1 comment

Perioada Nicolae Ceausescu Dupa decesul lui Gh.Gheorghiu Dej , conducerea regimului comunist din Romania a fost preluata de Nicolae Ceausescu pentru 9040 zile , adica perioada 20 martie 1965 22 decembrie 1989 .
61 | P a g e

Din perioada noului conducator comunist , fac parte si urmatoarele actiuni politice cu consecinte neclarificate pana in prezent : 1 Prin articolul 3 din Constitutia din 21 august 1965 , regimul comunist din tara noastra a legiferat conducerea intregii societati de catre Partidul Comunist Roman (74 ) , fara sa fie prevazute : raspunderile care revin cadrelor comuniste care au fost imputernicite sa organizeze cresterea puterii economice si sociale a tarii noastre pedepsele care se aplica cadrelor comuniste in cazul scaderii nivelului de trai a majoritatii populatiei Pentru aceasta legiferare prin Constitutie , conducerea intregii societati romanesti de catre activistii comunisti , fara nici o raspundere din partea acestora , nu au fost prezentate informatii oficiale nici pentru : motivarea eliminarii raspunderilor juridice si morale ale comunistilor care au fost desemnati pentru conducerea societatii romane , motivarea inlaturarii trecutului istoric al neamului nostru , pentru un prezent internationalist . 2 Prin Legea 18 din 24 iunie 1968 s-a dispus masuri pentru controlul provenientei unor bunuri de catre persoane fizice , daca : sunt informatii sau indicii ca exista o vadita disproportie intre valoarea bunurilor acesteia si veniturile sale , si nu se justifica dobandirea licita a bunurilor . In cazul acestui fel de infractiuni nu au fost publicate oficial informatii nici la sfarsitul anului 1989 , macar pentru : cazurile aflate in curs de cercetare la comisiile care au functionat pe langa fiecare tribunal judetean cazurile care au fost trimise de comisiile judetene spre solutionare la judecatoriile in raza carora era domiciliul persoanei in cauza , cazurile de infractiuni care au fost inaintate organelor de procuratura pentru cercetare stadiul actiunilor de judecata sau de ancheta a cazurilor respective , la sfarsitul anului 1989 lista nominala a persoanelor care nu au justificat provinienta bunurilor , cu valoarea acestora , cazurile nominale de demnitari a caror bunuri au fost supuse cercetarii comisiei formata din doi delegati de la Tribunalul Suprem , un procuror de la Procuratura Generala , un delegat de la Ministerul Finantelor si un deputat cu valoarea bunurilor cercetate si valoarea bunurilor nejustificate , de demnitariii in cauza: situatia juridica la sfarsitul anului 1989 a bunurilor nejustificate, valoarea acestora si identitatea demnitarilor respectivi nominalizarea cazurilor de nejustificare a bunurilor stabilite de Tribunale si Procuraturi judetene , cat si de instantele supreme , in sarcina demnitarilor in anul 1989. 3 Dupa anul 1964 , Securitatea a creat o imensa retea de informatori si colaboratori , a caror numar nu se cunoaste exact , cifrele avansate osciland intre 300.000 si 1000.000 de persoane (15-265 ) Pentru intelegerea sistemului de represiune fizica si sufleteasca practicat de regimul comunist impotriva populatiei romanesti , este necesara , publicarea oficiala a urmatoarelor minime informatii :
62 | P a g e

efectivele de informatori si colaboratori existente in tara noastra la sfarsitul anului 1964 , pe judete , efectivele de informatori si colaboratori , in medie anuala , pana in anul 1989 , pe judete , efectivul de informatori si colaboratori ai securitatii , la sfarsitul anului 1989 , pe judete volumul fondurilor alocate pentru recompensa informatorilor si colaboratorilor in anul 1989 , onorariile acordate si fondurile ramase neconsumate , la sfarsitul anului respectiv , pe institutiile securitatii centrale si locale . 4 In epoca de exploatare comunista a Romaniei au fost organizate aproape doua milioane de arestari politice , actiuni in urma carora au decedat in inchisori in jur de 300.000 de oameni Printre aceste victime se numara si peste doua mii de slujitori ai cultelor , in mare parte apartinand credintei crestin ortodoxa (75-831) Pana in prezent , oficial , nu a fost dat publicitatii informatii pentru perioada 1944 1964 si perioada 1965 1989 , macar pentru ; numarul total al arestatilor politici , pe judete numarul total al condamnatilor la moarte dintre arestatii politici si numarul celor executati in cele doua perioade numarul total al arestatilor politici care au decedat in inchisori efectivul total al detinutilor politici care au fost eliberati din inchisori numarul total al preotilor crestin-ortodoxi , si din celelalte culte , care au fost arestati , condamnati la moarte , executati , si a celor eliberati

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (IX)

Iunie 15, 2010 - Intrebari - 1 comment 5 Dupa Congresul al XI PCR , din luna noiembrie 1974 , Elena Ceausescu devine primvice-primministru , functie pe care o va detine 15 ani , adica pana la 22 decembrie 1989 ( 75-152 ) , fara a exista informatii oficiale , pentru : pregatirea sa scolara si profesionala , ocupatia parintilor sai si originea lor etnica , functiile detinute dupa 23 august 1944 in organele comuniste de conducere , principalele obiective interne si externe pe care le-a realizat in functia principala pe care a preluat-o in guvernul roman

63 | P a g e

6 Comertul exterior al Romaniei a fost transformat intr-o sursa de venituri a jefuitorilor avutiei nationale . Intrucat functionarii comertului exterior romanesc au fost de origine etnica evreiasca (67-88) sunt necesare urmatoarele informatii macar pentru anul 1989: numarul total al functionarilor din cadrul ministerului respectiv , alte ministere , si din cadrul unitatilor producatoare de produse si servicii pentru export , pe institutii si pe localitati, numarul total al functionarilor de etnie israelita , din cel cuprins la punctul anterior 7 Directia de cercetari penale din Departamentul Securitatii , a solicitat organelor procuraturii , emiterea unor mandate de arestare , pentru fapte savarsite in sectorul comertului exterior , din care aproximativ 30 de persoane au ajuns dupa gratii (67-89) Pentru faptele penale savarsite in cadrul comertului exterior , cat si pentru pedepsirea acestora , nu au fost date publicitatii oficiale nici informatii privind : numarul persoanelor arestate pentru infractiuni economice savarsite in activitatea de comert exterior , macar in perioada 1980 1989 , pe ministere , pe localitati , si pe etnii ; numarul persoanelor condamnate in perioada respectiva pentru infractiuni savarsite in activitatea comertului exterior , pe ministere , pe localitati , pe etnii lista nominala a celor 30 de functionari care au fost condamnati pentru asemenea infractiuni , si unitatile la care erau salariati lista nominala a invinuitilor pentru comiterea de infractiuni in comertul exterior , a celor in curs de ancheta penala , si a celor in curs de judecata pentru asemenea fapte , existente la sfarsitul anului 1989. lista nominala la sfarsitul anului 1989 , a infractorilor din sectorul comertului exterior , care erau in curs de executare a pedepselor penale , volumul pagubelor provocate statului roman si etnia acestor infractori . 8 Operatiuni frauduloase in comertul exterior al tarii noastre au fost provocate si de grupul condus de Donah Andrei , directorul general al Agroimport Export , grup care a pagubit economia tarii cu 300 milioane lei echivalent in dolari sustragere care a fost depusa la o banca din Elvetia Prin sentinta data, vinovatii au fost condamnati la moarte , pedeapsa care a fost comutata , si dupa putin timp , acestia se aflau in Israel ( 67-89) , neexistand informatii oficiale nici pentru : componenta formatiei de infractori care au operat in cadrul unitatii economice respective , si functiile pe care le-au indeplinit continutul sentintei de condamnare la moarte a vinovatilor , si volumul pagubelor provocate de acestia continutul documentului emis pentru eliberarea din inchisoare a acestor infractori , si a documentului emis de statul nostru pentru aprobarea parasirii tarii de catre acestia volumul pagubelor care trebuiau recuperate de la vinovatii respectivi , la data plecarii acestora din Romania , si modul cum a fost incasat

64 | P a g e

9 La Conferinta presedintilor consiliilor populare, din 3 4 martie 1988, seful Statului Roman a declarat masura reducerii radicale a satelor romanesti, de la circa 13.000, la 5.000 cel mult 6.000 de sate ( 66-179) , hotarare pentru care nu exista informatii oficiale privind: motivarea desfiintarii a peste 7000 de sate traditionale romanesti programul analitic privind desfiintarea satelor, pe judete si commune destinatia populatiei satelor care urmau a fi desfiintate, dupa proletarizarea locuitorilor acestora.

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (IX)

Iunie 15, 2010 - Intrebari - 1 comment 10 Detinutul politic Steinhardth, a executat aproape cinci ani de inchisoare, adica de la inceputul anului 1960 si pana la mijlocul lunii august 1964. La 15 martie 1960, dupa catehizare, a fost botezat in celula, la credinta crestin-ortodoxa, de parintele Mina, alt puscarias (77-82), neexistand informatii si explicatii nici pentru: faptele politice savarsite de arestatul Steinhardth; motivarea maiorului Jak Simon, de la conducerea inchisorii, pentru amenintarea ca va ucide cu mana sa pe evreul legionar Steinhardth (77-34) identitatea celor 29 legionari, printre care se afla si Steinhardth in momentul eliberarii lor din inchisoarea Gherla; data primirii oficiala la Manastirea Rohia , a monahului Nicolae Steinhardth; sustinerea ca libertatea, egalitatea, fraternitatea reprezinta o lozinca, iar revolutia franceza a fost o catastrofa (77-107); ideea ca in lumea aceasta, in care imparat este diavolul, contabilitatea e stapanirea (77-286); 11 In perioada comunismului ceausist, organele centrale ale Securitatii Romane au reabilitat complet Miscarea Legionara (27-142); Din aceasta operatiune politica, nu au fost publicate oficial informatii nici pentru: institutia centrala care s-a pronuntat pentru aceasta hotarare politica, si continutul documentului respectiv; masurile dispuse de conducerea statului communist pentru reabilitatea legionarilor ucisi si a celor care au fost arestati si condamnati; efectivul legionarilor reabilitati, pe localitati; restituirea documentelor si a bunurilor mobile sau imobile care le-au fost confiscate; 12 Prin Hotararea 1, din 17 aprilie 1989, M.A.N. a consemnat lichidarea datoriei externe, realizare economica care s-a mentinut pana la sfarsitul anului respectiv. Prin aceeasi Hotarare s-a precizat ca in viitor nu vor mai fi solicitate credite straine(78-1,2).
65 | P a g e

In cazul celor doua probleme economice de fond, cuprinse in documentul respectiv, nu exista informatii oficiale, fiind deci necesare macar urmatoarele: identitatea organizatiilor externe creditoare, cu volumul datoriilor achitate de tara noastra, pana la mijlocul lunii martie 1989; identitatea ministerelor, centralelor si intreprinderilor datornice,din tara noastra, cu volumul datoriilor externe adunate, pana la mijlocul aceleiasi luni; volumul creditelor externe, identitatea creditorilor externi si a debitorilor din tara noastra la sfarsitul anului 1989; 13 Marea Adunare a R.S.R. a emis Hotararea din 27 octombrie 1989 privind: aprobarea Raportului guvernului privind realizarea planului national unic pe primele 9 luni din anul respectiv; masuri pentru indeplinirea prevederilor pe trim IV si intregul an 1989 (76-1). Asupra activitatii economice desfasurata, in anul 1989, nu au fost publicate oficial informatii nici pentru: prevederile programului economic stabilit pentru primele trei trimestre ale anului 1989, pe ministere, alte organe centrale si locale si planul economic pentru trim. IV pe aceleasi componente; gradul de realizare a prevederilor programului economic, pe aceleasi organisme economice si pentru aceeasi perioada; lista nominala a ministrilor si a directorilor generali din ministerele economice si din organismele economice centrale si locale care conduceau economia tarii noastre. 14 Cu ocazia desfasurarii Congresului al XIV-lea al P.C.R. , a fost aprobata si o Rezolutie in care au fost incluse si urmatoarele obiective: finalizarea pana in anul 2000 a programului national de irigatii si imbunatatiri funciare; aplicarea ferma in toate sectoarele economiei nationale a principiilor: autoconducerii, autogestiunii si a autofinantarii. asigurarea in continuare a unui raport just de 1 la 4,5 intre retributiile mici si cele mari ( 79-5). Pentru obiectivele mentionate, lipsesc si informatiile oficiale privind: programul cantitativ national de irigatii si a celui de imbunatatiri funciare ; suprafata lucrarilor de irigatii si de imbunatatiri funciare realizate pana la sfarsitul anului 1989, pe judete; suprafata lucrarilor de irigatii si de imbunatatiri funciare care urmau a fi indeplinite pana in anul 2000, pe judete;

66 | P a g e

gradul de aplicare a principiilor privind autoconducerea, autogestiunea si autofinantarea in cadrul sectoarelor din economia nationala la sfarsitul anului 1989, cu nominalizarea unitatilor care nu au indeplinit criteriile respective; lista nominala a ministrilor si a directorilor de centrale care au primit in trim. IV 1989, salarii mai mari de 4, 5.

