«EVENIMENT ISTORIC

- Unirea Principatelor Române»

Școala Gimnazială „Spiru Haret” Dorohoi- 24.01.2022

Școala Gimnazială „M. Kogălniceanu” Dorohoi
Școala Profesională Specială „Ion Pillat” Dorohoi
Școala Profesională „Sf. Apostol Andrei” Smîrdan
 VISUL UNUI POPOR
Destinul românilor a fost
dur, pentru că, deşi erau uniţi de
origine, limbă, tradiţii şi cultură,
au rămas separaţi politic în: Ţara
Românească, Transilvania şi
Moldova, şi tocmai aceasta i-a
făcut să reziste şi să lupte pentru
realizarea unirii lor.
ŢĂRILE ROMÂNE
UNIREA DE LA 1600
Mihai Viteazul a fost cel
care a găsit contextul
politic potrivit şi forţa de a
realiza un vis al românilor
– unirea Transilvaniei,
Ţării Româneşti şi
Moldovei sub sceptrul unui
singur domn. Vis distrus
prea repede de puterile
străine.
 Principatele Române
Împlinirea acestui vis trebuia să ţină seamă de
contextul internaţional, iar Principatele Române
vor deveni o problemă europeană dezbătută în
conferinţele Marilor Puteri la mijlocul secolului
al XIX–lea.

Conferinţa de la Paris din 1856 a hotărât ca

cei care vor decide soarta românilor să fie chiar
ei şi astfel s-au format Adunările ad-hoc care
să exprime atitudinea românilor în privinţa
unirii.
HARTA PRINCIPATELOR ROMÂNE ÎN 1856
 ADUNĂRILE AD-HOC
Reprezintă adunări în care au intrat reprezentanţi ai
tuturor claselor sociale, inclusiv ţăranii şi care trebuiau
să hotărască dacă românii vor sau nu să se unească.
Aici vorbim doar de Principatele Române
reprezentate de Ţara Românească şi Moldova.
Cele mai importante decizii ale adunărilor ad-hoc
au fost :
- Unirea Principatelor Române sub numele de
România
- România să fie condusă de un prinţ străin dintr-o
familie conducătoare din Europa
 MARILE PUTERI
Marile Puteri ale Europei nu au ţinut cont de
deciziile românilor, ci de propriile interese şi
astfel consideră că este de ajuns o unire de
formă a celor două Principate Române, care nici
măcar numele de România nu primesc, ci de
“Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei”
fiecare cu domn român şi neavând decât două
instituţii în comun.
Omul politic Vasile Boerescu afirma:
“Europa ne-a ajutat, acum rămâne să ne
ajutăm noi singuri. Depinde de noi dacă vom
şti să înfăptuim UNIREA!”
 Alegerile din 1859
Până acum Marile Puteri au luat deciziile, dar de
acum românii vor fi cei care îşi vor lua destinul în
propriile mâini.
În Moldova apare o personalitate istorică fără de
care unirea românilor nu ar fi fost posibilă:

ALEXANDRU IOAN CUZA

Militar de carieră, s-a dovedit a fi un talentat
conducător, politician, diplomat, vizionar, care a
realizat remarcabile proiecte pentru modernizarea
şi întărirea statului naţional România.
ALEXANDRU IOAN CUZA .
1859-1866
..
CASA MEMORIALĂ A DOMNITORULUI
AL. I. CUZA - RUGINOASA - IAŞI
MUZEUL DE ISTORIE NATURALĂ DIN IAŞI
SALA ISTORICĂ “AL. I. CUZA”

TRONURILE DOMNEŞTI ALE LUI

AL. I. CUZA ŞI ELENEI CUZA
 ALEGERILE DIN MOLDOVA
Marile Puteri au decis să se aleagă un
domnitor român pentru Ţara Românească şi unul
pentru Moldova.
Alegerile din Moldova au fost organizate la
5 ianuarie 1859 şi a fost ales în unanimitate ca domn
Alexandru Ioan Cuza.
Pentru că nicăieri nu se preciza ca cei doi
domni trebuie să fie persoane diferite, conducătorii
luptei naţionale au decis să pună Europa în faţa faptului
împlinit şi să îl propună în Ţara Românească pe domnul
Moldovei – Alexandru Ioan Cuza.
 DUBLA ALEGERE
Această idee a fost publicată în ziarele vremii
şi sprijinită de populaţia Bucureştilor, care au ieşit
în stradă, în jur de 30 000 oameni care au convins
Adunarea Ţării Româneşti, la data de
24 ianuarie 1859 să îl aleagă ca domn, pe
Alexandru Ioan Cuza.
UNIREA PRINCIPATELOR ROMÂNE S-A
REALIZAT PRIN DUBLA ALEGERE A LUI
ALEXANDRU IOAN CUZA
 Mihail Kogălniceanu

