Scoala Gimnaziala Darza, Judetul Dambovita

PROIECT DIDACTIC
DISCIPLINA:Matematica
UNITATEA DE INVATARE: Ecuatii si inecuatii in N
TITLUL LECTIEI: Ecuatii in N
DURATA LECTIEI: 50 min
TIPUL LECTIEI:Mixta
CLASA: a V-a
DATA:12-11-2012
PROFESOR: Nae Elena Liliana

COMPETENTE GENERALE:
 Identificarea unor date şi relatii matematice şi corelarea lor in funcţie de contextul în care au fost
definite
 Prelucrarea datelor de tip cantitativ, calitativ, structural, contextual cuprinse în enunturi
matematice
 Utilizarea algoritmilor şi a conceptelor matematice pentru caracterizarea locala sau globala a unei
situatii concrete
COMPETENTE SPECIFICE:
 CG4-1. Exprimarea, în rezolvarea sau compunerea unor probleme, a solutiilor unor ecuatii de tipul:
x a = b; a x = b; x ∙ a = b (a 0, a divizor al lui b); x : a = b(a 0); a : x = b (x 0, b divizor al lui a) şi a unor inecuatii de
tipul: : x a b; ( ,<,>); x ∙ a b ( ,<,>), unde a divizor al lui b; x : a b ( ,<,>),cu a 0, unde a şi b sunt numere
naturale
 CG6-1. Transpunerea unei situatii-problema în limbaj matematic, rezolvarea problemei obtinute (utilizand ecuatii, inecuatii, organizarea
datelor) şi interpretarea rezultatului .
RESURSE MATERIALE: caietul elevului, manualul scolar: Matematica clasa a V-a Editura Didactica si Pedagogica, culegere
Matematica-editura Universal Pan,Flipchart, tabla, fise de lucru

RESURSE PROCEDURALE:observarea , explicatia, conversatia, problematizarea, exercitiul

FORME DE ORGANIZARE A LECTIEI:activitate frontala, activitate individuala

FORME DE EVALUARE:observarea sistematica, aprecierile verbale, autoevaluarea
Momentul lectiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Materiale, Evaluare
mijloace,
metode

1. MMoment Fac prezenta si creez conditiile optime necesare Elevii isi pregatesc
organizatoric desfasurarii eficiente a lectiei de matematica cartile si caietele de
matematica
2. VVerificarea Verific daca elevii si-au efectuat tema pentru acasa Pregatesc caietele Conversatia, Frontala si
temei explicatia individuala
3. CCaptarea Care sunt proprietatile inmultirii? Asculta cu atentie, Conversatia
atentiei Cum se calculeaza media aritmetica a doua numere? raspund la intrebari
Ce este acela un divizor?
Ce criterii de divizibilitate am invatat? Etc.

4. RReactualizare Propun problemele din anexa 1 elevilor spre rezolvare. Asculta si raspund la Conversatia , Colectiva
a cunostintelor De asemenea propun spre rezolvare un rebus, din care intrebari. Cate un exercitiul
anterior in urma dezlegarii lui vom obtine titlul noii lectii. elev iese la tabla
insusite pentru a contribui la
rezolvarea
exercitiului
5. AAnuntarea Ecuatii in N. Elevii isi noteaza in
temei de studiu caiete
si a
obiectivelor
urmarite
6. PPrezentarea Conversatia,
noului continut O ecuatie este o propozitie matematica in care explicatia,
apare o singura data semnul „=”. invatarea
 Ceea ce apare in stanga semnului „=” constituie prin analogie
membrul stang al ecuatiei, iar ceea ce apare in
dreapta semnului „=” constituie membrul drept al
ecuatiei
A rezolva o ecuatie inseamna a determina
valoarea pe care o ia necunoscuta pentru ca
egalitatea sa fie adevarata. Aceasta valoare este
numita solutia ecuatiei.
Doua ecuatii care au aceeasi solutie se numesc
ecuatii echivalente.
Putem folosi urmatoarele reguli care conduc la
ecuatii echivalente:
Se pot trece termeni dintr-un membru in celalalt
schimbandu-le semnul. Conversatia,
Se pot inmulti (imparti) ambii membrii ai explicatia,
ecuatiei cu numere diferite de 0. invatarea
prin analogie
Metode de rezolvare a ecuatiilor:
1.Metoda incercarii si a erorii
Sa rezolvam dand necunoscutei valori numere
naturale in ordinea succesiunii lor: Elevii isi noteaza in
caiete
X+4=7