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (IX)

Iunie 15, 2010 - Intrebari - 1 comment 15 Prin Legea 3/1988, privind incheierea si executarea contractelor economice a fost reglementata si activitatea de comert exterior, cu urmatoarele categorii de contracte: contracte externe cu parteneri straini; contracte economice interne pentru realizarea operatiunilor de export, import si cooperare economica internationala, incheiate de unitati economice producatoare de marfuri pentru export, sau beneficiare de importuri cu intreprinderi de comert exterior (80). Pentru activitatea de comert exterior din anul 1989 lipsesc si informatiile oficiale privind: volumul valoric al produselor expediate clientilor externi volumul celor platite de acestia si situatia datoriilor la sfarsitul anului, cu nominalizarea clientilor respectivi; ultimul raport intocmit de Consiliul de ministrii in cadrul obligatiei sale de a analiza lunar modul de incheiere si stadiul executarii contractelor economice si a celor de comert exterior. 16 Cu Legea 11/1988, a fost emis Planul national unic de dezvoltare economico-sociala a tarii noastre pe anul 1989 (81). Din programul de dezvoltare economico-sociala in cauza, nu au fost publicate informatii oficiale pentru perioada 1I 30 XI 1989 nici pentru: gradul indeplinirii prevederii de crestere a venitului national cu 8 9 % ; cresterea productivitatii muncii in industria republicana cu 7 8 % ; realizarea unui volum de investiri de 300 miliarde lei ; darea in folosinta a 160.000 apartamente din care 40.000 in mediul rural ; pe judete activitatea desfasurata de Consiliul Suprem de Dezvoltare Economica si Sociala pentru analiza si control a gradului de realizare a sarcinilor de plan fizice si valorice si masurile stabilite pentru mobilizarea rezervelor existente ; activitatea desfasurata de Consiliul de ministrii, prin analize periodice si control riguros asupra modului de indeplinire a planului national unic si masurile dispuse, ca ministerele si celelalte organe centrale si consiile populare judetene sa realizeze integral prevederile de plan pe anul 1989.
67 | P a g e

17 In intreaga perioada de stapanire comunista , in Romania nu au fost publicate informatii privind : inventarierea bogatiilor naturale ale solului si ale subsolului inventarierea si modul de gestionare a resurselor economice din tara si din exterior ; inventarierea patrimoniului in cazul frecventelor modificari care au avut loc in structura ministerelor cu caracter economic. 18 Despre structura Nomenclaturii nu exista informatii oficiale. Intr-o lucrare publicata in anul 2008, s-a facut aprecierea ca in aceasta structura comunista nu au intrat in anul 1985 mai mult de 20.000 de familii ( 15- 264 ) . Pentru cunoasterea cadrului organizatoric comunist superior, este necesara publicarea oficiala a urmatoarelor informatii macar pentru sfarsitul anului 1989: efectivul cadrelor comuniste cuprinse in categoria respectiva, sexul, pregatirea profesionala si functiile detinute ; lista nominala a nomenclaturistilor care au functionat in institutiile centrale si functiile acestora ; lista nominala a nomenclaturistilor care si-au parasit posturile dupa 22 decembrie 1989 lista nominala a nomenclaturistilor arestati, dupa 22 decembrie 1989, faptele comise si pedepsele primite. Constantin Bulibasa

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (X) Partea I Regimul post comunist de exploatare a Romaniei
Septembrie 5, 2010 - Intrebari - 2 comments din perioada 22 decembrie 1989 31 decembrie 2008

Dupa inlaturarea la 22 decembrie 1989 a organizatiei politice ceausiste, in tara noastra au fost intreprinse numeroase actiuni politice deosebite pentru inlaturarea posibilitatii instaurarii unui regim democrat autentic, bazat pe traditia noastra, a romanilor, adica in primul rand pe cultul muncii, al cinstei si pe cel al raspunderii. Posibilitatea legala ca cei 8 milioane de salariati participanti la constituirea Fondului de dezvoltare economica timp de aproape 8 ani,cat si a celor 5.621.500 participanti la cresterea economica sa devina si
68 | P a g e

actionari, adica co-proprietari, a fost inlaturata prin masura dispusa de noua conducere, de restituire a fondurilor respective. De asemeni, a fost exclusa si posibilitatea refacerii satelor romanesti, actiune care a fost indeplinita in special, prin nerecunoasterea oficiala a proprietatii milenare asupra terenurilor, a locuitorilor satelor. In intreaga perioada mentionata, adica in cele 6948 de zile au avut loc numeroase actiuni politice si economice, cu un continut neclar, care au fost urmate de consecinte deosebite, cazuri din care fac parte si urmatoarele : a. Actiuni politice din perioada 22 25 decembrie 1989 Dupa plecarea familiei Ceausescu din capitala, in tara s-a extins increderea in refacerea normalitatii in viata si activitatea romanilor. Soarta tarii noastre a fost insa determinata de actiunile oficiale si neoficiale intreprinse in perioada 22-25 decembrie, de gruparea politica care a preluat puterea, grupare din care au facut parte nomenclaturistii de gradul I : Ion Iliescu, Silviu Brucan, Petre Roman, Alexandru Barladeanu,Oliviu Gherman, Dan Martian, generalul Atanasie Stanculescu si inginerul delicvent recidivist Gelu Voican Voiculescu. Din actiunile politice oficiale si neoficiale care au fost indeplinite in perioada respectiva, fac parte si urmatoarele : 1 Modificarea documentului Mazilu, pana la prezentarea sa oficiala, prin excluderea a 58 de cuvinte, operatiune pentru care nu au fost aduse justificari nici pentru : inlaturarea proclamatiei privind restituirea pamantului catre taranime ; anularea ultimei prevederi, adica a frazei : Asa sa ne ajute Dumnezeu desi neamul romanesc crede de la inceputul veacurilor crestine in Tatal Ceresc, fiind primul popor crestin din Europa. 2 Nepublicarea oficiala a modului de organizare pentru indeplinire, in cazul urmatoarelor obiective cuprinse in Comunicatul catre tara : restructurarea intregii economii nationale pe baza criteriilor rentabilitatii si eficientei ; eliminarea metodelor administrativ birocratice de conducere economica centralizata; promovarea liberei initiative si a competentei in conducerea tuturor sectoarelor economice ; contintul programului de restructurare a agriculturii si de sprijinire a micii productii taranesti ; programul privind trecerea presei, radioului, televiziunii din mainile unei familii despotice, in mainile poporului ;

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (X) Partea I Regimul post comunist de exploatare a Romaniei
Septembrie 5, 2010 - Intrebari - 2 comments 3 In Comunicatul catre Tara a fost cuprinsa numai actiunea politica de eliminare a clanului Ceausescu de la putere, fara a fi prezentate oficial : structura si vinovatiile clanului respectiv ; modul de judecare si de condamnare a crimelor comuniste savarsite in perioada 1944 1989 . 4 Documentul Mazilu Brucan, dupa prezentarea sa oficiala, a fost completat cu inca 293 cuvinte, cuprinzand in final 646 cuvinte, adica cu o crestere totala de 83% , neexistand informatii oficiale nici pentru : publicarea documentului respectiv in M.O. 1 cu data de 22 decembrie , desi completarile finale au fost efectuate dupa aceasta data ; identitatea luptatorilor care ani de zile si-au pus in pericol si viata, protestand impotriva tiraniei ;
69 | P a g e

destinatia documentului Mazilu Brucan ; introducerea simtului raspunderii in randul cadrelor de conducere a Statului Roman. 5 Dupa prezentarea oficiala a Comunicatului catre tara de catre Ion Iliescu, Televiziunea a devenit Tele revolutie, in special in perioada 22 25 decembrie, sub coordonarea lui Teodor Brates, ramanand neclarificate : temeiul sustinerii presedintelui Televiziunii romane Razvan Teodorescu ca: Televiziunea si radioul au condus practic lupta unui intreg popor impotriva celui mai teribil totalitarism din Europa politica ; incetarea completarii, Caietului de bord al Secretariatului de emisie, de la 22 decembrie ora 11:46 pana la 3 ianuarie 1990 ; nepublicarea volumului II si III, a lucrarii document Revolutia romana in direct de catre directorul TV, Razvan Teodorescu si Mihai Tatulici ; 6 In perioada 22 26 decembrie 1989 au fost ucisi 944 si raniti 2214 participanti la revolutie, neexistand informatii oficiale nici pentru : organele statului nostru care au fost desemnate sa desfasoare actiuni de cercetare, judecare si condamnare a celor vinovati pentru crimele respective ; lista nominala a vinovatilor si condamnatilor pentru faptele penale, finalizate de organele respective . 7 Efective de militieni, securisti si alte echipe inarmate, s-au intors la unitatile lor dupa 25 decembrie, cazuri pentru care se mentine in continuare secretul privind : identitatea formatiilor militare in cauza, componenta si conducatorii acestora ; activitatea desfasurata dupa 22 decembrie ; rapoartele de activitate prezentate de conducatorii formatiilor in cauza. 8 Dupa actul de la 22 decembrie, au fost efectuate arestari in randul unor formatii de lupta clandestina, operatiuni militare pentru care nu au fost prezentate informatii oficiale, macar pentru : numarul arestatilor din formatiile clandestine inarmate, originea acestor formatii si identitatea comandantilor lor ; institutiile romane si conducatorii acestora, care au efectuat cercetarea arestatilor respectivi ; lista nominala a arestatilor care au fost eliberati, cu motivarea punerii lor in libertate ; lista nominala a celor arestati care au fost judecati si condamnati pentru faptele savarsite.

