24 IANUARIE 2021

163 ANI DE LA
UNIREA
ŢĂRII ROMÂNEŞTI
ŞI MOLDOVEI
24 IANUARIE 2014
 Principatele Române
Împlinirea acestui vis trebuia să ţină seamă de
contextul internaţional, iar Principatele
Române vor deveni o problemă europeană
dezbătută în conferinţele Marilor Puteri la
mijlocul secolului al XIX –lea.
Conferinţa de la Paris din 1856 a hotărât ca
cei care vor decide soarta românilor să fie
chiar ei şi astfel s-au format
Adunările ad-hoc care să exprime
atitudinea românilor în privinţa unirii.
HARTA PRINCIPATELOR ROMÂNE
IN 1856
 ADUNARILE AD-HOC
Reprezintă adunări în care au intrat reprezentanţi
ai tuturor claselor sociale, inclusiv ţăranii şi care
trebuiau să hotărască dacă românii vor sau nu să se
unească
Atenţie aici vorbim doar de Principatele Române
reprezentate de Ţara Romanească şi Moldova.
Cele mai importante decizii ale adunărilor ad-hoc au
fost
- Unirea Principatelor Române sub numele de
România
- România să fie condusă de un prinţ străin dintr-o
familie conducătoare din Europa
 MARILE PUTERI
Marile Puteri ale Europei nu au ţinut cont de
deciziile românilor, ci de propriile interese şi astfel
consideră că este de ajuns o unire de formă a
celor două Principate Române, care nici măcar
numele de România nu primesc , ci de
“Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei”
fiecare cu domn român şi neavând decât două
instituţii in comun .
Omul politic Vasile Boerescu afirma :
“Europa ne-a ajutat, acum rămane să ne
ajutăm noi singuri. Depinde de noi dacă vom
şti sa infăptuim unirea!”
 Alegerile din 1859
Până acum Marile Puteri au luat deciziile, dar de
acum românii vor fi cei care îşi vor lua destinul in
propriile mâini.
În Moldova apare o personalitate istorică fără de
care unirea românilor nu ar fi fost posibilă
ALEXANDRU IOAN CUZA
Militar de carieră, s-a dovedit a fi un talentat
conducător, politician, diplomat, vizionar, care a
realizat remarcabile proiecte pentru modernizarea şi
întărirea statul naţional România.
 ALEXANDRU IOAN CUZA .

1859-1866
..
ALEGERILE DIN MOLDOVA
Marile Puteri au decis să se aleagă un
domnitor român pentru Ţara Românească şi unul
pentru Moldova.
Alegerile din Moldova au fost organizate la
5 ianuarie 1859 şi a fost ales in unanimitate ca
domn Alexandru Ioan Cuza.
Pentru nicăieri nu se preciza ca cei doi
domni trebuie să fie persoane diferite,
conducătorii luptei naţionale au decis să puna
Europa în faţa faptului implinit şi să îl propună în
Ţara Românească pe domnul Moldovei – Alexandru
Ioan Cuza.
 DUBLA ALEGERE
Această idee a fost publicată în ziarele
vremii şi sprijită de populaţia Bucureştilor, care
au ieşit în stradă, în jur de 30 000 oameni care
au convins Adunarea Ţării Româneşti, la data de
24 ianuarie 1859 să il aleagă ca domn, pe
Alexandru Ioan Cuza.
UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE
S-A REALIZAT PRIN DUBLA ALEGERE A
LUI ALEXANDRU IOAN CUZA
Mihail Kogălniceanu
“ UNIREA ESTE ACTUL
ENERGIC AL ÎNTREGII
NAŢIUNI ROMÂNE!
UNIREA, NAŢIUNEA A
FĂCUT-O!!!! “
ADUNAREA DIN BUCUREŞTI DIN 24 IANUARIE 1859
HARTA NOULUI STAT FORMAT
 FAPTUL IMPLINIT
Românii au realizat unirea Principatelor
Române – Moldova şi Ţara Românească - fără
a ţine cont de deciziile Marilor Puteri.
În timp ce unele puteri au aplaudat
realizarea românilor, precum Franţa, Imperiul
Otoman ameninţa cu o intervenţie armată.
Prin dubla alegere se realiza o unire
personală, in jurul lui Alexandru Ioan Cuza
care trebuia trensformată intr-o unitate
efectivă, prin realizarea unor mari şi absolut
necesare reforme.
Noul stat format prin unirea Ţării Româneşti cu Moldova
a fost numit in mod oficial, in 1862

ROMÂNIA
 REFORMELE LUI CUZA
1. Legea secularizării averilor mănăstireşti din
decembrie 1863
2. Legea rurală - august 1864, prin care au fost
improprietăriţi ţăranii.
3. Infiinţarea Universităţilor de la Iaşi si Bucureşti
( 1860, respectiv 1864).
4. Legea instrucţiunii publice -prin care invăţământul
primar devenea obligatoriu si gratuit – 1864 .
5. Adoptarea Codului Penal, a Codului Civil.
6. Intemeierea in 1864 a Casei de Economii si
Consemnaţiuni cunoscută sub numele de - C.E.C.
 VIAŢA LUI CUZA
Născut la 20 martie 1820, la Bârlad, a petrecut o parte
din copilărie pe moşi tatălui său.
Trimis la Iaşi, în pensionul a fost coleg de şcoală, printre
alţii, cu Vasile Alecsandri şi Mihail Kogălniceanu, care îi vor
deveni colaboratori direcţi.
În decembrie 1835 ia examenul de bacalaureat în litere,
şi a vrut apoi să înveţe medicina, dar a trecut la drept, fără
a-şi termina studiile juridice.
În 1844 se căsătoreşte cu Elena Rosetti împreună cu care
se instalează în casa părinţilor săi şi devine preşedintele
judecătoriei din ţinutul Covurlui adică Galaţi
APRECIEREA UNUI CONTEMPORAN
.“

Coleg şi prieten apropiat a lui

Alexandru Ioan Cuza a fost poetul
Vasile Alecsandri , care a apreciat că :
“Cât or fi români pe lume
Cât va fi pe cer un soare
A lui Cuza mare nume
Să fiţi siguri că nu moare.”
V. Alecsandri.
 ABDICAREA LUI CUZA
Ciudat este că impotriva lui Alexandru Ioan Cuza s-a
constituit o coaliţie a celor care considerau că a făcut prea puţin –
liberalii şi a celor care considerau că a făcut prea multe –
conservatorii, numită MONSTRUOASA COALIŢIE.
Acesta coaliţie va reuşi să il oblige pe Cuza să renunţe la
putere, in 11 februarie 1866, dar a avut forţa să afirme :
“Să dea Dumnezeu să-i meargă
ţării mai bine fără mine decât cu
mine.
Să trăiască România!”
La 15 mai 1873, s-a stins din viata in Germania. Rămăşitele
sale pământeşti se află la Biserica Trei Ierarhi de la Iasi.