LEGILE EREDITĂŢII

Biologie, clasa a IX-a

LEGILE EREDITATII
explica mecanismele transmiterii ereditare a caracterelor la descendenti;

Exista doua grupe de legi ale ereditatii:

• legile lui Mendel (legile mendeliene)

• legile lui Morgan (teoria cromozomiala a ereditatii)
 LEGILE MENDELIENE ALE
EREDITĂŢII

Gregor Mendel
 LEGILE MENDELIENE ALE EREDITATII

• au fost descoperite de catre calugarul si savantul ceh

Gregor Mendel (sec. XIX), fondatorul geneticii ca stiinta.

• explica transmiterea ereditara a caracterelor la

descendenti, prin intermediul factorilor ereditari (al
genelor) aflati in cromozomi;
Legile au fost formulate in urma experimentelor de hibridare efectuate pe
mai multe specii de plante, dar mai ales pe mazare (Pisum sativum),
planta autogama, care se reproduce prin autopolenizare, deci
homozigota.
▪ datorita autopolenizarii, diferitele varietati de mazare (cu flori rosii,
albe, cu bob neted sau zbarcit etc.) se pastreaza nemodificate, ca
linii pure (soiuri), ce isi transmit caracterul pe care il poseda la
urmasi;
▪ aceste linii pure sunt homozigote (contin acelasi tip de factor
ereditar sub forma de pereche ce determina un anumit caracter –
ex. RR, rr, AA, aa);
▪ liniile pure au fost folosite de catre Mendel in experimentele de
hibridare, urmarind modul de transmitere a mai multor caractere
fenotipice (forma, culoarea bobului, culoarea florilor etc).
Hibridarea – incrucisarea dintre doua organisme care se deosebesc prin
una sau mai multe perechi de caractere ereditare

• se simbolizeaza cu « X ».

• hibridul este organismul rezultat prin hibridare, heterozigot (impur

genetic) – deoarece contine factori ereditari diferiti in aceeasi
pereche (Aa), proveniti de la ambii parinti.

• monohibridarea - incrucisarea organismelor ce se deosebesc

printr-o singura pereche de factori ereditari

• dihibridarea – incrucisarea organismelor ce se deosebesc prin 2

perechi de factori ereditari.
 Monohibridismul si legea puritatii gametilor

Mendel a incrucisat doua soiuri de mazare : cu bob neted

(AA) si cu bob zbarcit (aa)
In prima generatie hibrida (F1) au rezultat numai plante cu
boabe netede (Aa).

• caracterul bob « neted » este dominant – se

manifesta fenotipic in F1 ;

• caracterul bob « zbarcit » este recesiv – exista in

structura genetica, dar nu se manifesta in prezenta
caracterului dominant.
 Monohibridismul si legea puritatii gametilor
Prin autopolenizarea hibrizilor din F1, in a doua generatie hibrida
F2 s-au obtinut atat plante cu boabe netede, cat si plante cu
boabe zbarcite in rapoartele:

• fenotipic de 3 : 1 (75 % plante cu boabe netede si 25 %

plante cu boabe zbarcite);
• genotipic de 1 : 2 : 1

- 25 % plante cu boabe netede, pure genetic (AA), homozigote;

- 25% plante cu boabe zbarcite, pure genetic (aa), homozigote

- 50% plante cu boabe netede, impure genetic (Aa), heterozigote,

deoarece contin ambele tipuri de factori ereditari intr-o pereche.
Monohibridarea şi legea purităţii gameţilor

a X A Parint
a A i

a a A A game
ti

A A F
X
a a 1
g
a
a A a A
m
et
i
F
X
2
25 25
50%(Aa)
% %(
75 AA)
(aa %
)
 Monohibridarea şi legea purităţii gameţilor Plantele cu fenotip
asemanator (ex. bob
neted) au genotip diferit
(AA si Aa) - din
a A Parin procentul de 75 %
X
a A ti plante cu bob neted, 25
% sunt homozigote
a a A A gam (AA) si 50 %
eti heterozigote (Aa).
Explicatia - prezenta in
A A F
celule a factorilor
X 1 ereditari pereche,
a a
g astfel :
a plantele cu bob neted
a A a A m contin in celule numai
e factorii ce determina
ti
caracterul bob
F
X 2 « neted » (AA).
25 plantele cu bob zbarcit au
25 50%(Aa) %(
% 7 in celule factorii
A
(a 5 A)
a) % caracterului
bob « zbarcit » (aa).
 Monohibridarea şi legea purităţii gameţilor
In cursul meiozei, la
formarea
a A Parin gametilor
X
a A ti perechile de
gam factori ereditari
a a A A
eti se despart si
fiecare gamet
A
X
A F primeste cate un
a a 1
g factor din
a A a A
a
m
perechea
e respectiva, astfel
ti
F
gametii sunt
X 2 intotdeauna puri
25
25
%
50%(Aa)
7
%(
A
din punct de
5
(a
a) %
A) vedere genetic.
 Monohibridarea şi legea purităţii gameţilor La hibrizii din F1,
factorii ereditari
ai mamei si ai
a A Parin
X tatalui se alatura,
a A ti
astfel ca atunci
a a A A gam cand aceste
eti
plante formeaza
A A F
gameti , factorii
X 1 se separa din
a a
g
a
nou.
a A a A m Prin unirea acestor
e
ti gameti,
X
F probabilistic, in
2
25 50%(Aa)
25
%(
cursul
7
%
(a 5
A
A)
fecundatiei,
a) % rezulta hibrizii din
F2.
 Monohibridarea şi legea purităţii gameţilor Mendel a studiat
modul de
transmitere
a A Parin
X urmarind si alte
a A ti
caractere:
a a A A gam culoarea florilor,
eti
a bobului, forma
A A F
pastaii, pozitia
X 1 florii, inaltimea
a a
g
a
plantei etc,
a A a A m ajungand la
e
ti aceleasi
X
F rezultate. Astfel a
2
25 50%(Aa)
25 formulat prima sa
%(
7
%
(a 5
A lege - legea
A)
a) % puritatii
gametilor:
 Monohibridarea şi legea purităţii gameţilor Gametii sunt
intotdeauna puri
din punct de
a A Parin vedere genetic,
X
a A ti
adica contin
a a A A gam numai unul din
eti
factorii ereditari
pereche. Prin
A A F
X 1 combinarea
a a
g probabilistica a
a
a A a A m acestor gameti
e
ti
puri, in F2 rezulta
X
F un raport de
2
25
25 segregare
50%(Aa) %(
%
(a
7
5
A fenotipic de 3
A)
a) % dominant : 1
recesiv.
Monohibridarea şi legea purităţii gameţilor

a X A Parint
a A i

a a A A game
ti

A A F
X
a a 1
g
a
a A a A
m
et
i
F
X
2
25 25
50%(Aa)
% %(
75 AA)
(aa %
)