Proiect didactic

Clasa: a V-a B
Profesor: Voinea Ioana Cristina
Disciplina: Matematică
Unitatea de învăţare: Mulțimi
Tema: Operații cu mulțimi
Tipul lecţiei: - predare

SCOPUL: Formarea de noi deprinderi și consolidarea cunoștințelor referitoare la operații cu mulțimi

Competenţe generale:
CG1 Cunoaşterea şi înţelegerea conceptelor, a terminologiei şi a procedurilor de calcul specifice matematicii
CG2 Dezvoltarea capacităţilor de explorare – investigate şi rezolvare de probleme
CG3 Dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizând limbajul matematic
CG4 Dezvoltarea interesului şi a motivaţiei pentru studiul şi aplicarea matematicii în contexte variate

Competenţe specifice:
CG2-1. Identificarea în limbajul cotidian sau în enunțuri matematice a unor noțiuni specifice teoriei
mulțimilor
CG3-1. Selectarea şi utilizarea unor modalități adecvate re reprezentare a mulțimilor și a operațiilor cu
mulțimi
CG5-1. Interpretarea unor contexte uzuale și/sau matematice utilizând limbajul mulțimilor
CG4-1. Transpunerea unei situații-problemă în limbaj matematic utilizând mulțimi, relații și operații cu
mulțimi

Obiective operaţionale:
a) cognitive:
La sfârşitul orei elevii vor fi capabili:
OC1 – Să definească, în mod corect, operațiile de reuniune, intersecție și diferență
OC2 – Să efectueze corect reuniunea, intersecția și diferența a două sau mai multe mulțimi
OC3 – Să rezolve corect aplicații ce privesc operațiile cu mulțimi

b) afective:
OA1 – Să fie atenţi
OA2 – Să participe afectiv la lecţie
OA3 – Să-şi dezvolte interesul pentru studiul matematicii.

c) psihomotorii:
OP1 – Să scrie lizibil pe caiete și pe tablă
OP2 – Să lucreze ordonat

Strategii didactice:
 Principii didactice:
- principiul participării şi învăţării active;
- principiul asigurării progresului gradat al performanţei
- principiul conexiunii inverse
 Metode:
- metode de comunicare orală: expunere, conversaţie, explicație, observația
- metode de acţiune: exerciţiul, rebusul matematic
 Procedee de instruire:
- explicaţia în etapa de învăţare
- conversaţia de consolidare în etapa de fixare a cunoştinţelor
 Forme de organizare: frontală şi individuală
 Forme de dirijare a învăţării: dirijată de profesor sau independentă
 Resurse psihologice
- Capacitatea de învăţare de care dispune clasa: elevii posedă cunoştinţe despre: mulțimi,
elemente, relații de incluziune și apartenență
- Diagnosticul motivaţiei: elevii prezintă interes pentru lecţie pentru că li s-a deschis câmpul
de aplicabilitate al acesteia.
- Moţivaţia învăţării: elevilor li s-a explicat că aceste noţiuni stau la baza aplicaţiilor
matematice.
 Resurse materiale:
- Fișe de lucru
- Planșe, carioci, cretă colorată, tabla, planșă, flipchart
 Material bibliografic:
 Valentina Vasilescu – ”Matematică. Exerciții și probleme pentru clasa a V-a”, Editura
Delfin, București, 2015
 Leon Pițu, Gabriela Zanoschi – ”Matematică, aritmetică, algebră, geometrie”, Colecția
Mate 2000+ Standard, Ediția a 5-a, Editura Paralela 45, Pitești, 2016
 Metode de evaluare:
- Fișa de lucru, planșa cu rebus
- Evaluare orală

Desfășurarea lecției
Momentele lecţiei Timp
Moment organizatoric 1
Captarea atenţiei / Verificarea temei 2
Reactualizarea cunoștințelor 2
Anunțarea temei și a obiectivelor urmărite 2
Prezentarea conținutului 10
Asigurarea transferului și obținerea performanței 23
Asigurarea feed-back-ului 8
Tema pentru acasă 1
Evaluare 1
 FIȘĂ DE LUCRU
1. Fie A = { 1, 2, 5, 6} şi B = { 2, 3, 7}. Calculaţi: A U B, A ∩ B, A \ B, B \ A.
2. Dacă M U {2} = {1, 2, 3} enumeraţi elementele mulţimii M.
3. Fie A ={ 1, 2}, B = {1, 3, 5} si C = { 3, 5, 7}.
a. Determinaţi B ∩ C şi A U (B ∩ C ).
b. Determinaţi A U B, A U C şi (A U B) ∩ (A U C).
c. Comparaţi rezultatele. Ce observaţi?
4. Fie A = { 0, 3}, B = { 0, 1, 2}, C = { 1, 2, 5}.
a. Determinaţi A U B, B U C.
b. Determinaţi B U C şi A ∩ (B U C).
c. Determinaţi A ∩ B, A ∩ C, (A ∩ B) U ( A ∩ B).
d. Comparaţi rezultatele de la b) şi c). Ce observaţi?
5. Determinaţi mulţimile care îndeplinesc simultan condiţiile:
A U B = { 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7};
A ∩ B = { 3, 5};
A \ B = {1, 6}.
6. Determinați A U B, A ∩ B, A \ B, B \ A pentru mulțimile:
a. A= { x ∈ N / x ≤ 7 } și B={ x ∈ N ¿ / x cifră pară }
b. A={ x ∈ N /5 x−1≤ 24 }și B={ x ∈ N /3 x+1 ≤ 7 }
c. A={ x ∈ N / x pătrat perfect , x <70 } și B={ x ∈ N / x cub perfect , x <70 }