x X+4 7
0 0+4 < 7
1 1+4 < 7
2 2+4 < 7
3 3+4 = 7
4 4+4 > 7
Observam ca pentru orice numar natural x≠3,
egalitatea nu se verifica, deci singura valoare,
numar natural care verifica egalitatea este 3.
Prin urmare numarul natural 3 este solutia
ecuatiei date.
Observatie: Metoda este dificila deoarece
numarul incercarilor poate fi foarte mare, in
unele cazuri.
2. Metoda operatiei inverse
X+12=18
Pentru a afla termenul necunoscut al ecuatiei se
scade din suma 18 termenul cunoscut 12 si se
obtine x=18-12, deci x=6.
Solutia ecuatiei este numarul 6.
Verificare 6+12=18
3. Metoda figurativa
X+7=12

Avem x=12-7, deci x=5.

Solutia ecuatiei date este numarul natural 5.

4. Metoda balantei se bazeaza pe proprietatile

relatiei de egalitate.
X+5=18
 X+5 = 18

Pentru a afla necunoscuta x scadem din ambii

membrii ai ecuatiei numarul 5:
X+5-5=18-5
Obtinem x+0=18-5, deci x=13. Solutia ecuatiei
este numarul natural 13.
7. AAsigurarea Propun spre rezolvare exercitii din culegere si/sau din Rezolva in caiete Conversatia Frontala
retentiei anexa 2. exercitiile propuse , Explicatia
timp in care un elev Rezolvarea
rezolva si la tabla de exercitii,
sub indrumarea Problematiza
profesorului rea
8. OObtinerea Dau fisele de lucru elevilor si explic cerintele Elevii rezolva Exercitiul, Autoevaluarea
performantei ( anexa3) exercitiile propuse in Explicatia
fisa de lucru Rezolvarea
de exercitii,

9. IIncheierea Fac aprecieri asupra desfasurarii lectiei si asupra Isi noteaza tema Conversatia Evaluarea
activitatii cunostintelor elevilor si notez elevii care s-au pentru acasa finala
evidentiat in timpul orei.
Anunt tema pentru acasa.
 Pentru ca trenuletul nostru sa isi poata continua calatoria inceputa trebuie sa il ajuti sa afle numele urmatoarei statii.
Pentru a reusi sa plece din statia criteriilor divizibilitatii dezleaga urmatorul rebus iar apoi scrie in interiorul vagonelor
numele statiei urmatoare

Orizontal:
1). Rezultatul calculului este…………………….

2). Propozitia matematica pe baza careia se poate stabili daca un numar natural se divide cu un alt numar natural se numeste
……………...
3). Elementul neutru la inmultire este…………….

4). Rezultatul calculului este……………………

5). Operatia prin care se efectueaza produsul a doi sau mai multi factori se numeste ……………...
6). 5 este un …………al lui 35.
7). 42 este un ……………al lui 7
Vertical ………………………………….
1.
z e r o

2.
c r i t e r i u

3. u n u

p a t r u
4.

i n m u l t i r e
5.
d i v i z o r
6.

m u l t i p l u
7.

Anexa 2
 Odata ajunsi in statia ecuatiilor, trenul nostru va stationa. Pentru a putea descoperi mai multe
este necesar sa deschideti usa trenului. Nu toate usile se deschid ci doar cele cu numarul 15. Aflati
care sunt acestea!

x-12=4 14-x=8 3x+4+x=40 2x+7=37 2(x-5)+3x+7=42

25,6= 25,6= 25,6=

Anexa 1
 La o fabrica de creioane se gasesc 3873 de creioane. Ele se impacheteaza in pachete de cate o duzina (10 creioane). Se
va obtine un numar intreg de pachete sau vor ramane creioane razlete?

Un iepure si o broasca fac o intrecere de sarituri pe nisip. Saritura iepurelui masoara 36 cm, iar saritura broastei 24 cm.
Dupa cate sarituri de la plecare broasca nimereste peste urmele iepurelui?

Într-o cutie sunt 24 de mere. La câţi copii se pot împărţi în mod egal merele din cutie ?

Marius este elev in clasa a VI-a , iar la istorie,pana acum are notele 6 si 8. Ce medie a obtinut Marius pana in prezent?

