TRAMSMITEREA EREDITARĂ A UNOR CARACTERE NORMALE

LEGILE MENDELIENE ALE EREDITĂȚII

- au fost elaborate de către Gregor Mendel în urma unor experiențe de hibridare la

mazăre și au fost publicate în 1865
- sunt legea purității gameților + legea segregării independente a caracterelor

1. Monohibridarea și legea purității gameților

Monohibridarea = încrucișarea dintre doi indivizi care se deosebesc printr-un singur caracter
ereditar

Experiența lui Mendel

- a încrucișat două soiuri de mazăre care se deosebeau printr-un singur caracter
ereditar: mazăre cu bob neted și mazăre cu bob zbârcit
- în prima generație (F1) a obținut numai plante de mazăre cu bob neted (100%)
- prin autopolenizarea plantelor obținute în prima generație (F1), în a doua generație
(F2) a obținut plante de mazăre cu bob neted (75%) și plante de mazăre cu bob zbârcit
(25%), în raport de 3:1
P (părinți) plantă de mazăre cu bob neted plantă de mazăre cu bob zbârcit

F1 (prima generație )

plante de mazăre cu bob neted

(100%)

F2 (a doua generație)

plante de mazăre cu bob neted plante de mazăre cu bob zbârcit

(75%) (25%)
3:1
Explicație
 caracterele ereditare
- sunt determinate de o pereche de factori ereditari
- pot fi: dominante (se manifestă în prima generație) sau recesive (se manifestă în a
doua generație, în prima generație rămân în stare ascunsă) - ex: bob neted = caracter
dominant, bob zbârcit = caracter recesiv
 factorii ereditari
- au fost numiți ulterior gene
- în celulele somatice se găsesc sub formă de pereche
- în gameți există un factor ereditar dintr-o pereche

Legea purității gameților → gameții sunt întotdeauna puri din punct de vedere genetic, ei
conțin numai unul din factorii ereditari pereche

2. Dihibridarea și legea segregării independente a caracterelor

 Dihibridarea = încrucișarea dintre doi indivizi care se deosebesc prin două caractere
ereditare
Experiența lui Mendel
- a încrucișat două soiuri de mazăre care se deosebeau prin două caractere ereditare:
mazăre cu bob neted și culoare galbenă, cu mazăre cu bob zbârcit și culoare verde
- în prima generație (F1) a obținut numai plante de mazăre cu bob neted și culoare
galbenă (100%)
- prin autopolenizarea plantelor obținute în prima generație (F1), în a doua generație
(F2) a obținut plante de mazăre: cu bob neted și culoare galbenă, cu bob neted și
culoare verde, cu bob zbârcit și culoare galbenă, cu bob zbârcit și culoare verde

P plantă de mazăre cu bob neted plantă de mazăre cu bob zbârcit

galben verde

F1 plante de mazăre cu bob neted

galben (100%)

F2 plante de mazăre plante de mazăre plante de mazăre plante de mazăre

cu bob neted galben cu bob neted verde cu bob zbârcit galben cu bob zbârcit verde

Explicație
- caracterul ereditar bob neted și galben este dominant
- caracterul ereditar bob zbârcit și verde este recesiv
 - în prima generație (F1) s-au obținut plante de mazăre cu bob neted galben,
heterozigote (conțin toți factorii ereditari)
- plantele obținute în prima generație produc 4 tipuri de gameți
- prin combinarea pe bază de probabilitate a celor 4 tipuri de gameți femeli cu cele 4
tipuri de gameți masculi, în a doua generație (F2) s-au obținut 16 combinații de
factori ereditari

Legea segregării independente a caracterelor → fiecare pereche de factori ereditari segregă

independent de alte perechi de factori ereditar, raportul de segregare este 3:1 în cazul
monohibridării și 9:3:3:1 în cazul dihibridării

Concluzii:
- întotdeauna la descendenți, genele dominante se manifestă în raport de ¾, iar cele
recesive în raport de ¼.
- caracterele monogenice umane se transmit conform legilor mendeliene
- numărul de combinații genetice diferite de gameți care apar ca urmare a segregării
independente a perechilor de caractere (cromozomi) este 2n , unde n este numărul
perechilor de cromozomi

Abateri de la segregare mendeliană → Codominanța

- se întâlnește la grupele de sânge
Codominanța = fenomenul de interacțiune dintre două gene alele distincte și dominante (LA și
LB), care duc împreună la apariția unui nou fenotip: grupa de sânge AB (IV).

Ex:
- mama (♀) → fenotipul = A(II) heterozigot, genotipul = LAl
- tata (♂)→ fenotipul = B(III) heterozigot, genotipul = LBl
- Ce grupe de sânge vor avea copiii acestui cuplu?

P ♀ ♂
LAl x LBl

G LA l LB l

F1 LALB LAl LBl ll

AB (IV) A(II) B(III) O(I)