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (X) Partea I Regimul post comunist de exploatare a Romaniei
Septembrie 5, 2010 - Intrebari - 2 comments

70 | P a g e

9 Biblioteca Centrala Universitara a fost distrusa etaj cu etaj, cu rachete trimise din zona apropiata, actiune criminala pentru care nu au fost prezentate oficial informatii nici pentru : volumul materialului documentar distrus prin actiunea respectiva si valoarea acestuia ; institutia care a fost desemnata sa intreprinda cercetarea ; identitatea formatiei inarmate care a savarsit atacul in cauza si comandantul acesteia ; masurile dispuse de noua conducere a statului nostru pentru pedepsirea vinovatilor . 10 Pentru judecarea si condamnarea familiei Neculai si Elena Ceausescu, in ziua de luni, 25 decembrie 1989, nu au fost aduse explicatii oficiale nici pentru : legalitatea infiintarii si functionarii Tribunalului Militar Extraordinar ; componenta organizatorica a institutiei respective ; nominalizarea imputernicitilor desemnati sa asigure calitatea de anchetatori, martori si judecatori ; normalitatea judecarii, condamnarii si a executarii sotilor Neculai si Elena Ceausescu in prima zi de Craciun, sarbatoare care reprezinta o parte insemnata din traditia neamului nostru ; institutia statului roman, desemnata sa primeasca si sa pastreze Dosarul Penal Neculai si Elena Ceausescu. 11 In prima zi de Craciun, au fost judecati, condamnati la moarte si executati sotii Ceausescu, inclusiv confiscarea averii capetele de acuzare fiind : genocid peste 60.000 de victime ; subminarea puterii de stat prin organizarea de actiuni armate impotriva poporului si a puterii de stat ; infractiunea de distrugere a bunurilor obstesti prin distrugerea si avarierea unor cladiri, explozii in orase, etc. ; subminarea economiei nationale ; incercarea de a fugi din tara pe baza unor fonduri de peste un miliard de dolari, depuse la banci straine ; Pentru cele cinci capete de acuzare privind crime grave savarsite impotriva poporului roman si a Romaniei de catre cei doi inculpati, nu au fost date publicitatii documente doveditoare. 12 Formatia politica care a actionat in perioada 22 25 decembrie, nu a inclus in programul sau folosirea in favoarea romanilor a realitatii economice existente la sfarsitul anului respectiv, adica : existenta a 1.541 intreprinderi industriale de stat, cu 4 milioane de salariati ; existenta a 41.876 unitati comerciale, cu 643 mii salariati ; existenta a 713 mii salariati in sectorul de constructii, 618 mii in sectorul transporturi, 460 mii salariati in sectorul de gospodarie comunala si locuinte, etc( 82 105 ). Numarul mediu al salariatilor pe tara a fost de 8 milioane, care a contribuit in calitate de proprietari la infiintarea si cresterea Fondului de dezvoltare economica, timp de aproape 8 ani .
71 | P a g e

De asemeni la dezvoltarea economiei nationale au contribuit si 2.326.700 pensionari si cele 3.294.800 gospodarii taranesti care au fost obligate sa se inscrie la C.A.P. Legal, noua conducere a statului nostru trebuia sa dispuna macar urmatoarele masuri : publicarea oficiala a volumului Fondului de dezvoltare economica si a numarului de co proprietari ; legiferarea preluarii efective a proprietatii intreprinderilor de stat de catre : cei 8 milioane de salariati, 2.326.700 pensionari, si de cele 3.294.800 gospodarii taranesti, adica legalizarea proprietatii pentru cei 13.621.500 creatori ai acestei avutii nationale ; publicarea situatiei economico financiare a tuturor intreprinderilor industriale, stabilita pentru sfarsitul anului 1989, cu numarul de salariati, pe localitati ; reinstaurarea in Romania a dreptului sau milenar de proprietate, autentic democrat, cat si refacerea statului nostru, prin reintroducerea raspunderii directe a acestuia fata de neamul romanesc.

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (X) Partea I Regimul post comunist de exploatare a Romaniei
Septembrie 5, 2010 - Intrebari - 2 comments 13 Sub regimul secretului de stat au fost incluse dupa 22 decembrie, de noua conducere a tarii si destinatia a 39 unitati economice infiintate de Romania in majoritatea continentelor, unitati din care au facut parte si : Societatea mixta romano-peruana Intreprinderea miniera speciala Antamina (83) Societatea mixta Societe Cotonniere Congolaise cu 5.000 ha pentru cultura bumbacului si a altor plante (84) Societatatea de exploatare miniera in S.U.A. (zacaminte miniere, carbune coxificabil ) in statul Virginia (85) Societatea miniera Mekambo Somifer din Republica Gabon (86) Perimetrul petrolifer N.C. 114 si N.C. 115 din Libia Exploatarea miniera din Ucraina Banca mixta germano romana Frankfurt Bucarest Bank AE (87) Banca Italo Romana SA, cu sediu in Italia (88) Banca Egipteano Romana cu sediul la Cairo (89), etc. Efectiv, au fost inlaturate de poporul roman orice informatie ofciala privind : unitatile economice si bancare romanesti existente la sfarsitul anului 1989 in strinatate, si identitatea cadrelor lor de conducere ; volumul patrimoniului si situatia economico financiara existenta la sfarsitul anului la unitatile respective ; continutul raportului de activitate pe anul 1989, a Ministerului de comert exterior, privind situatia economico financiara a unitatilor romane din strainatate . 14 In anul 1989, Romania a desfasurat o activitate de comert exterior cu 77 principale tari de pe glob, din care, in : Europa cu 25 tari Asia cu 25 tari Africa cu 14 tari
72 | P a g e

 America cu 11 tari Oceania cu 2 tari (82-630-645), ramanand nepublicate oficial : intreprinderile romanesti care au desfasurat activitatea de comert exterior ; tarile din cele cinci continente cu care au fost realizate activitatile respective ; situatia economico financiara a contractelor de comert exterior, la sfarsitul anului 1989 ; masurile dispuse de noua conducere in perioada 22 25 decembrie si dupa, pentru cresterea eficientei, corectitudinei si responsabilitatii salariatilor din unitatile noastre de comert exterior ; numarul salariatilor si identitatea cadrelor de conducere din unitatile respective . 15 Nu au fost prezentate oficial informatii privind volumul avutiei nationale existent la sfarsitul anului 1989. In Evidenta generala a avutiei nationale, legiferata de Legea 9/1972, Legea finantelor, au existat informatii oficiale obligatorii pentru : bunurile care s-au aflat in fondul unitar al proprietati de stat ; creantele statului ; bunurile proprietatea organizatiilor cooperatiste si a altor organizatii obstesti ; Datele cuprinse, in Evidenta generala a avutiei nationale au fost asigurate pe baza informatiilor de ordin contabil si statistic cat si de inventarele periodice.

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (X) Partea I Regimul post comunist de exploatare a Romaniei
Septembrie 5, 2010 - Intrebari - 2 comments 16 Destinul neamului romanesc a fost pregatit si finalizat cu urmatoarele realitati expuse de : H. R. Patapievici care a transmis concluzia sa : Privit la raze X , trupul poporului roman abia daca este o umbra : el nu are chiag, radiografia plaiului mioritic este ca o fecala : o umbra fara schelet, o inima fara cur, fara sira spinarii (90 63 ) Silviu Brucan a precizat : In 1989 am fost pusi in situatia de a constitui in Romania capitalismul Dupa 89 clasa capitalistilor s-a format in principal pe socoteala statului prin rapt al valorilor imobiliare, fondurilor fixe si chiar a capitalului social al intreprinderilor si organizatiilor de stat ( 91 36, 37 ), neexistand completari sau informatii oficiale nici pentru : documentatia privind trecutul neamului nostru cercetata de H. R. Patapievici, in baza careia a ajuns la concluzia respectiva ; activitatea desfasurata de H. R. Patavievici pentru cunoasterea trecutului si pentru intarirea prezentului si pregatirea viitorului neamului roman ; formatia politica care in anul 1989, impreuna cu patriotul Silviu Brucan a fost pusa in situatia de a construi capitalismul in Romania ; justificarea oficiala ca o formatie politica care a introdus comunismul in Romania, poate si trebuie sa construiasca aici capitalismul fara nici o raspundere ;
73 | P a g e

inlocuirea si dupa anul 1989 a traditiei neamului romanesc si a credintei sale crestin ortodoxa, cu furtul din patrimoniul poporului construit prin munca si jertfa acestuia pentru formarea pe ascuns a clasei capitalistilor. 17 Patriotul Silviu Brucan, a prezentat oficial si urmatoarea sa gandire politica : In ianuarie 1990 am declarat ca romanii vor avea nevoie de 20 de ani pentru a invata democratia. Acum pot adauga ca vor fi necesari tot 20 de ani pentru ca Romania sa depaseasca starea de subdezvoltare economico tehnica, si sa ajunga in randul tarilor dezvoltate (92 144) Specialistul politic in cauza nu a prezentat informatii nici pentru una din urmatoarele probleme : identitatea scolilor elementare, medii si a celor superioare absolvite ; profesiunea cuprinsa in diploma de invatamant superior ; gradul de cunoastere a trecutului istoric al tarii noastre ; faptele concrete de ordin politic si economic realizate personal in perioada 1944 1989, perioada in care a functionat in calitate de nomenclaturist din grupa I ; inlaturarea posibilitatii ca Romania sa devina o tara cu democratie reala bazata pe conducerea poporului roman ; componenta formatiei politice care in perioada 22 25 decembrie o introdus programul neoficial de subrezire economica a statului roman,pentru o perioada de 20 ani, program care in realitate ne-a subrezit pentru o perioada de 40 de ani. 18 Pentru formatia de politicieni care au provocat si definitivat evenimentele din tara noastra, incepand cu noaptea zilei de 22 decembrie 1989, adica : Ion Iliescu, Silviu Brucan, Petre Roman, Alexandru Barladeanu,Oliviu Gherman, Dan Martian, generalul Atanasie Stanculescu, Gelu Voican Voiculescu formatie la care se alatura si H. R. Patapievici, nu exista informatii oficiale privind : identitatea bunicilor si parintilor lor ; localitatea unde aceste rude s-au nascut, profesiunea lor si serviciile aduse Roamaniei ; identitatea fratilor si surorilor celor sapte politicieni, si serviciile facute tarii noastre in perioada comunista si in timpul evenimentelor din decembrie 1989. Constantin Bulibasa

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (XI) Partea a II-a Regimul post comunist de exploatare a Romaniei
August 17, 2011 - Intrebari - no comments

