POLITICA DE CRUCIADĂ

A VOIEVOZILOR ROMÂNI
( secolele XIV-XV)
Alexandru
Mircea cel Bătrân cel Bun

Vlad Ţepeş

Iancu Corvin de Hunedoara Ştefan cel Mare

 SITUAŢIA INTERNAŢIONALĂ
• În secolele XIV –XV – principalele
puteri din zona Ţărilor Române au fost:

- Ungaria şi Polonia - state creştine

catolice

Vladislav - Imperiul Otoman – stat de religie

Iagello musulmană, care atinge linia Dunării la
sfârşitul sec. al XIV-lea.

- Alături de statele creştine vecine, Ţara

Românească şi Moldova au participat
la cruciadele antiotomane devenind
adevărate “Porţi ale creştinătăţii” Baiazid I Ilderim

Sigismund de
Luxemburg
 Mircea cel Bătrân
voievod al Ţării Româneşti
(1386 – 1418)
Pe plan extern încheie alianţe cu :
- Moldova condusă de Petru I Muşat, apoi de Alexandru cel Bun
- Regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg
- Regele Poloniei, Vladislav al II-lea Iagello
Principalele bătălii:
- 1388 – încorporează Dobrogea la Ţara Românească
- 1389 – lupta de la Kossovopolje (Câmpia Mierlei) – sprijină pe
cneazul sârb, Lazăr împotriva turcilor, Serbia – înfrântă
- 10 dec. 1389 – tratatul de alianţă la Radom în condiţii de
egalitate cu regele Poloniei
-1391 – prima incursiune otomană organizată la nord de Dunăre
-10 oct. 1394/17 mai 1395- bătălia de la Rovine – românii obţin
victoria
-7 martie 1395 – tratatul de alianţă de la Braşov cu regele
Ungariei – prevede sprijin reciproc împotriva turcilor
-nov. 1396 – participă, alături de forţele militare europene, la
cruciada de la Nicopole – otomanii obţin victoria
-1397 – are loc un nou atac otoman asupra Ţării Românești respins
de Mircea
-1402 – se amestecă în luptele pentru tron din Imperiul Otoman
-1417 – a plătit tribut Porţii în schimbul protecţiei acordate de sultan
şi a recunoaşterii de către acesta a independenţei Ţării Româneşti;
pierde Dobrogea
-31 ian. 1418 – moare, fiind înmormântat la mănăstirea Cozia
Bătălia de la Rovine

Bătălia de la Nicopole
Întâlnirea dintre Mircea cel Bătrân şi Baiazid Ilderim
 Mormântul lui Mircea cel Bătrân

Mănăstirea Cozia

Ruinele capelei paraclis

construită de Mircea cel Bătrân în
1395, ce făcea parte din prima
Curte Domnească de la
Târgovişte
Ruinele capelei paraclis construită de Mircea cel Bătrân în 1395,
ce făcea parte din prima Curte Domnească de la Târgovişte
 ALEXANDRU CEL BUN
voievod al Moldovei
(1400 – 1432)
• Politica externă a Moldovei este dominată de raporturile cu Ţara Românească şi
Polonia.
• Duce o politică de echilibru între Ungaria şi Polonia
• Principalele bătălii:
- 1402 – tratat de alianţă cu Vitold, marele duce al Lituaniei
- 12 martie 1402 – tratat cu Vladislav Iagello prin care se recunoaște vasal regelui
Poloniei, reînnoit în 1404, 1407, 1411
- 1410 – bătălia de la Grűnvald – sprijină Polonia împotriva teutonilor
- 15 martie 1412 – Lublau - tratat de alianţă secret încheiat între Ungaria şi
Polonia – Moldova este obligată să participe deoarece în cazul unui refuz urma să fie
împărţită între cele două mari puteri
- 1420 – primul atac otoman asupra Moldovei la Cetatea Albă respins de Alexandru
cel Bun
- 1422- bătălia de la Marienburg - sprijină Polonia împotriva teutonilor
- 1432 – moare, fiind înmormântat la mănăstirea Bistriţa
 Bătălia de la Marienburg

Cetatea Albă a Moldovei, astăzi

Ucraina, vedere exterioară
TRATATUL ( 1411) ÎNCHEIAT ÎNTRE ALEXANDRU CEL BUN ŞI VLADISLAV al II-lea,
REGELE POLONIEI, PRIN CARE SE REÎNNOIESC ALIANŢELE POLITICE ŞI MILITARE
 Iancu Corvin de Hunedoara
voievod al Transilvaniei
(1441– 1456)

