Academia de Studii Economice Facultatea Cibernetica,Statistica si Informatica Economica 2010-2011

RECENZIE: Psihologia educatiei Teorie si aplicatii

autori: Mihaela Cozarescu si Laura Stefan

Georgiana-Daniela Dobre, Seria B, grupa 1004

Lectorul universitar doctor Mihaela Cozarescu ese absolventa a Universitatii Bucuresti, Facultatea de Filosofie-Istorie, sectia Psihologie(1980). In 2002 a obtinut Diploma Profesionala in Management la Open University Bussiness School, Marea Britanie. Intre 1996-2002 a organizat, ca manager de proiect, Colegiul de asistenta Sociala Comunitara, modulul de Pedagogie Sociala, in cadrul Fundatiei Pestalozzi, in parteneriat cu Univestitatea Bucuresti si SKIP-Elvetia, invatamant de zi si la distanta.Este profesor la Universitatea Bucuresti, titular de curs la disciplinele Psihologie generala, Dezvoltare umana, Pedagogie curativa. A participat la specializari si congrese internationale in Elvetia, Suedia, Italia, Spania. In cadrul Departamentului pentru pregatirea personalului didactic este profesor asociat la disciplinele Psihologia educatiei, Management educational,.A pulicat doua carti si numeroase articole. Lectorul universitar doctor Laura Stefan este de profesie psihologi, absolventa a Universitatii Bucuresti, Facultatea de Psihologie-Pedagogie-Socilologie, specializarea Psihologie si a unui master de Managementul organizatiilor la Universitatea Bucuresti (1999), iar in prezent este doctoranda in psihologie. A urmat specializari pe profil didactic si psihoterapeut sustinute de profesori din Elvetia, Marea Britanie, Olanda si SUA. Este coautoare a trei carti de comunicare, o lucrare de managementul proiectelor si doua manuale de psihologiea educatiei si a redactat 50 de articole stiintifice sau de popularizare a stiintei.Participa la sesiunile de comunicari stiintifice, conferinte si congrese nationale de psihologie. A sustinut cursuri de Comunicare si consiliere si Managementul proiectelor in trei proiecte Phare in calitate de trainer (formator) intre anii 2002-2006, pentru un total de 400 de cursanti. Este lector la Departamentul pentru pregatirea personalului didactic, ASE Bucuresti, titular la cursurile Psihologia educatiei si Socilogia educatiei.

Acest volum intitulat Psihologia educatiei are ca scop initierea studentilor in psihologia educatiei sau, desigur, a celor care dorest sa iti largeasca orizontul de cunostinte din acest domeniu vast.In afara informatiilor de specialitate, volumul contine si alte elemente utile studentilor, cum ar fi modalitati de evaluare si notare precum si o prezentare globala a departementului care organizeaza aceste cursuri. Acestea fiind spune, psihologia educatiei,pe de o parte, este centrata pe studiul persoanelor de varsta scolara, pe de alta parte psihologia educatiei studiaza rezultatele globale ale educatiei indiferent de varsta, dar si studiul conduitelor si al proceselor psihologice provocate sau tilizate in actiunea educatinva, propundandusi ameliorarea acestei actiuni. Cartea cuprinde mai multe capitole.De exemplu, capitolul "Suporturi de curs" cuprinde toate cursurile despre care voi vorbi in continuare. Cursul 1 este intitulat Cultura invatarii.Competente profesionale, generale si specifice ale profesiei didactice si are ca obiective generale atingerea cunoasterea din partea studentilor a specificului competentei didactice, a tipurilor de autoritate; se doreste constientizarea importantei personalitatii in activitatea didactica si capabilitatea exercitarii autotitatii prin contract.Sunt prezentate calificarile cheie pentru formarea psihopedagogica, spre exemplu, pe planul personalitatii, cursantii sunt pregatiti sa infrunte experientele si situatiile grele, fie confruntarea cu sine sau cu altii, dar si pe planul cunostintelor sau al actiunilor.Mai depare de vorbeste despre autoritatea prin experienta, care presupune considerarea copilului ca partener valoris si responsabil pentru propria persoana, capabil saia o decizie independenta si de autoritatea prin contract, aceasta avand ca baza stabilirea regulilor clare ce satisfac necesitatile ambelor parti. Cursul 2, intitulat Educatia si dezvoltarea personalitatii elevului.Cunoasterea psihologica a personalitatii elevului are ca obiective: cunoasterea din partea studentilor a principalelor teorii ale dezvoltarii personalitatii elevului, putinta de constientizare a importantei unor etape in dezvoltarea psihologica, reusita planificarii activitatii didactice in functie de etapele dezvoltarii elevului. Citez: Personalitatea este, intr-un fel, o descriere prescurtata a biografiei unui individ.(Hilgard Athinson, 1971, p. 397).Acest capitol evoca teorii majore ale dezvoltarii personalitatii (Wallon, Freud, Erikson, Havinghurst) si, pe de alta parte, teoria trasaturilor de personalitate (imaginea de sine, creativitatea, anxietatea, agresivitatea).