Actiuni politice dispuse dupa 25 decembrie 1989

74 | P a g e

b.1. Actiuni politice dispuse in perioada 26 decembrie 1989 31 decembrie 1990 Dupa executarea sotilor Ceausescu, noua conducere a statului, a dispus o serie de actiuni politico economice, cu efecte daunatoare, actiuni din care se prezinta : 1 Cu prima actiune dispusa prin D. L. 1/26XII, au fost abrogate 13 legi, decrete si alte norme. Cu aceasta actiune juridica oficiala, noua conducere a Romaniei a hotarat si : abrogarea Legii 3/1982, privind participarea cu parti sociale ale oamenilor muncii din unitatile economice, la constituirea Fondului de dezvoltare economica si restituirea fondurilor respective ; abrogarea Legii 1/1985 privind autoconducerea, autogestiunea economico financiara si autofinantarea unitatilor administrativ teritoriale ; Prin abrogarea celor doua legi, Ion Iliescu a impus : inlaturarea calitatii de co proprietari de la patrimonial unitatilor economice, a celor 8 milioane de salariati; inlaturarea obligatiei de administrare nationala a fortelor de productie pe teritoriul tuturor judetelor si localitatilor din tara, impreuna cu independenta economica a acestora; inlaturarea posibilitatii de a introduce si de a se dezvolta o democratie autentica romaneasca, in conducerea si functionarea unitatilor economice din tara noastra si a celor romanesti din exterior; eliminarea posibilitatilor reale de crestere a nivelului material si spiritual al populatiei romanesti, cu dezvoltarea normala a satelor si oraselor noastre; extinderea fara nici o opreliste si raspundere a desfiintarii patrimoniului national prin infractiuni economice ; inlaturarea consultarii oficiale a salariatilor pentru aprobarea acestora de a renunta la calitatea de proprietari asupra unitatilor din economia romaneasca. 2 In ziua de 27 decembrie a fost emis D. L. 2 prin care au fost dispuse masurile : constituirea Consiliului F.S.N. din 145 membrii ; formarea in cadrul Consiliului respectiv a unui numar de 111 Comisii de specialitate ; infiintarea Consiliilor F.S.N. in unitatile administrativ teritoriale, judetene, municipale orasenesti si comunale , organe ale puterii locale, ierarhic subordonate C.F.S.N., neexistand informatii oficiale nici pentru : identitatea, profesiunea si functia detinuta anterior de cei 111 noi membri, in completarea formatiei nominalizata de Ion Iliescu, dupa transmiterea Comunicatului catre tara, la 22 decembrie ; identitatea, pregatirea profesionala si functia detinuta anterior de membrii C.F.S.N. din : Comisia de reconstructie si dezvoltare economica ; Comisia pentru agricultura ; lista obiectivelor cuprinse in programul celor doua comisii, si modul de realizare a acestora ; activitatea desfasurata de cele 2.989 Comisii teritoriale ale F.S.N., formate din aproape 40.000 de membrii, pe plan local si raspunderile acestora pentru organizarea si desfasurarea activitatilor : economice, comerciale ; ocrotirea sanatatii ; invatamantul si cultura ; ocrotirea drepturilor cetatenesti ; asigurarea legalitatii ; mentinerea ordinei publice, in unitatile administrativ teritoriale in care au fost constituite.
75 | P a g e

3 In Monitorul oficial 4 din 27 decembrie, a fost publicat Comunicatul C.F.S.N., privind : alegerea in functie de presedinte al C.F.S.N. pe Ion Iliescu ; prezentarea de catre presedintele C.F.S.N. a informarii privind activitatea desfasurata si a masurilor luate in primele zile dupa declansarea luptei revolutionare , ramanand neclarificate oficial : componenta formatiei politice F.S.N., care a hotarat alegerea ca presedinte a lui Ion Iliescu si documentul emis ; continutul informatiei prezentata de Ion Iliescu, cu privire la masurile luate in primele zile dupa declanarea luptei revolutionare ; legalitatea emiterii in ziua de 26 decembrie a primului D.L., desi Ion Iliescu nu avea calitatea de presedinte al C.F.S.N. 4 Cu D.L. 4 din 28 decembrie a fost abrogat Decretul 408/1985 privind unele masuri referitoare la apararea secretului de stat si la modul de stabilire a relatiilor cu strainii, ramanand necunoscute : masurile referitoare la apararea secretului de stat, care au fost abrogate ; motivarea abrogarii masurilor respective ; avantajele aduse tarii noastre prin emiterea acestui D.L. 5 Prin Decretele 6 si 8 din 28 decembie, pesedintele C.F.S.N. a legalizat in principal : transfomarea Comitetului de stat al planificarii si aprovizionarii tehnico materiale , in Ministerul Economiei Nationale ; numirea generalului Atanasie Victor Stanculescu in functia de ministru al economiei nationale, nefiind publicate oficial informatii nici pentru : structura organizatorica desfiintata si a celei noi infiintate, cu numarul de salariati si identitatea cadrelor de conducere ; principalii indicatori economici transmisi in luna decembrie la C.S.P.A.T.M., pana la desfiintarea acestei institutii, macar pentru activitatile : productia industriala ; productia agricola ; comertul socialist si cooperatist ; comertul exterior import-export ; rezerva valutara ; gradul de indeplinire a contractelor de aprovizionare tehnico materiala, la principalele produse ( utilaje si materii prime ) ; statutul privind organizarea si functionarea noului minister condus de catre generalul Stanculescu ; programul intocmit pentru normalizarea economiei nationale, prin obiectivele cuprinse la punctul 4 din Comunicatul catre tara , adica : restructurarea intregii economii nationale pe baza criteriilor rentabilitatii si eficientei ; eliminarea metodelor administrativ birocratice de conducere economico centralizata, si promovarea liberei initiative si a competentei in conducerea tuturor sectoarelor economice ; 6 Tot in ziua de 28 decembrie, presedintele tarii prin Decretul 20 a dispus eliminarea generalului maior Gusa Ghe. Stefan din functia de prim adjunct al ministerului apararii nationale si sef al Marelui Stat Major si inlocuirea acestuia cu generalul colonel in rezerva, Ionel Stefan Vasile, fara sa se fi avut in vedere : activitatea intensa si utila interesului national dispusa de generalul maior Ghe. Stefan incepand cu noaptea zilei de 22 decembrie 1989, activitate prin care, in final, a oprit intrarea unor forte straine in tara noastra ; diminuarea potentialului de conducere eficienta a armatei nationale, prin numirea in postul respectiv a unui general colonel in rezerva, cu activitate si rezultate complet necunoscute. 7 Presedintele tarii prin D.L. 8 din 31 decembrie, privind inregistrarea si functionarea partidelor politice si a organizatiilor obstesti in Romania a dispus in mod deosebit:
76 | P a g e

 in Romania este libera constituirea partidelor politice, cu exceptia partidelor fasciste sau care propaga conceptii contrare ordinei de stat si de drept in Romania. In aceasta lege nu au fost incluse prevederi care sa contribuie la refacerea si intarirea tarii noastre, prevederi cum ar fi : prevederea de interzicere si a partidelor comuniste ; judecarea si condamnarea crimelor comuniste din tara noastra si a faptuitorilor acestor crime ; obligatia refacerii traditiei romanesti si in special refacerea satelor noastre . 8 Presedintele C.F.S.N. , prin D.L. 9 din 31 decembrie a dispus abrogarea a 20 de norme legale, in care au fost incluse si : Legea 17/1968, pentru reglementarea unor conditii de remunerare a salariatilor care indeplinesc functii de conducere tehnico administrative si de specialitate ; Legea 25/1976, privind incadarea intr-o munca utila a persoanelor apte de munca ; Legea 3/1983 cu privire la Contractul angajament ; Legea 3/1989, privind interzicerea creditelor din strainatate ; In cazul inlaturarii celor patru legi, nu au fost publicate informatii oficiale nici pentru : motivarea neinfiintarii cumulului de functii renumerate, indiferent de locul de munca ; motivarea abrogarii obligatiei persoanelor apte de munca, de a se incadra oficial intr-o munca utila ; justificarea desfiintarii calitatii de proprietari ai mijloacelor de productie, de producatori si de beneficiari ai valorilor materiale si spirituale a colectivelor de munca productive, din intreprinderi, centrale economice, ministere si alte organe centrale, precum si a comitetelor executive ale Consiilor populare judetene. De asemeni nu a fost publicata sinteza privind gradul de indeplinire a angajamentelor individuale, la sfarsitul lunii noiembrie 1989, nici la ministere, organe centrale si de la centrale economice : principiului economic, social si politic care a sustinut masura de reluare a creditelor din strainatate ; situatia creditelor externe existente la sfarsitul anului 1989, in tara noastra. 9 Cu D.L. 1 0 din 31 decembrie, Presedintele tarii a dispus constituirea, organizarea si functionarea guvernului Romaniei, cu obligatii din care au facut parte : indeplinirea obiectivelor cuprinse in programul C.F.S.N. , asigurand executarea masurilor stabilite prin decrete adoptate de acesta ; publicarea in Monitorul Oficial a Hotararilor guvernului semnate de primul ministru, neexistand informatii oficiale privind : continutul obiectivelor cuprinse in programul C.F.S.N. care urmau a fi indeplinite de guvern ; cazuri de neindeplinire de catre guvern a unor obiective din programul C.F.S.N. si justificarea neindeplinirii acestora ; motivarea primului ministru pentru nepublicarea in Monitorul Oficial a unor Hotarari de guvern ; recuperarea daunelor materiale provocate tarii noastre prin nepublicarea oficiala a unor Hotarari de guvern. 10 Presedintele C.F.S.N., prin Decretul 3 din 1 ianuarie 1990, a legalizat desfiintarea Consiliului central de control muncitoresc al activitatii economice si sociale, fara aducerea oficiala la cunostinta romanilor, macar a urmatoarelor informatii : schema de organizare si efectivul de activisti din Consiliul respectiv ; sinteza actiunilor intreprinse in anul 1989 in capitala si in judete ; constatarile si propunerile prezentate de conducerea Consiliului respectiv, in anul 1989, conducerii centrale de partid si celei de stat ; modul in care au fost folosite informatiile din documentele respective de noua conducere a tarii ; activitatea depusa de activistii respectivi dupa incheierea anului 1989 .

77 | P a g e

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (XI) Partea a II-a Regimul post comunist de exploatare a Romaniei
August 17, 2011 - Intrebari - no comments 11 Cu D.L. 4 din 5 ianuarie a fost organizata functionarea Academiei Romane, actiune care nu a fost urmata nici cu clarificarea urmatoarelor probleme de fond : identitatea, pregatirea profesionala si serviciile aduse tarii noastre de cei 181 membrii titulari si corespondenti, existenti la inceputul anului 1991 identitatea membrilor Academiei Romane, care au desfasurat activitati potrivnice intereselor tarii si a poporului roman si masurile dispuse de Adunarea generala in cazurile respective ; cuprinderea in programul sau de activitate, indeplinirea sarcinii de a cerceta si finaliza Dreptul Romanesc, care reuneste totalitatea normelor juridice ale neamului nostru, pe care romanii le-au numit Obiceiul Pamantului (93 30 ) ; finalizarea lucrarii inceputa de academicianul Radulescu, bazata pe cele 762 probleme incluse in Chestionarul pentru adunarea obiceiurilor juridice ale poporului roman ( 93 153 203 ) ; propunerea pentru cuprinderea in legea de baza a tarii noastre, a partilor principale din Dreptul Romanesc, adica : obligatiile parintilor, a scolilor si ale statului ; 12 Cu D.L. 9 din 7 ianuarie, au fost abrogate: Decretul 78/1988 pirvind constituirea, administrarea si utilizarea fondului valutar centralizat al statului ; Decretul 163/1989, privind unele masuri pentru imbunatatirea activitatii de comert exterior si cooperare economica internationala ; Decretul 3/1989, privind unele masuri referitoare la negocierea si semnarea contractelor externe ; Decretul 381/1988, privind unele masuri pentru imbunatatirea organizarii unitatilor de comert exterior, art. 2 5. In D.L. 9/1990, si nici in alte documente oficiale, nu au fost incluse informatii privind : volumul fondului valutar existent la sfarsitul anului 1989 in administrarea Ministerului finantelor prin secretarul sau de partid Theodor Stolojan, si destinatia data fondurilor respective ; sinteza indeplinirii contractelor de comert exterior, la sfarsitul anului 1989. 13 Guvernul condus de Petre Roman, a dispus prin Hotararile 42/13 I, 55/19 I, 136/12 II si 459/28 IV. trecerea Centrului de perfectionare a cadrelor C.E.P.E.C.A. in subordinea Ministerului economiei nationale ; desfiintarea Academiei de studii social politice ; desfiintarea Institutului de studii istorice si social politice ; desfiintarea Academiei de Stiinte Sociale si Politice fara a fi prezentate oficial informatii privind : numarul absolventilor, de la infiintarea institutiilor respective, pana in anul 1989, pe sectiuni de invatamant ; lista nominala a cursantilor din anul de invatamant 1989 1990 ; lista nominala a cadrelor didactice, pe specialitati existente la sfarsitul anului 1989 ; 14 Cu D.L. 30 din 18 ianuarie 1990, a fost ordonata trecerea in proprietatea statului a patrimoniului ex P.C.R. Guvernul, trebuia sa prezinte pana la 1 martie un raport privind trecerea in patrimoniul statului a bunurilor respective si modul in care aceste bunuri urmau sa fie folosite in interesul poporului. Noua conducere a statului nostru nu si-a adus la indeplinire obligatia informarii poporului roman, nici asupra urmatoarelor elemente de la patrimoniul respectiv : continutul Raportului care trebuia prezentat la C.F.S.N. de generalul Atanasie Stanculescu, pana la 1 martie 1990 ;
78 | P a g e