Intr-o cutie sunt15 prajituri, 40 bomboane si 22 jeleuri. Se vor putea imparti acestea in mod egal lui Vlad, Laur, Irinei,
Ancutei si lui Victor?
 Anexa 3

Fisa de lucru:
Dupa vizita pe care o vom face in lumea ecuatiilor, va trebui sa ne urcam inapoi in tren si sa ne continuam calatoria, insa trenul
nostru are doar doua vagoane de clasa I. Rezolva ecuatiile pentru a te afla printre cei care calatoresc la aceasta clasa.

Bilet Bilet
(clasa I) (clasa a II-a)

Motto:,,Trebuie să dăm problemei o formă, care să facă

 întotdeauna posibilă rezolvarea ei”
Abel

A fost odată in tara Sumerienilor,sunt patru mii de ani de-atunci,un guvernator tare hain care gestiona hambarul unei cetăţi nu
departe de Golful Persic.
Era acest guvernator tare temut de către toţi scribii,cărora le cerea regulat situaţia bogăţiilor cetăţii,o cetate cu un conducător
cheltuitor,astfel incât nu numai ca hambarul era întotdeauna gol,dar mai mult,se împrumuta adeseori cu grâu de la cetatea vecină
pentru a-şi plăti slujbaşii.Astfel,de câte ori guvernatorul hambarului regal întreba:
-Câţi saci mai sunt in hambar?scribul care ţine evidenţa întotdeauna răspundea:
-Nu mai este niciun sac,ba mai mult datorăm trei saci cetăţii vecine.
Iritat peste măsură de această stare de lucru,guvernatorul nu şi-a mai putut stăpâni mânia si a luat hotărârea de a condamna la
moarte oricare scrib care avea cutezanţa de a-i răspunde că datoria cetăţii este de atâţia saci de grâu.
După ce a tras in ţeapă jumătate de duzină de scribi-contabili, nimeni nu mai vroia să ocupe această periculoasă funcţie.
Şi totuşi, întru-un târziu, s-a găsit un scrib, care s-a hotărât să candideze, iar partenerilor care-i precizau că si el va fi executat le
raspundea cu un aer distins că aşa ceva lui nu i se va întâmpla.
La scurt timp dupa ce omul s-a instalat a primit vizita guvernatorului care ii pune si lui intrebarea fatală
-Câţi saci mai sunt în hambar?adăugând imediat ameninţarea următoare:
-Dacă mă minti vei fi executat,iar daca spui ca suntem datori de asemena!
Fară să se sperie scribul îi raspunde:
-Puternice guvernator, de trei ori numarul de saci care se află în hambar plus încă sapte saci, dau acelaşi rezultat ca şi când aş
adăuga 15 saci la numărul sacilor din hambar înmulţit cu cinci. Iată ce tu posezi!Ca mulţi alţi funcţionari autoritari si
cruzi,guvernatorul era cam prost si n-a înţeles nimic din ce a spus scribul.
Totusi, cum scribul nu i-a vorbit de datorii,el decide să nu-l execute pentru acest motiv şi se duce imediat la hambar să verifice dacă
ceea ce i-a spus contabilul-scrib este adevărat.
Nu vă imaginaţi stupoarea guvernatorului când a constatat că hambarul era gol si în plus în registru era mentionată o datorie de
patru saci faţă de cetatea vecina !Guvernatorul se -ntoarce spre scrib şi-i zice:
-Tu nu mi-ai anunţat datoriile, m-ai minţit, deci trebuie sa te execut!
-În, niciun caz eu nu te-am mintit ! Iata cum explic răspunsul meu:noi datoram patru saci cetăţii vecine, dacă tu înmulţeşti această
datorie cu trei , aceasta înseamnă doisprezece saci datorie şi dacă faci să intre 7 saci nu mai ramân decat 5 saci datorie.Pe de alta
parte patru saci datorie multiplicaţi cu cinci, fac 20 de saci de datorie cu 15 saci de credit, aceasta face numai 5 saci datorie, adică
acelaţi număr de saci ca mai înainte.Eu, deci, nu te-am minţit şi pentru că te-am făcut să ştii că sunt patru saci datorie, fără să ţi-o zic
direct, nu trebuie să fiu condamnat. Şi uite aşa, scribul şi-a salvat viaţa graţie acestei subtile invenţii, căreia matematicienii i-au
spus mult mai târziu un nume:ecuatie.