PROIECT DIDACTIC – PRISMA REGULATĂ

Prof. Onea Natalia, Şcoala Gimnazială ”Mihail Sadoveanu” Baia Mare

UNITATEA DE INVATAMANT : Şcoala Gimnazială M. Sadoveanu

CLASA : a VIII – a A
DATA :
DISCIPLINA : Matematică ( Geometrie ).
UNITATEA DE INVATARE : Poliedre.
TITLUL LECTIEI : “ Prisma regulată. Probleme recapitulative.“
TIPUL LECTIEI : Recapitulare şi sistematizarea cunoştintelor
COMPETENŢE CADRU :
 Dezvoltarea capacităţii de explorare / investigare şi de a rezolva probleme
 Dezvoltarea capacităţii de a comunica utilizand limbajul matematic
COMPETENŢE SPECIFICE :
 să utilizeze cunoştinţele dobandite în rezolvarea problemelor ;
 să manifeste perseverenţa în rezolvarea unor probleme, să propună soluţii sau
metode alternative de rezolvare;
COMPETENŢE OPERAŢIONALE :
a) cognitive - la sfarşitul orei elevii vor fi capabili :
 să reproducă formulele sau modalitățiile de calcul pentru aria laterală, aria totală și
volumul prismei ;
 să clasifice prismele după anumite criterii date sau alese;
 sǎcalculeze aria şi volumul unei prisme regulate;
 să determine elemente ale prismei, când se cunosc volume și /sau arii;
 ssă utilizeze instrumentele geometrice adecvate pentru a reprezenta prin desen
corpurile studiate;
 să interpreteze reprezentările geometrice și a unor informații deduse din acestea, în
coreleție cu determinarea unor lungimi de segmente și unor măsuri de unghiuri;
 să utilizeze corect în exprimare terminologia aferentă;
 să argumenteze oral demersul de rezolvare al unei probleme;
 să utilizeze în rezolvarea de probleme noţiunile teoretice învăţate.
b)psiho-motorii
 să aseze corect în pagina , respectiv la tabla; să scrie vizibil .
c)afective
 stimularea curiozităţii şi dezvoltarea simţului critic;
 dezvoltarea spiritului de observaţie si a concentrării în rezolvare;
 concentrarea afectiva la lecţie.
 sǎ dovedeascǎ interes pentru informaţiile prezentate , prin participarea activǎ;
 sǎ manifeste satisfacţie la obţinerea rezultatelor corecte şi regret pentru eşec;
STRATEGII DIDACTICE ( mixtă- expozitiv euristică , algoritmică)
a) metode şi procedee : conversaţia, explicaţia, observatia, demonstratia , exerciţiul,
munca independentă şi pe echipe, lucrul pe fişe , învatarea prin descoperire.
b) mijloace şi materiale didactice : manual clasa a VIII-a , culegere Matematică -
Clubul matematicienilor, Metodica Predarii Matematice – Branzei , tablă, cretă, fişe de lucru
independent , ppt ;
c) forme de organizare a lecţiei : frontală, individuală.
 Desfăşurarea lecţiei

ETAPELE LECTIEI CONŢINUTUL LECŢIEI STRATEGIA MODALITATI

DIDACTICA DE
EVALUARE
1. Moment Se notează absenţii, se crează climatul favorabil desfăşurării Conversaţia Frontal
organizatoric lecţiei .
Verificarea temei elevilor prin sondaj ,dialog profesor – Conversaţia frontală şi Frontal
2.Captarea elev,elev-elev,prin confruntarea rezultatelor.În cazul în care apar individuală
atenţiei diferenţe mari la rezultat se rezolvă problema la tablă; Explicaţia
3.Reactualizarea Conversaţia frontală şi Aprecieri
cunostintelor Se reactualizează noţiunile legate de poliedrele studiate: în cazul individuală verbale
de faţă prisma. Observarea
Se reactualizează formulele pentru calculul ariei laterale, ariei Explicaţia sistematică
totale și volumul prismei. Evaluarea orala
Titlul lecției este descoperit de elevi prin rezolvarea unui Observarea
4. Anunţarea aritmogrif. (fișa 1). Conversatia sistematica a
temei şi a Profesorul anunţă titlul lecţiei :Pirsma regulată.Probleme elevilor
obiectivelor recapitulative.
5.Dirijarea învăţării Se propune elevilor spre rezolvare problemele din fisa2 Exercitiul Evaluarea
anexată. Demonstratia orală, continuă.
Explicatia
6.Intensificarea Exerciţiu Autoevaluarea
retentiei şi Rezolvarea câtorva problemelor de pe fişa de lucru. Discutarea Conversaţia Aprecieri
asigurarea eventualelor neclarităţi. Observarea verbale
transferului Sistematică
7. Asigurarea
feedback-ului Rezolvarea problemei de pe fișa nr 3. Conversația
8.Evaluarea Se notează elevii care s-au remarcat Conversația
9.Tema de acasă Tema:restul problemelor de pe fișă.
Fișa nr. 1-Aritmogrif

1.
2.
3.
4.
5.
6.