continutul masurilor dispuse de C.F.S.N. condus de Ion Iliescu, pentru folosirea bunurilor respective in interesul poporului roman ; continutul ultimului raport prezentat de C.F.S.N. pentru patrimoniul in cauza ; valoarea totala a patrimoniului preluat in baza D.L. 30/1990. 15 Prin D.L. 35 din 19 ianuarie a fost dispusa masura modificarii unor reglemantari privind salarizarea. Din modificarile respective au facut parte si urmatoarele : abrogarea prevederilor referitoare la acordarea salariilor in raport cu realizarea criteriilor, a conditiilor si a exportului, cuprinse in Legea 1/1986 si in Decretul 161/1986. abrogarea reglementarilor referitoare la diminuarea nelimitata a salariilor si neasigurarea unui venit garantat ; abrogarea prevederilor referitoare la : limitarea n umarului care pot fi incadrati in ultima categorie a retelelor tarifare si la limitarea numarului de persoane care pot fi trecute in gradatiile 4, 5, 6 si 7 ; abrogarea prevederilor referitoare la obligativitatea asigurarii unei stricte corelari intre retributii si cresterea productivitatii muncii ; oprirea restituirii sumelor platite in plus salariatilor pana la 31 decembrie 1989. Pentru modificarile ordonate de noua conducere a statului nostru in reglementarile privind salarizarea, nu au fost prezentate informatii oficiale privind : criteriile economice care au conditionat acordarea salariilor in intregime, chiar si salariatiilor care nu si-au indeplinit obligatiile de munca ; criteriile economice care au stat la baza abrogarii restrictiilor de incadrare a salariatiilor in categoriile 4,5,6 si 7; criteriile economice care au impus anularea strictei corelari care trebuie sa existe intre retributie si cresterea productivitatii muncii ; volumul retributiilor platite in plus pana la sfarsitul anului 1989 ; 16 Presedintele C.F.S.N., prin D.L. 45 din 1 februarie a ordonat regimul juridic al frontierei de stat a Romaniei. Cu cele 33 articole ale acestei legislatii, au fost abrogate 74 articole din : Decretul 679/1969 privind regimul de paza a frontierei de stat, cu 36 articole ; Decretul 400/1982 privind controlul pentru trecerea frontierei de stat romanesc, cu 38 articole. In cazul abrogarii celor doua decrete, nu au fost prezentate explicatii oficiale nici pentru: inlaturarea folosirii de catre trupele de graniceri a armamentului, pentru indeplinirea misiunilor de serviciu : oprirea ofiterilor de frontiera de a efectua cercetari penale in cazul infractiunilor de frontiera ; oprirea subofiterilor graniceri de a intocmi acte pentru constatarea infractiunilor de frontiera ; neincluderea in noua legislatie a reglementarii accesului pe apa si pe uscat in portul militar Mangalia si de interzicere a accesului strainilor in localitatile Arsa, Albesti, Lineanu si Hagieni, limitrofe portului militar. Inlaturarea controlului pentru trecerea frontierei de stat romane, prin scoaterea in afara legii a : 52 puncte de control ( rutiere, feroviare si a celor navale) ; 31 puncte de control la trecerea frontierei ( pasapoarte, bagaje, arme si munitii, autoturisme, a navelor, trenurilor , navelor de pasageri, aeroporturi, etc.) . 17 Noua conducere a statutului nostru, a hotarat prin D.L. 47 din 4 februarie 1990, abrogarea Legii 1/1976 emisa pentru adoptarea Programului national de perspectiva pentru amenajarea bazinelor hidrografice din R.S.R. Programul respectiv trebuia indeplinit intr-o perioada de 30 de ani, adica pana in anul 2006, cu urmatoarele obiective principale : amenajarea intregii retele hidrografice, inclusiv a paraielor ; realizarea controlului apei prin lacuri de acumulare ; regularizarea si indiguirea albiilor cursurilor de apa in corelatie cu efectele de atenuare a undelor de viitura, prin lacuri de acumulare ;
79 | P a g e

 realizarea in prima etapa a lucrarilor de aparare a oraselor care au avut de suferit in urma inundatiilor cat si a lucrarilor de combatere a eroziunii solului, corectare a torentilor, si a celor pentru dezvoltarea lucrarilor de imbunatatiri funciare ( irigatii, desecari ). Pentru actiunea politica impusa prin D.L. mentionat, nu au fost date publicitatii informatii oficiale nici pentru : suprafata de teren care a fost eliberata din cele 7,4 milioane ha., care erau expuse excesului de apa ; suprafata de teren care a fost recuperata din cele 7,3 milioane ha., care erau afectate de eroziune si de ploi terentiale ; canale, galerii si conducte de derivatie, indiguiri, bazine, piscine, hidrocentrale, realizate pana la sfarsitul anului 1989 ; motivarea blocarii lucrarilor de amenajare a bazinelor hidrografice din tara noastra . 18 Cu D.L. 48 di 4 februarie a fost ordonata actiunea abrogarii Legii 2/1976 privind Programul national pentru conservarea si dezvoltarea fondului ferestier in perioada 1976 2010 In articolul 2, din acelasi D.L., a fost inscrisa obligatia ca in termen de 6 luni, de la data acestuia, Ministerul apelor, padurilor si mediului inconjurator, impreuna cu ministerele interesate vor intocmi noul program de conservare si dezvoltare a fondului forestier. Pana in prezent nu au fost aduse la cunostinta romanilor, informatii oficiale macar pentru : motivarea abrogarii programului de conservare si dezvoltare a fondului forestier din tara noastra ; noul program asemanator intocmit si pus in executare de Ministerul apelor si padurilor si gradul de indeplinire a acestuia ; gradul de indeplinire a programului de impadurire pentru 765.000 ha., din perioada 1976 1989 ; gradul de indeplinire a programului de refacere a celor cca. 700.000 ha. padure slab productiva ; suprafata de plantatii speciale pentru producerea lemnului de celuloza, obtinuta din suprafata totala de 450.000 ha., programata a fi realizata pana in anul 2000 ; modul de organizare a valorificarii produselor accesorii ale padurii, adica : fructe, ciuperci comestibile si cresterea viermilor de matase. 19 Cu Decretele 90 si 91, din 6 februarie, au fost infiintate : Comisia muzeelor si Colectiilor si Comisia nationala a monumentelor, asamblurilor si siturilor istorice : Cu primul Decret au fost abrogate si : Decretul 13/1975 privind Comisia centrala de stat a patrimoniului cultural national ; Decretul 244/1978 privind regimul metalelor pretioase si a pietrelor pretioase, ori semipretioase ; Noua comisie a muzeelor si colectiilor, trebuia sa prezinte in termen de 30 de zile, propuneri de reglementare generala in domeniul sau de activitate, precum si de organizare a acestei institutii specializate. Noua reglementare pentru protectia patrimoniului cultural national, a fost emisa peste 900 zile, prin ordonanta 27 din 26 august 1992, neexistand informatii oficiale nici in cazul urmatoarelor parti componente ale acestei avutii nationale ; calitatea si stadiul la sfarsitul anului 1989 a Evidentei centralizate de stat a bunurilor care au fost incluse in patrimoniul cultural national ; modul in care a fost luata in primire de catre noua Comisie, la 6 februarie 1990, inventarul patrimoniul cultural national, de la vechea Comisie ; modul in care a ramas in stare de functionare oficiala, Evidenta centralizata, si a celor teritoriale , privitoare la patrimoniul cultural national ; legalitatea scoaterii din patrimoniul respectiv timp de 900 zile a unor obiecte de inventar ; volumul valoric si destinatia obiectelor din metale pretioase, care faceau parte din tezaurul national si se tineau in evidenta B.N.R., dupa abrogarea decretului in cauza. 20 Prin Decretul 94 din 7 februarie, a fost dispusa masura desfiintarii Curtii superioare de control financiar, institutie care avea ca principala obligatie, efectuarea controlului financiar asupra organelor centrale de stat, nefiind publicate :
80 | P a g e

raportul anual pentru 1989, asupra activitatii de control financiar-bancar in economie ; lista nominala a cazurilor judecate in baza aprobarii Consiliului de stat sau a Consiliului de ministri, cu volumul despagubirilor si amenzilor aplicate pentru pagubele provocate avutului obstesc ori savarsirea de abateri cu caracter financiar ; lista nominala a cazurilor judecate si a hotararilor dispuse cu privire la plata de despagubiri de catre directorii generali si directorii din ministere si celelalte organe centrale, conducatorii centralelor economice sau a unitatilor asimilate acestora ; motivarea desfiintarii Curtii superioare de control financiar.

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (XI) Partea a II-a Regimul post comunist de exploatare a Romaniei
August 17, 2011 - Intrebari - no comments 21 Cu Decretul 103 din 7 februarie, a fost ordonata sistarea lucrarilor de amenajare a Deltei Dunarii, concomitent cu abrogarea Decretului 92/1983, privind programul de amenajare si exploatare integrala a zonei respective program in care erau incluse si urmatoarele parti componente : prelucrarea in celuloza a stufului, in unitati mici amplasate in delta ; prelucrarea speciilor celor mai productive pentru masa lemnoasa in conditiile deltei ; dezvoltarea turismului in delta ; introducerea energiilor neconventionale ( solara si a vantului ) in unitatile economice si localitatile deltei ; obiectivul de investitii Protectia litoralului Nord Midia ; repartizarea anuala, cu prioritate, a fortei de munca excedentara, in anumite zone ale tarii, spre delta, in functie de necesarul solicitat de Centrala Delta Dunarii. In cazul acestei actiuni politice, nu au fost prezentate informatii oficiale de catre noua conducere a statului nostru, nici pentru : gradul de indeplinire a programului de amenajare a Deltei Dunarii, in perioada 1983 1989 ; identitatea obiectivelor de investitii realizate si valoarea acestora ; identitatea obiectivelor care erau in curs de executare la sfarsitul anului 1989 si volumul valoric al lucrarilor de constructii montaj respective ; numarul salariatilor care erau angajati la sfarsitul anului 1989, in noile unitati economice din zona, si a salariatilor de la unitatile de constructii ; masurile dispuse de noua conducere a tarii, pentru functionarea noilor unitati prelucratoare din zona deltei, conservarea lucrarilor aflate in curs de constructie, cat si pentru folosirea fortei de munca ramasa disponibila. 22 Cu Decretul 108 din 8 februarie, a fost redat gradul de general maior, militarilor Suciu Vasile Cornel si Kostyal Stefan, care, in ziua de 4 iunie 1970, au fost trecuti in evidenta rezervistilor cu gradul de soldat, fara a fi prezentate informatii ofociale, macar pentru : faptele savarsite de cei doi generali pentru care au fost scosi din armata cu gradul de soldat ; faptele savarsite de soldatii in cauza in perioada 4 iunie 1970 22 decembrie 1989, fapte care au fost recunoscute si rasplatite de noua conducere a tarii ; natura si volumul recompenselor materiale acordate celor doi generali . 23 Prin D.L. 81 din 9 februarie, a fost legalizata noua formatie politica C.P.U.N., facandu-se cunoscut oficial si transformarea F.S.N., in formatie politica de sine statatoare, neexistand documente oficiale privind : institutia statului nostru, care a aprobat infiintarea formatiei politice respective ; documentul care a fost emis oficial pentru infiintarea partidului in cauza ; statutul de organizare si functionare a acestuia ; forma organizatorica a noului partid si cadrele de conducere a acestuia .
81 | P a g e