Murad al II-lea

Realizează alianţe antiotomane cu Ungaria, Polonia, Veneţia, Cehia, Germania

Încearcă să realizeze alianţe antiotomane cu Moldova şi Ţara Românească,
schimbând domnitori

în Moldova pune domnitori pe

- Petru al II-lea în 1448
- Bogdan al II-lea în 1449

în Ţara Românească pune domnitori pe

- Basarab al II-lea în 1442
- Vlad Ţepeş în 1456
 Marile bătălii
- 1438 - numit ban de Severin
- 1441 – devine voievod al Transilvaniei
- a urmărit atragerea Moldovei şi Ţării Româneşti într-o alianţă
- 1442 – bătălia de la Sântimbru, lângă Sibiu – Iancu este înfrănt
- 1442 – pe râul Ialomiţa îl învinge pe beilerbeiul Rumeliei Sehabedin
- 1443-1444 – Campania cea Lungă – expediţie antiotomană organizată în Peninsula Balcanică,
încheiată cu Pacea de la Seghedin (1444)
- noiembrie 1444 – Cruciada de la Varna – creştinii sunt înfrânţi
- Vladislav I, regele Ungariei
şi al Poloniei moare în luptă
- 1446 – Iancu este ales guvernator al Ungariei
- 1448 – bătălia de la Kossovopolje – turcii obţin victoria
- 1453- 1456 – “căpitan general al Ungariei”
- Iulie 1456 – Belgrad – îl învinge pe sultanul Mahomed al II-lea, cel care în 1453 cucerise
Constantinopolul
- 11 august 1456 - răpus de ciumă a murit în tabăra de la Zemun
- A fost înmormântat în catedrala din Alba Iulia
Cruciada de la Varna
Cetatea Belgradului
Belgrad 1456 - asediul
Catedrala Romano-Catolică
din Alba-Iulia
 Vlad Ţepeş
voievod al Ţării Româneşti
(1448,1456– 1462, 1476)

- 1459 – refuză plata tributului către turci

- 1461-încheie o alianţă cu Matei Corvin, regele Ungariei
Principalele bătălii:
Sultanul Mahomed al
• iarna dintre anii 1461-1462 – atacă garnizoanele otomane II-lea Cuceritorul
de la Dunăre
• vara anului 1462 – sultanul Mahomed al II-lea, pătrunde
în Ţara Românească îndreptându-se spre Târgovişte
• Vlad Ţepeş aplică “tactica pământului pârjolit”
• iunie 1462 – Ţepeş organizează celebrul atac de noapte,
provocând pierderi otomanilor
• Vlad Ţepeş se retrage în Transilvania aşteptând ajutorul
regelui Ungariei, Matei Corvin, care îl închide la Vişegrad

Matei Corvin
“Atacul de noapte” de la Târgovişte
Castelul Bran supranumit şi
Mănăstirea Govora
Castelul lui Dracula
ridicată în timpul
domniei lui Vlad Ţepeş

Vlad Ţepeş Bustul lui Vlad Ţepeş din

şi solii turci Cetatea Sighişoara
 Ştefan cel Mare
voievod al Moldovei
(1456– 1504)