Dupa Freud, experientele emotive cele mai determinante in timpul copilariei si adolescentei sunt asociae cu investirea libidoului in relatie cu zone erogene ale corpului, gura, organe genitale.Aceste sustine ca felul in care anturajul copilului reactioneaza la comportamentul sau de moment antreneaza antreneaza consecinte profunde in masura in care problemele gresit rezolvate sunt refulate in incosntient si dau nastere mai tarziu la nevroze. Dupa Erikson, personalitatea se dezvolta cu ocazia crizelor succesive.Dupa cum individul trimfa sau nu in aceste crize, el progreseaza sau regreseaza. Mai aflam ca o trasatura de personalitate se defineste ca un aspect durabil al comportamentului unei persoane, stabil intr-o mare varietate de contexte si de situatii.Se vorbeste in continuare despre creativitate, imagine de sine, aici fiind mentionata ideea ca imaginea de sine pozitiva este cheia principala a reusitei, anxietatea, agresivitatea-indisciplina.Comisii de experti au tras concluzia ca, pentru a imbunatati disciplina, ar trebui sa actionam promp pe mai multe domenii (modul in care grupul lucreaza pentru a rezolva problemele si a lua decizii, modul cum este exerciata autoritatea si sunt distribuite rolurile, gradul in care elevii se simt la locul lor in scoala frecventata, etc). Pornind de la studiile lui Jean Piaget asupra dezvoltarii inteligentei, L Kohlberg stabileste trei niveluri ale dezvoltarii morale.Primul este numit Preconventional sau premoral - copilul este responsiv la regulile culturale si la etichete, dar interpreteaza aceste calificative in termeni de consecinte ale actiunii, fizice sau psihice sau in termeni de putere fizica a celui care emite reguli sau da calificative.Nivelul 2, Conventional, expectatiile grupului de apartenenta, familiei sau natiunii sunt considerate valoroase prin ele insele, fara sa se evidentieze consecintele imediate ale actiunii.Nivelul 3, "Postconventional", aici exista un effort clar pentru definirea valorilor morale si a principiilor care au validitate si aplicare chiar daca sunt separate de autoritatea grupurilor sau persoanelor care le sustin. Cursul 3, "Invatarea scolara", presupune din partea studentilor descrierea a cel putin doua teorii ale invatarii, constientizarea conditiilor psihologice ale invatarii, identificarea propriului stil de invatare. Invatarea este procesul prin care fiintele deprind lucruri noi.Prin invatare, organismele se transforma.In functie de conditiile de mediu, transformarea este evidentiata adesea prin noi comportamente. Cercetatorii au identificat trei tipuri de invatare:

-conditionarea clasica este bazata pe asociatiile pe care le facem intre stimuli si consta in formarea de reflexe conditionate la o varietate de stimuli din mediul extern si intern.Aici se gasesc ca aplicatii reclama, dependenta de droguri, aversiunea pentru anumite gusturi, fobiile. -conditionarea operanta este modul nostru de operare asupra mediului spre a obtine anumite consecine favorabile noua.S-au format patru principii: intarirea pozitiva, intaririea negativa, stingerea si recuperarea spontana, pedeapsa.Spre exemplu, ca pedeapsa sa-si atinga scopul, trebuie sa fie consecventa, sa fie orientata pe comportament si nu pe copil,sa fie in legatura logica cu comportamentul, sa fie aplicata pe loc.Aplicatii: dresura, cresterea copiilor, optimizarea educatiei, intelegerea si tratarea tulburarilor psihice. -invatarea cognitiva.Aici s-a pus intrebarea "Oare nu e posibil ca cineva sa invete ceva doar prin simpla imaginare a solutiei?".Cercetarile recente se axeaza pe doua tipuri de invatare: invatarea generativa si cea prin observatie.Insight-ul (Iluminarea, A-Ha!) apare atunci cand descoperi ca din intamplare relatia dintre evenimente.Multe tipuri de invatare au la baza atat gandirea sustinuta (rationamente, rezolvare de probleme, luarea deciziilor) cat si insight-ul.Spre exemplu, invatarea latenta este invatarea care nu este probata printr-un comportament, desi are loc.Cu alte cuvinte, Tolman a remarcat ca o persoana , daca nu are motivatia sa arate un comportament invatat, nu-l va arata, desi invatarea a avut loc.Aici avem procesul de invatare generativa, vazut ca un proces activ, prin care persoana isi remodeleaza prin efort personal cunostintele, hartile cognitive si procesul de invatare a invatatului.Acesta din urma scoate in evindenta urmatorul exemplu: esecul si rezultatele slabe ale studentilor la invatatura se datoreaza in mare parte faptului ca nu stiu sa invete.Pentru aceasta s-a introdus la universitatea respectiva in primul an ca obiect de studiu "tehnici de invatare eficienta".Alt exemplu este teoria invatarii prin observare, formulata de Albert Bandura, care spune ca indivizii invata noi comportamente prin observarea acestora la cei din jur si apoi imitarea loc.Teoria evidentiaza rolul proceselor mentale in general si a gandirii in special, in invatarea si mentinerea unui comportament. Cursul 4, intitulat "Dimensiunile cognitive ale invataturii" presupune cunoasterea abordarilor teoretice moderne ale gandirii si inteligentei, constientizarea existentei si a implicatiilor in activitatea didactica a intelentelor multiple iar studentii vor trebui sa planifice activitatea didactica individualizata in functie de caracteristicile cognitive ale elevilor.In acest curs este prezentat un scurt istoric al psihologiei cognitive, dupa care sunt enumerate si definite domeniile de interes ale psihologiei