24 Prin D.L. 82 din 13 februarie a fost hotarata componenta C.P.U.N. , cu un numar total de 253 membri. Aceasta noua formatie politica de conducere a tarii noastre a depus o activitate oficiala pana la 16 iunie 1990. Pentru perioada 9.II 16.VI nu au fost date publicitatii informatii privind : programul pentru dezvoltarea economiei nationale emis de Biroul Executiv al C.P.U.N., format din 21 membrii, si realizarile concrete obtinute in perioada sa de functionare ; componenta si conducerea celor 16 comisii de specialitate ; obiectivele cuprinse in programul celor 16 comisii si modul lor de indeplinire, in special de : comisia de reconstructie economica comisia pentru agricultura comisia pentru cercetarea abuzurilor care au dus la incalcarea drepturilor fundamentale ale anului si pentru reabilitarea victimelor dictaturii ; formatiile de specialisti care au participat oficial la lucrarile desfasurate in cadrul C.P.U.N. 25 Nu a fost publicata oficial norma legislativa emisa pentru activitatea inceputa de academicianul Postolache la 27 februarie si prezentata guvernului peste doua luni, adica la 20 aprilie, cand a fost prezentata la audienta guvernului lucrarea Schita privind strategia infaptuirii economiei de piata in Romania ( 94 16). Pentru documentatia respectiva, conducerea statului nostru a inlaturat si urmatoarele sale obligatii : consultarea specialistilor in economie, inaintea emiterii D.L. 1 din 26 decembrie 1989, in care a fost cuprins si obiectivul desfiintarii dreptului de proprietate a celor 8 milioane de salariati ; publicarea sumei onorariilor achitate celor peste 1500 de specialisti care au conlucrat, pentru intocmirea studiului respectiv ; editarea documentatiei in cauza, intr-un numar suficient pentru a fi trimise macar urmatoarelor institutii centrale si locale : institutii de invatamant economic mediu si superior ; arhivele nationale centrale si judetene ; bibliotecile centrale, judetene si comunale . 26 Dupa inlaturarea normelor privind raspunderile din gospodarirea patrimoniului economic, prin D.L. 95 emis la 14 martie 1990, a fost hotarata trecerea la saptamana de lucru de 5 zile la toate unitatile de stat, actiune politica pentru care nu exista nici informatiile oficiale privind : continutul programului emis pentru desfasurarea activitatii saptamanale in toate sectoarele de activitate ale tarii noastre pe timp de 5 zile saptamanal in loc de 6 zile ; rezultatele obtinute, in unitatile respective, dupa reducerea saptamanii de lucru, cu o zi ; masurile concrete dispuse de conducerea statului, pentru mentinerea randamentului, in unitatile economice si bugetare din tara noastra, dupa intrarea in vigoare a normei legislative in cauza . 27 Cu D.L. 124 din 24 aprilie a fost infiintata fundatia Fondul Libertatea , de utilitate publica, cu personalitate juridica. Pentru aceasta institutie, nu au fost prezentate oficial nici informatiile privind : continutul statutului de organizare si functionare a fundatiei respective ; volumul fondurilor banesti depuse dupa 22 decembrie 1989, in conturile deschise la unitati bancare si la CEC pentru ajutorarea Romaniei preluate de aceasta fundatie ; componenta Consiliului de administratie a acestei fundatii si documentul emis de C.P.U.N. in acest sens ; volumul fondurilor primite dupa 24 aprilie 1990 si modul de utilizare a acestora ; volumul total al fondurilor banesti acumulate ; volumul total al fondurilor utilizate pentru finantarea fiecaruia din cele 16 actiuni prevazute in H.G. 535 din 14 mai 1990 ; controalele efectuate asupra gestiunii Fondului Libertatea, de catre organele din Corpul de Control
82 | P a g e

economico financiar al primului ministru si rezultatele acestora ; litigiile aparute in administrarea fondurilor respective, si modul de finalizare a acestora. 28 Parlamentul tarii noastre, prin Legea 13 din 7 august 1990 a abrogat art. 8 si 11 din Legea 2/1987, articole care au prevazut : pentru realizarea unei repartitii teritoriale corespunzatoare a padurilor, asigurarea potentialului productiv si pastrarea echilibrului ecologic, se interzice pe o perioada de 10 ani, taierile de produse principale in zonele prevazute in anexa 1 ; In anexa 1, au fost cuprinse 27 teritorii judetene, din care facea parte si municipiul Bucuresti, caruia i-a fost interzisa taierea in toate ocoalele sale silvice. volumul de masa lemnoasa ce se recolteaza anual pe zone geografice si destinatii, se aproba prin decret al Consiliului de Stat. In cazul acestei masuri legislative aprobata de Presedintele Romaniei nu au fost prezentate explicatii oficiale nici pentru : gradul indeplinirii in cei aproape trei ani a programului privind intarirea fondului forestier in teritoriul celor 27 judete ; programul de impadurire care urma sa fie indeplinit in urmatorii sapte ani, in judetele respective ; documentatia care a determinat legiferarea inlaturarii programului de intarire a fondului forestier national si identitatea specialistilor care au intocmit-o . 29 Cu Legea 17 din 7 august, privind regimul juridic al apelor interioare ale marii teritoriale si a zonei contigne a Romaniei a fost luata hotararea ca marea teritoriala a tarii noastre sa aiba o latime de 12 mile. Prin Decretul 142/1986, spatiul marin al tarmului romanesc la Marea Neagra instituia zona economica exclusiva a R.S.R. si se intindea in partea ei exterioara pana la o distanta de 200 mile marine, in urma unor negocieri cu statele vecine. Pentru modificarile aduse decretului in cauza, nu au fost prezentate explicatii oficiale privind : motivarea noii conduceri a statului nostru pentru modificarea Decretului 142/1986 ; avantajele aduse Romaniei in urma modificarilor aduse zonei economice din suprafata maritima , cuvenita tarii noastre ; 30 Guvernul Romaniei prin Hotararea 915 din 14 august, a dispus infiintarea Comisiei guvernamentale pentru identificarea si recuperarea fondurilor deturnate din patrimoniul statului de catre N. Ceausescu si colaboratorii sai . Pana in prezent nu au fost publicate oficial informatii nici pentru : componenta Comisiei interdepartamentale desemnata la 13 ianuarie 1990 pentru identificarea si recuperarea fondurilor deturnate de catre N. Ceausescu si colaboratorii sai, temeiul legal al functionarii acesteia si rezultatele obtinute pana la data prezentei Hotarari de guvern ; componenta noii comisii guvernamentale ; efectivele de avocati si experti in descoperirea de fraude financiar bancare, angajate de Comisie, volumul drepturilor banesti oferite de statul nostru si rezultatele concrete prezentate oficial de specialistii respectivi ; sinteza rapoartelor lunare prezentate guvernului de catre Comisia guvernamentala ; volumul fondurilor deturnate din patrimoniul tarii de catre N. Ceausescu si colaboratorii sai, stabilit de Comisia guvernamentala in cauza, recuperarea si modul de evidentiere a acestuia in patrimoniul national.

Istoria Romanilor: Intrebari fara raspuns (XI) Partea a II-a Regimul post comunist de exploatare a Romaniei
August 17, 2011 - Intrebari - no comments

83 | P a g e

31 Guvernul Romaniei, prin Hotararile 959 si 960 din 16 august 1990, a dispus : constituirea Comisiei guvernamentale pentru participarea Romaniei la crearea unor noi organizatii interguvernamentale de colaborare economica multilaterala in locul C.A.E.R. ; numirea reprezentantului permanent al Romaniei la C.A.E.R. In cazul C.A.E.R. ului nu au fost aduse oficial la cunostinta romanilor, informatii nici pentru : volumul valoric al participarii tarii noastre la C.A.E.R., in perioada sa de functionare ; efectivul personalului roman care a fost imputernicit sa-si desfasoare activitatea la aceasta organizatie internationala , si ramurile organizatorice in care a functionat ; principapepe servicii aduse tarii noastre prin participarea la C.A.E.R., pana la formarea noii comisii ; lista nominala a comisiei in cauza, durata de functionare a acesteia si rezultatele obtinute ; durata de functionare a academicianului Postolache ca reprezentant permanent al Romaniei la C.A.E.R. si activitatea desfasurata de dansul. 32 In sedinta de guvern din 6 septembrie, ministrul Doru Viorel Ursu, a prezentat o informare intitulata Probleme sociale acute aparute in ultima perioada de timp cu cifre incredibile despre : crime furturi coruptia practicata la diverse verigi ale administratiei de stat hemoragia unor marfuri peste hotare (94 69) Intrucat pana in prezent nu au fost prezentate de guvernul roman informatii oficiale pentru masurile dispuse in cazul problemelor sociale cuprinse in informarea respectiva, sunt necesare urmatoarele masuri minime : publicarea oficiala a informarii, prezentata de ministrul de interne la sedinta guvernului din 6 septembrie 1990 ; publicarea oficiala a rapoartelor intocmite de organele S.R.I., in cazul crimelor economice constatate si care au fost prezentate organelor de conducere suprema a Romaniei, cat si publicarea masurilor oficiale dispuse de conducerea statului nostru in aceasta privinta ; publicarea listei nominale a organizatorilor de crime, furturi, coruptia din diverse verigi ale administratiei de stat si in hemoragia unor marfuri peste hotare ; publicarea masurilor dispuse de primul guvern democrat al tarii noastre, pentru pedepsirea vinovatilor care au savarsit crimele expuse in raportul respectiv. 33 In aceeasi sedinta de guvern, ministrii Victor Babiuc, Ionel Aurel Stoica si Adrian Severin au intervenit cu propuneri pentru modificarea Codului Penal, in special pentru articolele : 254, 255, 256 si 257, privind urmarirea, judecarea si condamnarea faptelor de coruptie. (94 70). Faptele de coruptie puse in discutie, priveau : luarea de mita darea de mita primirea de foloase necuvenite si traficul de influenta . Pentru pedepsirea faptelor in cauza, Codul Penal prevedea pedeapsa cu inchisoare de la o luna, la 10 ani si plata unor contraventii. Guvernul Roman, Parlamentul si Presedentia, nu au prezentat explicatii oficiale nici pentru : nemodificarea articolelor din Codul Penal care se refereau la cele patru categorii ale faptelor de coruptie ; neinlaturarea si nepedepsirea mai aspra a faptelor de coruptie din institutiile statului . 34 Guvernul Roman, prin Hotararea 1109 emisa la 18 octombrie, a dispus liberalizarea preturilor si unele masuri de protectie sociala. Prin legislatia respectiva au fost majorate preturile cu ridicata la materiile prime de baza de peste trei ori la unele din acestea, operatiune prin care a fost provocata anarhia, inlaturarea raspunderii cadrelor de conducere din economia romaneasca si dezvoltarea fara limita a birocratiei. In cazul acestei actiuni capitaliste dispusa de Petre Roman, nu au fost prezentate informatii oficiale nici
84 | P a g e