• POLITICA MILITARĂ A DOMNITORULUI S-A AXAT PE

DOUĂ COMPONENTE:
 Refacerea sau construirea de noi cetăţi: Chilia, Cetatea
Alba, Neamț,Suceava, Soroca, Orhei, Crăciuna, Tighina, etc
 Consolidarea permanentă a armatei (steagurile boierești ,
curtenii, mercenarii si gloatele de țărani)
 MARILE CONFRUNTĂRI MILITARE
- 1456 – Moldova a plătit pentru prima dată tribut otomanilor, în timpul
lui Petru Aron
- 1459 – tratat de alianţă cu Cazimir al IV-lea - Ştefan cel Mare a
preferat recunoaşterea suzeranităţii Poloniei
- s-a aliat cu Veneţia şi hanul turcoman Uzun Hasan
- -1462 – 1465 – a atacat şi cucerit Cetatea Chilia
- 1467 –bătălia de la Baia – îl învinge pe regele Ungariei, Matei Corvin
- 1469 - refuză plata tributului
- 1469 – bătălia de la Lipnic – învinge hoardele tătarilor
- 1471- Soci - l-a înlăturat pe Radu cel Frumos din Ţara Românească, îl
impune ca domn pe Laiotă Basarab
- 1473 – refuză plata tributului către turci
- 10 Ianuarie 1475 – bătălia de la Vaslui ( Podul Înalt)– îl învinge pe
beilerbeiul Rumeliei, Soliman
- 12 iulie 1475 – încheie un tratat de alianţă cu regele Ungariei, Matei
Corvin.
- 26 iulie 1476 –bătălia de la Războieni ( Valea Albă)– este învins de
sultanul Mahomed al II-lea
- cetăţile Moldovei rezistă
- otomanii se retrag ca efect a “tacticii
pământului pârjolit”
1484 – pierde Chilia şi Cetatea Albă, cucerite de otomani
1485 – la Colomeea – depune personal jurământ de credinţă în faţa
regelui Poloniei, Cazimir al IV-lea
1485 – bătălia de la Cătlăbuga – îi înfrânge pe turci cu ajutorul
polonezilor
1486 – bătălia de la Scheia – turcii sunt înfrânți
1487 – încheie un tratat cu turcii şi reia plata tributului, în schimbul
recunoaşterii independenţei Moldovei
1489 – tratat de alianţă cu regele Ungariei – Ştefan primeşte Ciceul şi
Cetatea de Baltă, rupe relaţiile cu Polonia
1489 – Ungaria şi Polonia semnează tratate de alianţă cu Imperiul
Otoman, Ştefan vasalitatea fată de turci
1497 – bătălia de la Codrii Cosminului – îi învinge pe polonezi conduşi
de regele Ioan Albert
12 iulie 1499 – semnează tratat de pace cu polonezii - înceta
vasalitatea Moldovei faţă de Polonia
1504 – moare fiind înmormântat la Putna, ctitoria sa
Bătălia de la Vaslui (Podul
BĂTĂLIA DE LA VASLUI
Bătălia de la Valea Albă ( Războieni) 26 iulie 1476
Bătălia de la Codrii
Cetatea de Scaun din Suceava Cetatea Neamţului

Mănăstirea Putna Mănăstirea Voroneţ

 Cei 47 de ani de domnie a lui Ştefan cel Mare înseamnă pentru
Moldova o perioadă de dezvoltare economică şi de înflorire culturală. În
urma câştigării unei bătălii, Ştefan înălţa câte o biserică sau câte o
mănăstire pe care le înzestra cu picturi şi obiecte de mare valoare.
 RĂZBOIUL
Strategia militară era în principal defensivă şi urmărea să împiedice
Poarta să instaureze la nord de Dunăre regimul de paşalâc. Toţi
voievozi români, de la Mircea cel Bătrân şi până la Mihai Viteazul, au
încercat să împiedice bătăliile cu turcii în câmp deschis şi au aplicat o
tactică militară proprie.
Aceasta a purtat numele de ,,tactica pământului pârjolit”. Astfel populaţia
se retrăgea în zonele mai ferite, distrugea recoltele şi ataca detaşamentele
turceşti trimise după pradă, punând în pericol aprovizionarea
turcilor.
Aşa a fost cazul campaniei din 1462 a lui Mahomed al II-lea împotriva
lui Vlad Ţepes sau a celei din 1476 împotriva lui Ştefan cel Mare.
Voievozii au folosit 4 elemente tactice:
- retragerea
- pustiirea
- hărţuirea
- alegerea locului luptei
 Obiectivele politicii externe a Țărilor Române
-Lupta pentru apărarea independenţei politice şi a autonomiei interne
-Apărarea teritoriului şi a hotarelor ţării
-Stoparea tendinţelor expansioniste ale Ungariei şi Poloniei
-Prin implicarea în lupta antiotomană, Ţările Române s-au integrat ca
un factor important în cruciadele târzii.

Caracteristicile politicii externe a Ţărilor Române

- realizarea unor alianţe între statele române
- strategii militare eficiente
- realizarea eforturilor militare şi diplomatice pentru menţinerea integrităţii şi
independenţei, chiar cu acceptarea suzeranităţii statale
- participarea la cruciadele antiotomane iniţiate de puterile creştine
- folosirea tacticii pământului pârjolit pentru a confesa inferioritatea militară
faţă de adversar