Domnia si reformele lui Alexandru Ioan Cuza( 1859-1866)

Dupa dubla alegere ca domn, Alexandru Ioan Cuza si-a dat seama ca are de rezolvat doua
probleme urgente:
1.recunoasterea internationala a dublei alegeri;
2.recunoasterea internationala a unirii principatelor de catre catre marile puteri;
Dubla alegere a lui Cuza era considerata de catre Imperiul Otoman si Imperiul Habsburgic
drept o grava incalcare a Conventiei de la Paris . In acest context pentru a se evita tensionarea
relatiilor dintre marile puteri a fost convocata o Conferinta internationala la Paris unde s-a
discutat problema dublei alegeri. In cea cea de-a treia sedinta a Conferintei de la Paris (aug/sept
1859) toate marile puteri au recunoscut dubla alegere.
Urmatorul obiectiv era recunoasterea uniri depline.Franta, Imperiul Rus, Sardinia si Prusia erau
de acord cu unirea deplina, in timp ce Imperiul Otoman si Imperiul Habsburgic se impotrivea
categoricA.I.Cuza astepta insa hotararea Conferintei de la Constantinopol din 1861 convocata in
acest sens.
In cele din urma datorita presiunii puterilor favorabile unirii in decembrie 1861, Imperiul
Otoman si Imperiul Habsburgic au recunoscut unirea deplina, doar pe timpul domniei lui Cuza.
Dupa realizarea acestor doua mari obiective Alexandru Ioan cuza si-a dat seama ca trebuite
realizate un mare set de reforme prin care sa fie modernizat si consolidat statul roman.
Intre 1859 si 1863 el a realizat unificarea institutionala prin unificarea armatelor, a
reprezentantelor diplomatice, a serviciilor sanitare. In ianuarie 1862 se ve forma primul Guvern
unic al principatelor condus de catre conservatorul Barbu Catargiu, isi va deschide lucrarile
primul Parlament unificat care era unicameral, iar Bucurestiul devine capitala Principatelor Unite
Marile reforme infaptuite in timpul domniei lui Cuza au fost facute impreuna cu Mihail
Kogalniceanu, revolutionarul moldovean de la 1848.
In octombrie1863 si ianuarie 1865 guvernul a fost condus de catre Mihail Kogalniceanu care va
realiza marile reforme.
1. Atunci cand Cuza a ajuns domn 1/3 din paminturile arabile ale tarii se aflau in proprietatea
manastirilor inchinate Patriarhiei Orientului de la Constantinopol si Muntelui Athos din Grecia,
ceee ce nu era corect, deoarece veniturile acestora pleca din tara, iar taranii romani nu aveau
pamint.
Prima mare reforma a fost realizata in decembrie 1863 cand a fost adoptata Legea secularizarii
averilor manastirilor inchinate prin care pamantul acestora trecea in proprietatea statului roman.
Legea secularizarii a determinat cum era si cazul reactia Imp. Otoman care era foarte sensibil,
cand i se luau venituri, dar si a calugarilor greci in frunte cu Patriarhia de la Constantinopol.
2. In aprilie 1864 s-a declansat lupta parlamentara pentru adoptarea Legii Rurale.In timp ce
guvernul Kogalniceanu urmarea improprietarirea in functie de puterea economica a taranilor cu
plata unei despagubiri cu dobanda mica, conservatorii(erau marii proprietari de pamant) se
pronuntau pentru improprietarirea cu un mic lot si cu o despagubire cu dobanda foarte mare.
In acest context conservatorii care dominau in Adunare i-au dat un vot de neincredere
guvernului Kogalniceanu. Acesta isi prezinta demisia, dar Cuza nu o accepta, iar la 2 mai 1864
printr-o lovitura de stat Adunarea este dizolvata.
Perioada dintre 2 mai 1864 si 11 februarie 1866 este cunoscuta ca perioada domniei
autoritare a lui Cuza. Prin aceasta domnie autoritara Cuza a urmarit sa poate realiza mai usor
celalalte mari reforme, in principal reforma rurala.
In august 1864 Legea Rurala a fost adoptata si s-a dat o Proclamatie catre tarani.
Prevederile Legii Rurale:
-se desfiinta claca ( un numar de zile pe care taranii trebuiau sa munceasca la boieri)
- fostii clacasi erau improprietariti in functie de puterea economica exprimata in numarul de vite;
- improprietarirea se facea prin despagubire, iar plata datoriei trebuia sa se faca esalonat;
Prin aceasta reforma se punea in practica o alta cerinta a revolutionarilor de la 1848, aceea a
impropietaririi cu pamint a taranilor.