pentru : motivarea aprobarii neoficiale de catre Presedentia si Parlamentul tarii, a desfasurarii actiunii de liberalizare a preturilor in economia tarii noastre, dispusa de guvernul Petre Roman desi aceasta actiune nu facea parte din atributiile sale ; componenta formatiei care a conceput si a finalizat norma legislativa in cauza, pregatirea profesionala si functiile indeplinite de acestia la inceputul lunii decembrie 1989 ; insistenta presedintelui Camerei Deputatilor, Alexandru Barladeanu la dezbaterile parlamentare din 7 noiembrie 1990, de amanare a masurilor de liberalizare a preturilor, cu 3 4 luni, ( 94 115). liberalizarea traumatica a preturilor la cele mai multe marfuri, care s-a produs printr-o dublare sau triplare instantanee a lor. Moneda romaneasca a fost devalorizata cu 75% , dar la o sesime din rata neoficiala in vigoare. (95 175,176). 35 Senatul Romaniei, prin Hotararea 28 din 31 octombrie 1990 a desemnat o comisie pentru audierea persoanelor care la 22 decembrie 1989 au fost nevoite sa paraseasca locul de munca si domiciliul din judetele Harghita si Covasna. Comisia respectiva a fost formata cu 7 senatori sub coordonarea senatorului Mihai Chetan, nefiind publicate informatii oficiale nici pentru : identitatea, functia si efectivul familiilor persoanelor care au parasit cele doua judete din Transilvania ; cauzele care au determinat parasirea locului de munca si a domiciliul de catre persoanele respective ; identitatea celor care au impus parasirea locului de munca in cele doua judete de catre persoanele in cauza ; masurile propuse de comisia in cauza in sarcina celor vinovati de comiterea faptelor respective, si modul de indeplinire a acestora. 36 Parlamentul Romaniei, prin Hotararea 3 din 12 noiembrie 1990, la cererea guvernului, a aprobat, ca acesta sa contracteze credite financiare externe in limita unui plafon trimestrial. In cazul acestei imputerniciri emisa de Parlamentul Romaniei, nu exista informatii oficiale nici pentru : volumul creditelor financiare externe contractate de guvernul Roman in perioada 1.XII.1990 31.XII.1991 ; volumul creditelor financiare externe obtinute in periada respectiva, pe termene si pe nivelul dobanzilor achitate ; unitatile statului nostru care au beneficiat de creditele respective si volumul acestor resurse financiare pe care le-au primit . Constantin Bulibasa

Bibliografie Intrebarile fara raspuns ale istoriei moderne a Romaniei

Noiembrie 8, 2009 - Intrebari - 2 comments 1 Istoria Parlamentului si a vietii parlamentare in Romania Pag.: 143, 185, 189, 194, 456 Editura academiei R.S.R., Bucuresti 1983 2 Istoria loviturilor de stat in Romania , volumul I Pag. : 232, 239, 336 Alex Mihai Stoenescu International Publishing Company 2006 3 Constitutia din 1923 In dezbaterea contemporanilor Pag. : 25,81,443 Humanitas, Bucuresti 1990
85 | P a g e

4 O istorie sincera a poporului roman Pag.: 262, 279, 282, 307, 332, 333, 348, 359, 360, 466, 467 Florin Constantin Univers Enciclopedie Bucuresti 1997 5 Casa Regala volumul I 1866-1900 Pag. : 17,18,65,129 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucuresti 2003 6 Burghezia romana Pag. : 126, 131, 134, 218 Stefan Zeletin Humanitas Bucuresti 1991 7 Opere economice Pag. : 367 P.S. Aurelian Editura Academiei R.S.R. 1967 8 Istoria loviturilor de stat in Romania volumul II Pag. : 124, 127, 176, 188, 211, 214, 232, 237, 246, 312, 313, 314, 316, 322, 324, 327, 380 Alex Mihai Stoenescu International Publishing Company 2006 9 De ce a fost sacrificat Eminescu ? Pag. : 93, 94, 97 Theodor Codreanu Editura Grigore Tabacaru Bacau 2001 10 Studii Pag. : 489, 530 G. Zane Editura Eminescu 1980 11 Rascoala taranilor de la 1888 Pag. : 10, 152 Constantin Corbu Editura Stiintifica si Enciclopedica Bucuresti 1978 12 Istoria Dreptului Romanesc volumul I Pag. : 172 Editura Academiei R.S.R. Bucuresti 1980 13 Istoria Dreptului Romanesc volumul II partea intai Pag. : 255, 308 Editura Academiei R.S.R. Bucuresti 1984 14 Istoria Dreptului Romanesc volumul II partea a doua Pag. : 183, 233 Editura Academiei R.S.R. Bucuresti 1987 15 Neam fara noroc sau blestemul lui Zamolxe Pag. : 98, 110, 164, 178, 191, 209, 236, 247, 255, 263, 264, 265, 352 Alexander E. Ronnett Editura Vicovia Bacau 2008 16 Stenogramele sedintelor Consiliului de ministri Guvernarea Ion Antonescu volumul I Pag. : 191, 206, 538 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucuresti 1997 17 Casa Regala volumul II 1901-1930 Pag. : 205, 207, 216, 262, 280 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucuresti 2004
86 | P a g e

18 Relatiile agrare si miscari taranesti in Romania Pag. : 196, 558, 572, 585 Institutul de Istorie N. Iorga al Academiei R.S.R. Editura Politica 1967 19 Reforma agrara din 1921 in Romania Pag. : 146, 231, 307, 342, 352 D. Sandu Editura Academiei R.S.R. Bucuresti 1975 20 Sub trei dictaturi Pag. : 42 Lucretiu Patrascanu Editura Politica Bucuresti 1970 21 Pentru legionari volumul I Pag. : 20, 21, 28 Corneliu Zelea Codreanu Editura Scara Bucuresti 1999 22 Romania, cu si fara Antonescu Pag. : 209, 291, 293, 335 Gheorghe Buzatu Editura Moldova Iasi 1991 23 Magazinul istoric Luna octombrie 2008 Pag. : 24 24 Amorurile principelui Carol de Hohenzolern Gabriel Perrenii Editura Omnes 1971 25 Armata, maresalul si evreii Pag. : 52, 59, 105, 166, 201, 448, 449, 484 Alex Mihai Stoenescu Rao International Publishing Company 1998 26 Casa Regala volumul III 1930-1937 Pag. : 77, 113, 144, 178 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucuresti 2005 27 Istoria loviturilor de stat in Romania volumul III Cele trei dictaturi Pag. : 13, 121, 122, 123, 139, 142, 256, 311, 398, 399, 538, 539, 543, 553, 562, 660, 661, 669, 671, 672, 674 Alex Mihai Stoenescu Rao International Publishing Company 2006 28 Viata economica si politica a Romaniei 1933-1938 Pag. : 100, 130, 131, 282 Emilia Sonea Gavrila Sonea Editura Stiintifica si Enciclopedica Bucuresti 1978 29 Romania in perioada revolutiilor nationale din Europa ( 1919 1944 ) Miscarea legionara Pag. : 44, 81, 102, 103, 112, 118 Michele Rallo Sempre Bucuresti 1999 30 Viata politica si procesul lui Iuliu Maniu volumul I Pag. : 129, 130, 262 Cicerone Ioanitoiu Bucuresti 1997
87 | P a g e

31 Viata politica din Romania 1918 1944 Pag. : 150 Ioan Scurtu Editura Albatros Bucuresti 1982 32 Era Libertatii Statul National Legionar volumul I Pag. : 102, 113, 116, 121, 201 Horia Sima Editura Gordian Timisoara 1995 33 Procesul lui Corneliu Zelea Codreanu ( mai 1938 ) Pag. : 223, 224, 225, 226 Kurt W. Treptow Gheorghe Buzatu Iasi 1994 34 Istoria Garzii de Fier 1919 1941 Mistica Ultranationalismului Pag. : 10, 11, 261, 283, 292 Francesco Veiga Humanitas Bucuresti 1993 35 Miscarea legionara in texte originale si imagini Pag. : 203, 204, 205, 206, 207, 208, 209, 210 Editor Lucian Borleanu Editura Lucman Bucuresti 36 Legiunea Arhanghelul Mihail Pag. : 208 Armin Heinen Editura Humanitas Bucuresti 1999 37 Destinul Miscarii Legionare Pag. : 72, 73, 76, 77, 78, 79, 80, 81, 82, 83, 84 Stefan Aparaschivei Editura Gama 1996 38 Casa Regala volumul IV 1938-1947 Pag. : VIII, X, 106, 240 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucuresti 2006 39 Capitalul strain in societatile anonime din Romania, in perioada interbelica Pag. : 118 Constantin Bogdan Adrian Platon Editura Academiei R.S.R. Bucuresti 1981 40 Casa Regala si afacerile cu devize 1935 1940 volumul IV Pag. : 26, 97 Costin Murgescu Editura Academiei R.S.R. Bucuresti 1970 41 Garda de Fier organizatie terorista de tip fascist Pag. : 62, 63, 131 Mihai Fatu Ion Spalatelu Editura Politica Bucuresti 1980 42 Istoria politica si militara a razboiului Romaniei contra Rusiei Sovietice Pag. : 58 General Platon Chirnoaga Editura Fides Iasi 1997 43 Era libertatii Statul National Legionar volumul II Pag. : 76, 82, 116, 119, 125, 126, 129, 131
88 | P a g e

Horia Sima Editura Gordian Timisoara 1995 44 Evreii sub regimul Antonescu Pag. : 77, 311, 312, 335 Radu Ioanid Editura Hasefer a F.C.E.R. Bucuresti 1997 45 Arhivele totalitarismului Pag. : 32 Revista Institutului National pentru studiul totalitarismului Anul I 1/1993 46 Legionarii nostri Pag. : 178, 179 Ion Coja Editura Kogaion Bucuresti 1997 47 Stenogramele sedintelor Consiliului de Ministrii Guvernarea Ion Antonescu volumul II Pag. : 58, 181, 359, 755 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucuresti 1998 48 Noica si Miscarea Legionara Pag. : 256 Sorin Lavric Humanitas Bucuresti 2007 49 Maresalul Antonescu si Catastrofa Romaniei Pag. : 108, 171 Eduard Mezincescu Editura Artemis Bucuresti 1993 50 Evreii sub regimul Antonescu Pag. : 48 Radu Ioanid Editura Hasefer Bucuresti 1997 51 Hitler, regele Carol si maresalul Antonescu Relatiile romano-germane 1938 1944 Pag. : 271, 279, 280, 285 Andreas Hillegruber Humanitas Bucuresti 1994 52 Procesul lui Ion Antonescu Pag. : 178, 196, 477 Editura Eminescu 1995 53 Stenogramele sedintelor Consiliului de Ministri Guvernarea Ion Antonescu volumul IX Pag. : 27, 42, 429 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucuresti 2006 54 Preliminarii politico diplomatice ale insurectiei romane din august 1944 Pag. : 92, 133, 461, 462, 464, 468, 478, 479 A. Simion Editura Dacia Cluj 1979 55 Monitorul Oficial 299 / 17 -XII-1941 56 Stenogramele sedintelor Consiliului de Ministri Guvernarea Ion Antonescu volumul III Pag. : 381, 433 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucuresti 2001 57 Stenogramele sedintelor Consiliului de Ministri Guvernarea Ion Antonescu volumul VII Pag. : 250 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucuresti 2003
89 | P a g e

