Unirea

Principatelor
Romne
Alexandru Ioan Cuza
a fost unul dintre
conductorii cei mai
importani ai romnilor
Vasile Alexandru Pauli - Lugoj
Harta Europei n timpul lui Cuza
Trupe ruseti au naintat prin Moldova i ara Romneasc spre
Turcia 1853 1854 avnd pretext eliberarea Locurilor Sfinte
(Ierusalim i Bethleem)
Teatrul de lupt
dunrean
Imperiul Rus
Imperiul
Otoman
Imperiul
Austriac
Teatrul de lupt
caucazian
Contraatac n
Marea Baltic
Armatele Turciei,
Angliei, Franei i
Sardiniei au
contraatacat,
declannd rzboiul
numit
Rzboiul Crimeii
1853 - 1855
n acest rzboi au fost utilizate arme i tehnici
de lupt moderne, deosebit de distructive, la
care s-a adugat i clima deosebit de aspr.
Rzboiul Crimeii( 1853-1854) a fost un rezultat al contradiciilor dintre
Marile puteri i a avut importante consecine pe plan european:

nfrngerea Rusiei a creat un nou echilibru pe continent;
problema romneasc a fost tratat ca o problem european.

Prin Tratatul de pace ncheiat la Paris la 18 / 30 martie 1856, Principatele
Romne erau situate sub garania colectiv a Puterilor semnatare ale actului
internaional.

Frana susinea nfptuirea Unirii sub un principe strin;

pentru Unire s-au pronuntat Rusia, Prusia si Sardinia;

Anglia nu s-a pronuntat, problema rmnnd deschis.

mpotriva Unirii au fost de la nceput, Turcia si Austria, pentru c fiecare
avea sub stpnire teritorii romneti.

Atnci s-a hotrt ca romnii s hotrasc
soarta uinirii rilor lor prin vot
nfaptuirea unirii:

1857 se convoac divanurile ad-hoc la Iai si Bucureti, prin care se cere
opinia poporului romn n legatur cu unirea;

1858- marile puteri europene (Franta, Anglia, Prusia, Austria, Imperiul
Otoman) s-au reunit la Paris pentru a analiza cererile romnilor i au
hotrt s accepte o unire formal a arilor Romne, sub numele de
Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei;

1859 - s-au organizat alegeri in Tarile Romane :
- la 5 ianuarie, la Iai, a fost ales domn al Moldovei
colonelul Alexandru Ioan Cuza;
- la 24 ianuarie, la Bucureti, a fost ales
domn tot Alexandru I.oan Cuza.

La 24 ianuarie 1859, prin dubla alegere a lui Cuza ca domn la Iai i
Bucureti romnii au infaptuit o unire adevarata si nu una formal, aa cum
voiau marile puteri.

Alexandru Ioan Cuza (Alexandru Ioan I)
- n. 20 martie 1820 n Galai/Brlad -Romnia
- d. 15 mai 1873, Heidelberg, Germania,
fondatorul Romniei moderne,
domnul Unirii,
primul domn al Romniei (1859 - 1866).
Graniele Principatelor Unite
Cuza a purtat tratative foarte dificile pentru recunoasterea
unirii de catre Marile Puteri, timp de 2 ani;

Noul stat national s-a numit Romania, avand capitala la
Bucuresti(1862);

A realizat numeroase reforme:
reforma agrara(1864), prin care aproape 500 000 de tarani au
primit cate o bucata de pamant in proprietate;

S-a dat legea invatamantului care prevedea ca invatamantul
primar devenea gratuit si obligatoriu in Romania;

S-au infiintat primele universitati : la Iasi(1860), la
Bucuresti(1864);

Alte legi din acea vreme au condus la buna organizare a
armatei, la buna gospodarire a finantelor tarii, la modernizarea
activitatii judecatoresti;

1866 Cuza a fost nevoit sa abdice, plecand din tara si murind
departe de ea(1873). In prezent, osemintele lui Cuza odihnesc
in biserica Trei ierarhi din Iasi.

n prezent Alexandru
Ioan Cuza i-a gsit
somnul de veci n biserica
Trei Ierarhi din Iai
Alexandru Ioan Cuza i soia sa Elena Cuza
Hora Unirii
Hai s dm mna cu mna
Cei cu inima romna,
Sa-nvrtim hora fratiei
Pe pamntul Romniei!
Iarba rea din holde piara!
Piara dusmania-n tara!
ntre noi sa nu mai fie
Dect flori si armonie!
Mai muntene, mai vecine
Vina sa te prinzi cu mine
Si la viata cu unire
Si la moarte cu-nfratire!
Unde-i unul nu-i putere
La nevoi si la durere
Unde-s doi puterea creste
Si dusmnaul nu sporeste!
Amndoi suntem de-o mama
De-o faptura si de-o sama,
Ca doi brazi ntr-o tulpina
Ca doi ochi ntr-o lumina.
Amndoi avem un nume,
Amndoi o soarta-n lume.
Eu ti-s frate, tu mi-esti frate,
n noi doi un suflet bate!
Vin' la Milcov cu grabire
Sa-l secam dintr-o sorbire,
Ca sa treaca drumul mare
Peste-a noastre vechi hotare,
Si sa vada sfntul soare
ntr-o zi de sarbatoare
Hora noastra cea frateasca
Pe cmpia romneasca!
Vasile Alexandri