1. Unghiul unei drepte cu un plan este unghiul pe care aceea dreaptă îl face cu .......................... .....ei pe plan( dreapta nu este perpendiculară pe plan și
nici paralelă cu planul).

2. O dreaptă paralelă cu o dreaptă dintr-un plan este ............................ cu planul (sau conținută în el).

3. O dreaptă perpendiculară pe două drepte concurente dintr-un plan este ........................................... pe plan.

4.Corpul geometric desenat reprezintă o ...........................................

5. Corpul geometric desenat reprezintă o ...........................................

6. Dacă un plan conține două drepte concurente, paralele cu un alt plan, atunci cele două plane sunt .............................................
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

1.O prismă ale cărei muchii laterale sunt perpendiculare pe planul bazei se numește prismă................................

2. O prismă dreaptă a cărei bază este un poligon regulat se numește prismă ......................................................

3.Fețele laterale ale unei prisme drepte sunt......................................................

4. Paralelipipidul dreptunghic cu toate dimensiunile egale se numește.......................................

5.Înălțimea unei prisme drepte este egală cu lungimea muchiei...................................... a prismei.

6. Aria...........................a unei prisme este egală cu suma ariilor fețelor laterale .

7. Prisma triunghiulară regulată este prisma dreaptă care are baza un triunghi.....................................................

8. Prisma patrulateră regulată este prisma dreaptă care are baza ...............................

Fișa nr .2 – Probleme

1. O piscină are forma unei prisme hexagonale regulată.

Știind că latura bazei este de 4 m, iar adâncimea piscinei este de 2 m
calculați câți litri de apă se găsesc în piscină.

2.Un cort are forma unei prisme triunghiulare regulate ABCDA’B’C’D’.Se știe că AB= 2 m și BB’=3 m.
a) calculați dacă un om care are înălțimea de 1,80 m poate sta drept în cort;
b) Câți m2 de material au fost necesari pentru confecționarea cortului.
(se folosește material pe toate fețele, inclusiv la bază).
 3. Un suport de umbrele are forma unei prisme patrulatere regulate ABCDA’B’C’D’.
Știind că AA’=10 cm și volumul de 160 cm3.
Calculați suprafața laterală a suportului și lungimea distanța de la C’ la BD.

4. Un acvariu are formă de paralelipiped dreptunghic ABCDA’B’C’D’.

Se știe că AB=2BC, iar unghiul format de AC’ cu planul (ABC) are măsura de 600 .
Dacă 𝐴𝐶 ′ = 8 5 dm calculați volumul acvariului.

5. Un suport de creione are forma unui cub ABCDA’B’C’D’. M și N sunt mijloacele segmentelor AB și BC’.
a) arătați că 𝐴𝐶′ ∥ 𝑀𝐵′𝐶 .
b) Dacă 𝑀𝑁 = 5 3 cm calculați volumul cubului.

Fișa nr 3- Evaluarea

O prismă patrulateră regulată dreaptă are latura bazei egală cu latura unui cub cu volumul de 27 cm3, înălțimea egală cu diagonala unui
paralelipiped dreptunghic cu dimensiunile de 4 cm, 3cm și 5cm. Calculați aria totală și volumul prismei.

Planul tablei
Prisma regulată. Probleme recapitulative

1. Ip: ABCDEFA'B'C'D'E'F'- prismă hexagonală regulată dreaptă( 3 ≅ 1,73).

AB=4 m
AA'= 2 m
C: V=? l
Dem:
 F' 'E

A' 'D

B' 'C

F E

A D

B 4 C

𝑉 = 𝐴𝑏 ∙ ℎ

𝑙2 3 42 3
𝐴𝑏 = 6 ∙ = 6∙ = 6 ∙ 4 3 = 24 3𝑚2 .
4 4

𝑉 = 24 3 ∙ 2 = 48 3 𝑚3 ≅ 83,04 𝑚3 = 83040 𝑙.