cognitive (gandirea, constienta, starile alterate ale constiintei, metacognitia, inteligenta, creativitatea, atentia, memoria, limbajul).Sunt enuntate cele trei stadii de gandire de catre Vigostki.Rezolvarea de probleme se poate face prin mai multe metode, si anume: incercare si eroare, iluminarea, algoritmica, euristica.Autorul Teoriei inteligentelor multiple este Howard Gardner, profesor de teoria cunoasterii, educatie si psihologie la Universitatea Harvard, precum si de neurologie la Facultatea de Medicina din Massachusette, din SUA.In teoria sa, Gardner porneste de la ideea ca unii copii cu un coeficient ridicat de inteligenta nu au rezultate bune la scoala, gasind multe exemple de personalitati in diferite domenii care au avut astfel de dificultati, cum ar fi Picasso, Einstein, Spielberg, Mozart, Churchill, Freud, etc. Cursul 5, numit "Creativitatea", presupune din partea studentilor enumerarea a cel putin doua tehnici de stimulare a creativitatii, formarea atitudinii creative in rezolvarea problemelor, aplicarea unei tehnici de stimulare a creativitatii.A fi creativ inseamna: sa vezi ceea ce au vazut toti, sa gandesti ceea ce nu a gandit nimeni, sa faci ceea ce nu a indraznit nimeni.Modalitatea cea mai semnificativa prin care se poate incuraja creativitatea este sprijinirea motivatiei intrinseci. Cursul 6 este numit "Variabile afective si motivationale ale invataturii".La sfarsitul acestui curs, studentii vor trebui sa cunoasca mecanismele motivationale si rolul lor in invare, sa-si formee o atitudine constienta fata de invatare, sa elaboreze o strategie motivationala utila pentru un elev.In "Etica lui Nicomah", opera lui Aristotel despre virtute, caracter si arta de a trai, obiectivul centrat este conduita inteligenta in viata afectiva.Problema nu tine propriu-zis de emotie, ci de justetea si de modul in care este exprimata.In continuare se vorbeste despre subiectele abordate in legatura cu dezvoltarea inteligentei emotionale, modul in care se dezvolta inteligenta emotionala intr-un cadru al invatamantului traditional, etapele dezvoltarii. Cursul 7, "Conditiile invatarii.Succes si esec scolar".La sfarsitul acestui curs, studentii vor trebui sa defineasca succesul si esecul scolar, sa constientizeze atribuirile personale in evaluarea succeselor/esecurilor scolare si efectele acestora, sa identifice o situatie concreta in care au functionat stereotipurile si etichetarile.Succesul este definit ca un rezultat fericit al unei intreprinderi.Acesta este foarte important, deoarece are impact constituirea valorii personale a unui individ.Stereotipul, conform Dictionarului de Psihologie Larousse, este o idee preconceputa, care nu se intemeiaza pe date precise, exacte, ci se impune unui grup fara o analiza cognitiva.Este vorba de idei inainte de analiza critica a acesteia.Succesul scolar este un esafodaj mult mai complex decat pare, asupra sa

pundandu-si amprenta cei mai diversi factori, cum sunt atribuirile, stereotipurile, obiectivitatea profesorilor, etc. Cursul 8, "Dificultati la invatare.Cauze si modalitati de abordare".La sfarsitul acestui curs, studentii vor trebui sa cunoasca principalele dificultati de invatare si cauzele acestora, sa-si formeze o atitudine flexibila, deschisa fata de dificultatile la invatare, sa ai masuri pentru ameliorarea rezultatelor scolare ale unui elev inadaptat scolar.Se vorbeste despre anumite pericole care ar trebui analizate cu atentie in momentul in care se acumuleaza mai multe motive atunci cand exista probleme scolare iar mai departe se arata diferite solutii pentr abordarea in comun a problemei. Cursul 9 se numeste "Metode psihlogice de autocunoastere si cunoastere a celorlalti".La sfarsitul cursului, studentii vor trebui sa enumere metode de cunoastere si autocunoastere aplicabile in scoala, sa constientizeze importanta stimei de sine pozitive, sa identifice o situatie in care stima de sine a afectat procesul educativ. Este mentionat un citat care apartine lui William Shakespeare, "Iubirea de sine, stapanul meu, nu este un pacat asa de rusinos ca neglijarea de sine.".Stima de sine se defineste ca perceptia pozitiva pe care o are o persoana despre ea insasi, exprimata in termeni de valoare, incredere in capacitatea sa de a depasi incercarile, merit, demnitate, reusita.Este vorba de un sistem cognitiv care contine un ansamblu de judecati asupra propriei persoane.Mai departe sunt prezentate caracteristicile oamenilor cu stima de sine scazuta si caracteristicile oamenilor cu stima de sine ridicata.Se pune problema: scoala si familia, rivalitate sau complementaritate? si se incheie aceasta discutie cu urmatoarea concluzie: parintii si scoala au valori educative complementare.Promovarea stimei de sine in scoala inseamna crearea conditiilor pentru ca aceasta complementaritate sa depaseasca rivalitatea. Cursul 10, intitulat "Comportamente deviante si maltratare in mediul scolar:violente, agresivitate, stigmatizare cunoastere si preventie", are ca obiective descrierea teoriilor explicative ale comportamentelor deviante in scoli, formularea unei atitudini constiente referitor la efectele matratarii si abuzurilor in mediul scolar, elaborarea unui set de masuri pentru a limita comportamentele deviante si maltratarea in scoli.Sunt definite nevoile si categoriile de atitudini ale parintilor.Spre exemplu, nevoile afective necesita atasament, acceptare, investire;nevoile cognitive necesita stimularea, experimentarea, intarirea;nevoile sociale comunicarea, consideratia.In continuare se vorbeste despre dimensiunea transgenerationala a maltratarii si sunt mentionate paradigmele teoretice din