“UNIREA ESTE ACTUL

ENERGIC AL ÎNTREGII
NAŢIUNI ROMÂNE!
UNIREA, NAŢIUNEA A
FĂCUT-O!!!“
ADUNAREA DIN BUCUREŞTI DIN 24 IANUARIE 1859
HARTA NOULUI STAT FORMAT
 FAPTUL ÎMPLINIT
Românii au realizat unirea Principatelor
Române – Moldova şi Ţara Românească -
fără a ţine cont de deciziile Marilor Puteri.
În timp ce unele puteri au aplaudat
realizarea românilor, precum Franţa,
Imperiul Otoman ameninţa cu o intervenţie
armată.
Prin dubla alegere se realiza o unire
personală, în jurul lui Alexandru Ioan
Cuza care trebuia transformată într-o
unitate efectivă, prin realizarea unor mari
şi absolut necesare reforme.
 Noul stat format prin unirea Ţării Româneşti
cu Moldova a fost numit în mod oficial, în 1862

ROMÂNIA
REFORMELE LUI CUZA
1. Legea secularizării averilor mănăstireşti din decembrie
1863
2. Legea rurală – august 1864, prin care au fost
împroprietăriţi ţăranii.
3. Înfiinţarea Universităţilor de la Iaşi şi Bucureşti
(1860, respectiv 1864).
4. Legea instrucţiunii publice – prin care învăţământul primar
devenea obligatoriu şi gratuit – 1864 .
5. Adoptarea Codului Penal, a Codului Civil.
6. Întemeierea în 1864 a Casei de Economii şi
Consemnaţiuni cunoscută sub numele de C.E.C.
 VIAŢA LUI CUZA
Născut la 20 martie 1820, la Bârlad, a petrecut
o parte din copilărie pe moşia tatălui său.
Trimis la Iaşi a fost coleg de şcoală, printre alţii,
cu Vasile Alecsandri şi Mihail Kogălniceanu, care îi
vor deveni colaboratori direcţi.
În decembrie 1835 ia examenul de bacalaureat
în litere şi a vrut apoi să înveţe medicina, dar a
trecut la drept, fără a-şi termina studiile juridice.
În 1844 se căsătoreşte cu Elena Rosetti
împreună cu care se instalează în casa părinţilor săi
şi devine preşedintele judecătoriei din Galaţi.
APRECIEREA UNUI CONTEMPORAN
.“

Coleg şi prieten apropiat a lui

Alexandru Ioan Cuza a fost poetul
Vasile Alecsandri, care a apreciat
că:
“Cât or fi români pe lume
Cât va fi pe cer un soare
A lui Cuza mare nume
Să fiţi siguri că nu moare.”
V. Alecsandri.
ABDICAREA LUI CUZA
Ciudat este că împotriva lui Alexandru Ioan Cuza s-a
constituit o coaliţie a celor care considerau că a făcut
prea puţin – liberalii şi a celor care considerau că a făcut
prea multe – conservatorii, numită MONSTRUOASA
COALIŢIE.
Acesta coaliţie va reuşi să îl oblige pe Cuza să
renunţe la putere, în 11 februarie 1866, dar a avut forţa să
afirme :
“Să dea Dumnezeu să-i meargă ţării mai bine fără
mine decât cu mine.
Să trăiască România!”
La 15 mai 1873, s-a stins din viață în Germania.
Rămăşițele sale pământeşti se află la Biserica Trei Ierarhi
de la Iași.
Astăzi se împlinesc 163 de ani de la unirea Principatelor Române:
Moldova cu Ţara Românească şi noi alături de toţi românii să o
cinstim cum se cuvine!
 HORA UNIRII
Versuri de Vasile Alecsandri
Hai să dăm mână cu mână Amândoi suntem de-o mamă
Cei cu inima română, De-o faptură şi de-o samă,
Să-nvârtim hora frăţiei Ca doi brazi într-o tulpină
Pe pământul României! Ca doi ochi într-o lumină.

Iarba rea din holde piară! Amândoi avem un nume,

Piară duşmănia-n ţară! Amândoi o soartă-n lume.
Între noi să nu mai fie Eu ţi-s frate, tu mi-eşti frate,
Decât flori şi armonie! În noi doi un suflet bate!

Măi muntene, măi vecine Vin' la Milcov cu grăbire

Vină să te prinzi cu mine Să-l secăm dintr-o sorbire,
Şi la viaţă cu unire Ca să treacă drumul mare
Şi la moarte cu-nfrăţire! Peste-a noastre vechi hotare,

Unde-i unul nu-i putere Şi să vadă sfântul soare

La nevoi şi la durere Într-o zi de sărbătoare
Unde-s doi puterea creşte Hora noastră cea frăţească
Şi duşmanul nu sporeşte! Pe câmpia românească!
Vă mulțumim pentru atenție!

Coordonatorii proiectului