Principalele consecinte ale adoptarii Legii Rurale au fost urmatoarele:
- pe termen scurt, consecintele au fost negative, deoarece in primii ani dupa adoptare productia
agricola a scazut, deoarece atat taranii cat si fostii mosieri au refuzat sa lucreze pamintul. Taranii,
deoarece nu aveau materialul agricol necesar, mosierii in semn de protest ca li se luasera
pamintul.;
- pe termen lung consecintele au fost pozitive, deoarece a ameliorat semnificativ situatia
taranilor.
3. Noiembrie 1864 era adoptata Legii instructiunii publice prin care pentru prima data in
spatiul romanesc invatamatul primar devenea gratuit si obligatoriu asa cum cereau revolutionarii
de la 1848. Tot in domeniul invatamintului Cuza a infiintat universitatea de la Iasi, in 1860, si
cea de la Bucuresti, in 1864.
In urma alestei legi se va reduce semnificativ analfabetismul in tara noastra, iar tinerii
romani aveau universitati in care sa studieze
4. Decembrie 1864 a fost adoptat dupa modelul Codului Civil a lui Napoleon Bonaparte si a
celui italian Legea Codului Civil prin care se introducea obligativitatea casatoriei si
posibilitatea divortului civil.
Astfel, legislatia romaneasca facea un pas important in directia armonizarii ei cu cea a
statelor dezvoltate ale Europei.
In Ianuarie 1865 datorita unor divergente dintre Cuza si M.Kogalniceanu, cel din urma isi da
demisia ceea ce a constituit o mare greseala din partea lui Cuza ca nici unii dintre colaboratorii
sai nu avea nivelul intelectual a lui Kogalniceanu. Treptat Monstruoasa coalitie incepea sa
lucreze pentru detronarea lui Cuza care era acuzat ca ar vrea sa instituie o dinastie.
In acest context la 11 februarie 1866 A.I.Cuza a fost obligat sa abdice la tron de catre
monstruoasa coalitie si a plecat in exil. La plecare, el a avut taria de caracter sa zica:Sa dea
Dumnezeu sa mearga mai bine Romaniei fara mine decat i-a mers cu mine.Sa traiasca
Romania..
Aducerea pe tron a lui Carol I (10 Mai 1866)
Detronarea lui Cuza nemultumeste puterile garante, iar Imperiul Otoman si Imperiul Habsburgic
cer chiar desfacerea unirii.Era pusa in pericol unitatea statului roman.
Dupa detronarea lui Cuza puterea a fost preluata de o Locotenenta Domneasca si de un guvern
condus de Ion Ghica.
In dupa-amiaza zilei de 11 februarie 1866 Parlamentul se intruneste si il proclama ca domn al
Romaniei pe Filip de Flandra, fratele regelui Belgiei, sub numele de Filip I, care refuza insa
tronul Romaniei. La fel face si imparatul francez Napoleon al III-lea.
In acest context oamenii politici ai momentului si-au intensificat actiunile pentru aducerea pe
tronul Romaniei a unui print strain dintr-o dinastie domnitoare a Europei asa cum cereau
Adunarile Ad-hoc in 1857, ca sa fie un factor de echilibru in viata politica romaneasca.
Dupa ce Napoleon al-III-lea si Filip de Flandra au respins tronul Romaniei , la 31 martie 1866
se afla numele noului candidat la tronul Romaniei printul prusac Carol de Hohenzollern
Singmaringen.
Dupa ce Franta si-a dat acordul, a urmat acordul regelui Prusiei care a fost pozitiv.
In aprilie 1866 autoritatile romane au organizat un plebiscit prin care romanii sa se pronunte
daca sunt de acord cu venirea printului german pe tronul Romaniei.
In acest context Imperiul Otoman acuza Romania de incalcare a tratatelor si ameninta cu
interventia armata. Guvernul roman raspunde prin concentrarea fortei armate sub conducera
generalului Ghe. Magheru. Dupa ce plebiscitul se incheie 99% din populatia Romaniei a votat
pentru venirea printului strain.
Astfel, la 10 mai 1866, dupa ce a fost botezat in religia crestin ortodoxa, Parlamentul
Romaniei il proclama ca domn sub numele de Carol I pe Carol de Hohenzolern Sigmaringen.
Proclamarea lui Carol I, ca domn al Romaniei a avut importante consecinte pentru tara noastra:
- se punea in practica inca o cerinta a adunarilor ad-hoc din 1857;
- se va adopta prima constitutie a statului roman, in iunie 1866;
In toamna anului 1866 toate puterile garante l-au recunoscut pe Carol I ca domn al Romaniei.