REBUS
V

Orizontal:
1.
1. O mulţime este formată din
………................................
2. Din mulţimile {1,4,5} şi {2, 2.
6} obţinem mulţimea
{1,2,4,5,6 } prin operaţia de 3.
…………..................
3. Mulţimea vidă (mulţimea 4.
care nu are nici un element)
este ………….. în orice 5.
mulţime.
4. Mulţimea numerelor naturale 6.
N* este o …..…………. a
mulţimii 7.
numerelor naturale N.
5. Numărul natural 9 este un element ce …………….. mulţimii N.
6. N și N* sunt mulţimi de …………………
7. Operaţie cu mulţimi care nu este comutativă.
Ce cuvânt apare pe verticala notată cu V ?
 Momentele lecţiei Activitatea profesorului Activitatea elevilor Materiale, Evaluare
mijloace,
metode
1.Moment Profesorul face prezenţa şi creează condiţiile optime necesare Elevii îşi pregătesc pe bancă Frontală
organizatoric 1’ desfăşurării eficiente a lecţiei de matematică. cărţile şi caietele de matematică.
2. Captarea
Profesorul verifică modul de rezolvare a temei de acasă frontal şi Elevii prezintă caietele la colţul Conversaţia, Frontală
atenţiei / Verificarea
individual. Dacă sunt nelămuriri, solicit unui elev care a rezolvat corect băncii. explicaţia
temei 2’ să refacă exerciţiul la tablă, sau rezolv cu ajutorul elevilor.
3. Reactualizarea
Elevii sunt verificați oral: Ce este o mulțime? Elevii răspund conform Conversația, Frontală
cunoștințelor 2’ Ce relație există între un element și o mulțime? Dar între două mulțimi? noțiunilor studiate. Explicația
Dați exemple de mulțimi remarcabile sau cu diferite particularități!
4.Anunţarea temei Profesorul anunţă titlul lecţiei şi-l scrie pe tablă şi subliniază obiectivele Elevii îşi notează în caiete titlul Conversaţia
şi a obiectivelor urmărite: Operații cu mulțimi lecţiei.
urmărite 2’
5. Prezentarea Li se prezintă elevilor diagramele de mai jos, făcându-se referire la Elevii sunt atenți și își notează Explicaţia, Evaluare
conținutului 10’ partea comună a două mulțimi, de diferențele dintre cele două mulțimi, în caiete, răspunzând întrebărilor conversaţia colectivă
precum și totalitatea elementelor din cele două mulțimi. puse de profesor. Exercițiul
B
A

1. Reuniunea mulţimilor A și B este mulțimea formată din totalitate

elementelor din cele două mulțimi, scrise o singură dată.
A∪B={ x|x ∈ A sau x ∈ B }
2. Intersecţia mulţimilor A și B este mulțimea formată din elementele
comune celor două mulțimi.
A∩B={ x|x ∈ A şi x ∈ B }
3. Diferenţa mulţimilor A și B este mulțimea formată dn elementele ce
sunt în A și nu sunt în B.
A ¿= { x|x ∈ A şi x ∉ B }
Prezentarea la tablă a rezolvării următorului exemplu :
Folosind următoarea reprezentare prin diagrame
 A
B
1 3
5
4
2
6

determinaţi mulţimile: A , B, A ∪B, A∩B, A\B,B\A

6. Asigurarea Se propune spre rezolvare a exerciţiilor din fişa de lucru. Rezolvă exerciţiile independent,
transferului și Se solicitarea elevilor de a veni la tablă pentru rezolvarea unor puncte de atât pe caiete cât şi la tablă
obținerea pe fişa de lucru pentru verificarea rezultatelor obţinute de întreaga clasă.
performanței 23’
7. Asigurarea Profesorul distribuie fişe de lucru elevilor conținând un rebus și lipește și Elevii sunt atenți la întrebări și Conversația Evaluarea
feed-back-ului 8’ pe flipchart un poster cu rebusul. Acesta conține întrebpri de verificare răspund corect. Explicaţia orală
pentru asigurarea retenției noțiunilor studiate.
8. Tema pentru Elevilor le rămâne ca temă pentru acasă restul exercițiilor de pe fișa Conversația
acasă 1’ primită în clasă și Ex. 13 pagina 49 din culegere
8.Evaluarea elevilor Profesorul face aprecieri asupra desfăşurării lecţiei şi asupra Conversaţia Evaluare
1’ cunoştinţelor elevilor.