58 Stenogramele sedintelor Consiliului de Ministri Guvernarea Ion Antonescu volumul VIII Pag. : 625 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucuresti 2004 59 Stenogramele sedintelor Consiliului de Ministri Guvernarea Ion Antonescu volumul X Pag. : 518 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucuresti 2007 60 Jurnal Pag. : 151 Constantin Sanatescu Editura Humanitas Bucuresti 1993 61 23 august 1944 documente 1944 1945 volumul III Pag. :XXI Directia Generala a Arhivelor Statului Centrul de studii si cercetari de istorie si teorie militara Editura Stiintifica si Enciclopedica Bucuresti 1985 62 23 august 1944 documente 1944 1945 volumul IV Pag. : 542 Directia Generala a Arhivelor Statului Centrul de studii si cercetari de istorie si teorie militara Editura Stiintifica si Enciclopedica Bucuresti 1985 63 Stenogramele sedintelor Consiliului de Ministri Guvernarea Ion Antonescu volumul V Pag. : 226 Arhivele Nationale ale Romaniei Bucuresti 2005 64 Romania ca o prada Pag. : 305, 315 Radu Theodoru Editura Alma 65 Romania la cumpana istoriei Pag. : 308, 309, 357, 385, 386 Ion Suta Editura Enciclopedica Bucuresti 1991 66 Romania sub regimul comunist Pag. : 26, 31, 54, 114, 121, 179 Dennis Deletant Biblioteca Sighet Fundatia Academia Civica Bucuresti 1997 67 Mari crime impotriva natiunii romane Contributia unor minoritati nationale la bolsevizarea Romaniei Pag. : 30, 32, 33, 34, 76, 77, 78, 79, 85, 88, 89 Neagu Cosma Bravo Pres 1995 68 Sovietizarea Romaniei Perceptii angro-americane 1944 1947 Pag. : 106 Ion Chiper Florin Constantin Adrian Pop Iconica Bucuresti 1993 69 Dezvoltarea economica a Romaniei 1944 1964 Pag. : 26, 116 Academia R.P.R. Institutul de cercetari economice Editura Academiei R.P.R. Bucuresti 1964 70 Monitorul Oficial 33 din 10 februarie 1945 71 Monitorul Oficial 128 din 5 iunie 1946
90 | P a g e

72 Anul 1948 institutionalizarea comunismului Pag. : 509, 512, 514 519, 832 839 Fundatia Academia Civica 1998 73 Instaurarea comunismului Intre rezistenta si represiune Pag. : 106, 213 278, 384, 434 Fundatia Academia Civica 1995 74 Buletinul Oficial al R.S.R. 1 din 21 august 1965 75 Anii 1973 1989 Cronica unui sfarsit de sistem Pag. : 152, 831 Analele Sighet 10 Fundatia Academia Civica 2003 76 Buletinul Oficial I , 39 din 1 decembrie 1989 77 Jurnalul fericirii Pag. : 34, 82, 107, 151, 286 N. Steinhardt Editura Dacia Cluj 1991 78 Buletinul Oficial I , 13 din 18 aprilie 1989 79 Buletinul Oficial I , 38 din 30 noiembrie 1989 80 Buletinul Oficial I , 18 din 2 aprilie 1989 81 Buletinul Oficial I , 62 din 7 decembrie 1989 82 Anuarul statistic al Romaniei 1990 Pag. : 105, 630 645 Comisia nationala pentru statistica 83 H.C.M. 1557/1973 84 H.C.M. 73/1975 85 H.C.M. 76/1975 86 H.C.M. 189/1976 87 Decretul 358/1976 88 Decretul 322/1979 89 Decretul 220/1976 90 H.R. Patapievici Politice Pag. : 63 Humanitas Bucuresti 1997 91 Silviu Brucan Treptele tranzitiei spre capitalism Pag. : 36, 37 Nemira 1999 92 Silviu Brucan Stalpii noii puteri in Romania Pag. : 144 Nemira 1996 93 Andrei Radulescu Pagini inedite din istoria dreptului vechi romanesc Pag. : 30, 153 203 Editura Academia Romana Bucuresti 1991 94 Echipa de sacrificiu Din culisele guvernarii postrevolutionare 5.I.1990 5.II.1991 Pag. : 16, 69, 70, 115 Editat de Romania azi S.A. Bucuresti 1992 95 Nestor Rates Romania :revolutia incalcita Pag. : 175, 176 Editura Litera Bucuresti 1994 96 Ion Iliescu Revolutia traita Pag. : 58
91 | P a g e

Editura redactiei publicatiilor pentru strainatate 1995 97 Monitorul Oficial II Dezbateri Parlamentare 205 din 10 noiembrie 1995 Senat 98 Cuget Ortodox 9 (anul II) iulie august 2009 Pag. : 15 Editat de Manastirea Sfantul Marcu Eugenicul, Mitropolitul Efesului, Suceava 99 Cuget Ortodox 8 (anul II) mai iunie 2009 Pag. : 4 Editat de Manastirea Sfantul Marcu Eugenicul, Mitropolitul Efesului, Suceava 100 Dictionarul enciclopedic roman volumul II D J Pag. : 210 Editura Politica Bucuresti 1964 101 Mihail Fotin Enescu Garda de Fier, in ancheta Tribunalului de la Nrberg Pag. : 7 Fundatia culturala Buna Vestire Sibiu 1996 - See more at: http://www.unstory.com/bibliografie-intrebarile-fara-raspuns-ale-istoriei-moderne-aromaniei.html#sthash.aR80JurA.dpuf

De ce nu a fost incoronat regele Ferdinand in Catedrala din Alba Iulia ci in afara ei

Februarie 8, 2011 - Romania - no comments In 1922, la Alba Iulia, are loc ceremonia de incoronare a regelui Ferdinand si a reginei Maria ca regi ai Romaniei Mari. Traditia romaneasca spunea ca incoronarea sa aiba loc intr-o catedrala iar mitropolitul Miron Cristea ar fi dorit ca regele sa fie uns cu mir. Cu toate acestea, ceremonia de incoronare a avut loc in fata catedralei construite special pentru acest moment. Ce se intamplase? Ferdinand devenise mostenitorul tronului Romaniei la 1889, Carol I neavand copii (unicul copil al celor doi, Principesa Maria nu a trait decat trei ani). Prinul Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen, fratele lui Carol este desemnat mostenitor, insa la 1880 acesta renunta in favoarea fiului sau, Wilhelm. In 1888, insa, Wilhelm renunta si el la tron, in favoarea fratelui sau mai mic, Ferdinand. Un an mai tarziu, Parlamentul Romaniei il recunoaste ca print pe Ferdinand, insa nu-i cere sa se converteasca de la catolicism la ortodoxism ci doar ca viitorii copii sa fie botezati ordotox. Ferdinand devine rege pe 12 octombrie 1914, la o zi dupa moartea lui Carol I. Ceremonia a avut loc la Palatul Regal din Bucuresti. Ferdinand I presteaza juramantul constitutional. Principesa Maria este prezenta la ceremonie, purtand un voal negru. Membrii Parlamantului, in picioare striga : Traiasca Regele ! Traiasca Regina ! La aceasta scandare, Regina Maria isi dezveleste fata. Link Probleme de natura religioasa Dupa razboi si dupa unire, se pune problema organizarii unei ceremonii in cadrul careia regele sa fie incoronat drept rege al Romaniei Mari.

92 | P a g e

nc din vara anului 1921, mitropolitul primat Miron Cristea al Romniei ntocmise un tipic al ncoronrii regelui Ferdinand Rentregitorul i al reginei Maria, alctuit dup tradiia arist, a celei austriece, dar mai ales dup literatura bizantin. naltul prelat inea foarte mult la ungerea monarhilor Romniei, mai ales c ultimul domnitor romn ncoronat, dup tradiie, fusese Alexandru Ioan Cuza. Dar iniiativa lui a fost blocat de ctre nuniul papal Marmaggi. La 9 septembrie 1922, trimisul papal spunea: Voi face totul pentru ca mitropolitul primat s nu-l ncoroneze pe regele catolic sau s-l ung n vreun fel. Am trimis deja pe cineva la rege, pentru mediere, iar ast-sear vine domnul Brtianu la mine. Lumea se teme c voi pleca. [] Vor fi mpiedicate ncoronarea i ungerea de ctre mitropolit. Link O incoronare prea civila A doua zi, n mediul catolic romnesc se anunase c, la ceremonia ncoronrii, ungerea nu va fi svrit, precum i binecuvntarea coroanei. Dup un Te Deum, n biserica din Alba Iulia, cei doi monarhi urmau s ias i n faa incintei s primeasc coroanele de la preedinii camerelor parlamentare. Apoi, regele i va aeza singur coroana pe cap, urmnd ca regina s o primeasc de la acesta. La 15 octombrie 1922, ceremonia s-a desfurat ntocmai planului fcut de nuniu. Prezent la ceremonie, arhiepiscopul romano-catolic de Bucureti, Raymund Netzhammer, nota: ncoronarea se petrecuse aa cum fusese stabilit ntre guvern i nuniul papal, ntr-un loc public i ca un act civil. Fusese civil, chiar prea civil! ncoronarea a fost o aciune lipsit de sfinenie, o aciune fr nici un ideal i la care episcopii i preoii [catolic, n.n.] nu au avut ce cuta! Link Pregatirile

93 | P a g e

La 15 octombrie 1922, ora 9.30 soseste in gara orasului Alba Iulia trenul regal: Regale Ferdinand si regina Maria sunt insotiti de Regina Maria a Iugoslaviei, Regina Elisabeta a Greciei, Principele Mostenitor Carol si sotia sa Elena, Principele Nicolae si Principesa Ileana. Familia Regala este intampinata pe peron de Presedintele Consiliului de Ministri, de Presedintii Senatului, Adunarii deputatilor, de membrii guvernului, inalti demnitari, generali, ziaristi si de o companie de onoare. Se intoneaza inmul regal si li se ofera Suveranilor paine si sare. Cortegiul Regal se indreapta spre catedrala. Tot ceremonialul incoronarii Suveranilor Romaniei Mari este foarte fastuos. Mantia Reginei Maria este facuta dupa modelul celor bizantine, avand brodate emblemele tuturor provinciilor care formau Romania Mare, iar coroana era facuta de giuvaiergiul parizian Faliza. O multime imensa se strange in fata catedralei din Alba Iulia construita anume pentru acest eveniment. Suveranii asista intai la o slujba religioasa celebrata de patriarhul Romaniei si de Mitropolitii provinciilor Romanesti.Link Ceremonia

Serviciul religios a fost asigurat de ctre Miron Cristea, Patriarhul Romniei, care a inut o Liturghie solemn i a sfinit coroanele regale gata pregtite. In faa clopotniei a fost aranjat o scen imbrcat in pnz roie, i aici, pe un larg soclu rou, s-a intins, cateva minute mai trziu, baldachinul incoronrii intreesut cu brocart rou i galben pe un fond alb. De la ieirea din catedral pan la scen au fost aternute covoare roii. Dup terminarea serviciului religios, care a durat o jumtate de or, alaiul incoronrii s-a randuit spre baldachin, in fa aflandu -se regele
94 | P a g e

Ferdinand i regina Maria, imbrcai pentru ceremonie cu mantiile esute din purpur, tivite cu blan de hermin, cu fiii i fiicele ei. Dup ce ii aeaz pe cap coroana de oel, suveranul pune apoi coroana de aur pe capul soiei sale ingenunchiate. Imediat salve de tun au anunat c primul suveran al tuturor romanilor a primit consacrarea religioas a funciei sale. Dup ce regele a dat citire proclamaiei sale de incoronare, insoit de regin, trecand printre emisari, parlamentari invitai strini, s-a indreptat spre incperile regale, salutand mulimea. Link

95 | P a g e