2. Ip: ABCDA’B’C’D’-prismă triunghiulară regulată

AB= 2m
BB’=3m.
C:𝑎) ℎ𝑐𝑜𝑟𝑡 > 1,80 𝑚
b) 𝐴𝑡 =? 𝑚2
Dem: A' B'

C' 3

A 2 B

C
 𝑙 3 2 3
a) ℎ𝑐𝑜𝑟𝑡 = ℎ∆𝐴𝐵𝐶 = = = 3 ≅ 1,73 < 1,80 deci un om de înălțime 1,80m nu încape în picioare în cort.
2 2

b) 𝐴𝑡 = 𝐴𝑙 + 2 ∙ 𝐴𝑏

𝑙 2 3 22 3
𝐴𝑏 = 𝐴∆𝐴𝐵𝐶 = = = 3 𝑚2 .
4 4
𝐴𝑙 = 𝑃𝑏 ∙ ℎ = 3 ∙ 𝑙 ∙ ℎ = 3 ∙ 2 ∙ 3 = 18 𝑚2 .

Deci 𝐴𝑡 = 18 + 2 ∙ 3 = 18 + 3,46 ≅ 21,46𝑚2 .

3. Ip: ABCDA’B’C’D’- prismă patrulateră regulată

AA’=10 dm
𝑉 = 160 𝑑𝑚3
C: a) 𝐴𝑙 =? 𝑐𝑚2
b) 𝑑 𝐶 ′ , BD =?
Dem:
D' C'

A' B'

10

D C

A 4 B

a) 𝐴𝑙 = 𝑃𝑏 ∙ ℎ = 4 ∙ 𝑙 ∙ ℎ

𝑉 = 𝐴𝑏 ∙ ℎ ⟹ 160 = 𝐴𝑏 ∙ 10 ⟹ 𝐴𝑏 = 16 ⟹ 𝑙 2 = 16 ⟹ 𝑙 = 4 𝑑𝑚.

𝐴𝑙 = 4 ∙ 𝑙 ∙ ℎ = 4 ∙ 4 ∙ 10 = 160𝑑𝑚2 .
 𝐶𝐶′ ⊥ ABCD 𝑇.3.⊥
b) 𝐶𝑂 ⊥ 𝐷𝐵 𝐶 ′ O ⊥ DB ⟹ 𝑑 𝐶 ′ , BD = C′ O.
𝐶𝑂, 𝐷𝐵 ⊂ 𝐴𝐵𝐶𝐷
𝑙 2
Știm că 𝐴𝑂 = = 2 2 𝑑𝑚.
2

𝐶′O ⊥ ABCD T.P.

⟹ 𝐶 ′ O ⊥ OC ⟹△ 𝐶 ′ OCdr, m ∢C′ OC = 900 C′O2 = CC′2 + CO2 ⟹ 𝐶 ′ O = 6 3 dm.
𝑂𝐶 ⊂ 𝐴𝐵𝐶𝐷

4. Ip: ABCDA’B’C’D’- paralelipiped dreptunghic

AB=2 BC
𝑚(𝐴𝐶 ′ , (ABC)) = 600
𝐴𝐶 ′ = 8 5 dm
C: a) 𝑉 =? 𝑐𝑚3
Dem: D' C'

A' B'

8 5

D C

A B

Pentru a ușura calculele vom nota AB =x cm de unde rezultă că BC= 2x cm.

Aplicând teorema lui Pitagora obținem 𝐴𝐶 = 𝑥 5

∆𝐴𝐶𝐶 ′ dr, m ∢CC′ A = 900 AC 1 𝑋 5

′ 0 ⟹ cos ∡𝐶 ′ AC = ′ ⟹ = ⟹ 𝑥 = 4 ⟹ 𝐴𝐵 = 4 𝑐𝑚
𝑚 ∡𝐶 AC = 60 AC 2 8 5

⟹ 𝐵𝐶 = 8𝑐𝑚 .

CC ′ 3 𝐶𝐶′
⟹ sin ∡𝐶 ′ AC = AC ′ ⟹ =8 ⟹ 𝐶𝐶 ′ = 4 15cm.
2 5

𝑉 = 𝐿 ∙ 𝑙 ∙ ℎ = 4 ∙ 8 ∙ 4 15 = 128 15𝑐𝑚3 .