Sunteți pe pagina 1din 3

Unirea principatelor romane

In 24 ianuarie (5 februarie pe stil vechi) poporul roman sarbatoreste in fiecare an Unirea Principatelor. La 24 ianuarie/5 februarie 1859, Alexandru Ioan Cuza este votat, unanim, Domn al Moldovei si Domn al Tarii Romanesti, de cele doua camere de deputati, mai intii de cea de la Iasi, apoi si de cea de la Bucuresti. "V-am zis ca ea va fi precum Romania o va dori si o va simti", spunea Alexandru Ioan Cuza. Unirea cea mult asteptata de veacuri, dupa moartea napraznica a lui Mihai Viteazul, ucis miseleste de unguri in 1601, pe Campia Turdei, se infaptuise. Primii pasi catre unire s-au facut odata cu evenimentele revolutiei de la 1848, care - desi a fost inabusita - a demonstrat in mod categoric dorinta de independenta si de unitate a romanilor. Din pacate, netinand cont de interesele poporului roman, Imperiul Otoman si Rusia Tarista au incheiat la Balta Liman (cartier in Constantinopol), in primavara anului 1849, o conventie valabila sapte ani, care afecta grav suveranitatea Principatelor. Prin acea conventie se stabilea ca domnitorii celor doua tari romanesti sa fie considerati inalti functionari ai Imperiului Otoman si sa fie numiti direct de sultan, cu acordul Rusiei Tariste. In cursul anului 1853, s-a declansat Razboiul Crimeii, ca urmare a neintelegerilor dintre puterile acelor vremuri, iar infrangerea Rusiei a permis ca prin tratatul de pace incheiat la Paris in 1856, Principatele Romane sa treaca sub protectia puterilor semnatare si capatau dreptul de a face propuneri de reorganizare, care sa se infaptuiasca tinand cont de dorintele romanilor. Dupa anul 1853 pasoptistii moldoveni si munteni, reintorsi masiv in tara, au organizat o formatiune politica numita "Partida Nationala" si au format Comitete ale Unirii.

Lucrarile Adunarii Ad-hoc s-au deschis in septembrie 1857, atunci cand - pentru prima oara - au fost prezenti si deputati tarani, iar fortele sociale si politice erau chemate sa se pronunte in legatura cu aceasta problema atat de importanta. Luna urmatoare a anului a adus si primele rezolutii, votate cu un continut asemanator in Adunarile Ad-hoc ale Moldovei si Tarii Romanesti, prin care se exprima clar vointa de unire. Dupa mai multe dispute, in Adunarea Electiva a Moldovei, a fost propus si ales in unanimitate Alexandru Ioan Cuza - "om nou la legi noi", dupa cum aprecia Mihail Kogalniceanu. In Tara Romaneasca Adunarea Electiva - intr-o sedinta secreta datorata agitatiei vremurilor- deputatul Vasile Boerescu a propus, la 24 ianuarie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza - propunere acceptata in unanimitate. Alegerea aceluiasi domn in ambele Principate a reprezentat o victorie insemnata a poporului roman in lupta sa pentru formarea unui stat national unitar. Intrunite la Paris pentru Conferinta desfasurata intre 26 august si 6 septembrie 1859 marile puteri europene au fost nevoite sa accepte unirea infaptuita de romani. Alexandru Ioan Cuza a fost recunoscut ca domn al Principatelor, recunoasterea sa fiind limitata, insa, numai la durata vietii acestuia. Dup realizarea unirii, domnitorul Alexandru Ioan Cuza i colaboratorul su cel mai apropiat, Mihail Koglniceanu (ministru, apoi prim-ministru al Romniei), iniiaz importante reforme interne: secularizarea averilor mnstireti (1863), reforma agrar (1864), reforma nvmntului (1864) .a., care au fixat un cadru modern de dezvoltare al rii. ntmpinnd rezisten din partea guvernului i a Adunrii Legiuitoare, alctuite din reprezentani ai boierimii i ai marii burghezii, precum i a bisericii, n nfptuirea unor reforme, Cuza formeaz, n 1863, un guvern sub conducerea lui Mihail Koglniceanu, care realizeaz secularizarea averilor mnstireti (decembrie 1863) i dizolv Adunarea Legiuitoare (2 mai 1864). n acelai an, Cuza supune aprobrii poporului, prin plebiscit, o nou constituie i o nou lege electoral, menit s asigure parlamentului o baz mai larg, i decreteaz (14 august 1864) legea rural conceput de Koglniceanu. n timpul domniei lui Cuza a fost conceput codul civil i Codul penal, legea pentru obligativitatea

nvmntului primar i au fost nfiinate primele universiti din ar, respectiv cea de la Iai (1860), care azi i poart numele, i cea de la Bucureti (1864). Tot n aceast perioad a fost organizat i armata naional. Cuza ncepe s fie suspectat de liberalii radicali, care ulterior au fcut cartel cu conservatorii, c ar inteniona s instituie un regim personal; acest fapt a slbit poziiile domnitorului i a animat activitatea monstruoasei coaliii, hotrt s-l nlture. Complotitii au reuit s-i realizeze planurile atrgnd de partea lor o fraciune a armatei (colonelul C. Haralambie, maiorul D. Lecca .a.), i l-au constrns pe domnitor s abdice n noaptea de 10/2211/23 februarie 1866. La aceasta a contribuit nsui Al. I. Cuza, care nu numai c nu a luat msuri n privina factorilor reacionari, ci, ntr-un discurs, se arta dispus s renune la tron n favoarea unui principe strin (fapt susinut i de o scrisoare adresat unui diplomat strin). A fost instituit o locotenen domneasc alctuit din Lascr Catargiu, Nicolae Golescu i colonelul Nicolae Haralambie din partea armatei. Conducerea guvernului a revenit lui Ion Ghica; apoi Senatul i Comisia au proclamat ca domnitor pe Filip de Flandra, din casa domnitoare belgian, dar acesta nu a acceptat coroana. Provizoratul locotenenei domneti a luat sfrit abia dup ce Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a acceptat s devin principe al Romniei, la 10 mai 1866. Aceast abdicare silit putea avea consecine grave pentru Romnia, pentru c: 1. dup nlturarea lui Cuza, satele au fost nspimntate c reforma agrar nu va mai avea loc. 2. la 3 aprilie 1866 la Iai o demonstraie a Micrii Separatiste care a cerut anularea unirii Moldovei cu ara Romneasc, 3. Poarta Otoman a mobilizat armata la Dunre pentru a interveni n Romnia, unirea fiind recunoscut doar pe timpul domniei lui Cuza. Restul vieii sale i-a petrecut-o n exil, locuind majoritatea timpului la Paris, Viena i Wiesbaden. A fost nmormntat iniial la Biserica Domneasc de lng Palatul domnesc de la Ruginoasa, conform dorinei sale, iar dup cel de-al doilea rzboi mondial, osemintele sale au fost mutate la Biserica Trei Ierarhi din Iai.

NUME: BONCIU MARIUS CLASA: a IX-a A