perspectiva etiologica, neurobiologica, psihanaliza, sistematica, behaviorista, socioculturala. Cursul 11, numit "Analiza psihosociologica a relatiei educative", are ca obiective descrierea efectului Pygmalion in educatie, constientizarea asteptarilor profesorului si ale elevului si importanta lor in relatia educativa, exemplificarea efectului Pyhmalion intr-o situatie educativa concreta.In acest curs se urmareste raportul dintre caracteristicile situatiei educative si comportamentul celor prezenti in functie de statutul si rolul lor, dinamismul schimburiloe intre partenerii prezenti, influenta pe care o are relatiea educativa, cum se situeaza partenerii unii fata de ceilalti, cum comunica, cum se nasc si se rezolva conflicte, cum se percep partenerii prezeni in relatia educativa si care sunte determinantele pshlogice si sociale ale acestei perceptii.Mitul lui Pygmalion face parte din mitologia greaca fiind considerat un mit al autdepasirii.Pygmalion este regele Ciprului si sculptor si a jurat sa nu se casatoreasca datorita promiscuitatii ce domne in regatul sau.Sculpturile sale erau extraordinare, atragand chiar atentia zeilor, a Afroditei in mod special, care i-a servit si drept model.Pygmalion s-a autodepasit in cazul statuii unei femei, de care s-a indragostit (ea era pura, spre deosebire de celelalte femei din regat).In timpul unui festival inchinat zeitei frumusetii, sculptorul a adus o jertfa importanta pentru Galateea (numele dat femeii din statuie) sa devina insufletita.Dorinta i-a fost indeplinita. Cursul 12, numit "Elemente de pregatire psihologica pentru promovarea examenelor" are ca obiective generale cunoasterea pasilor unei strategii de pregatire a examenelor, formularea unei atitudini constiente fata de necesitatea planificarii un pregatirea examenelor, realizarea unui model de planificare a pregatirii pentru sesiunea de examene.Sunt prezentate diferite tehnici de abordare a examenelor, observatii pentru un comportament optim in vederea examenului, importanta depasirii fricii.

Dupa capitolul "Suporturi de curs" urmeaza capitolul "Desfasurarea activitatilor.Aplicatii", care, asa cum sugereaza si titlul acestuia, pentru fiecare curs sunt prezentate diferita aplicatii de aprofundare si teme pentru acasa dar si bibliografia. Urmatorul capitol se numeste "Breviar de texte".Pregatirea cadrelor didactice ese hotaratoare asupra conceptiei pe care si-o formeaza profesorii despre rolurile

lor.Importanta este: percetia rolului, asteptarile celorlalti, actiunea in rol.Mai departe se vorbeste despre cateva asptecte psihologice ale activitatii individualizate.Utilizarea computerului in procesul de invatamant permite rezolvarea unui numar mare de probleme.Se prezinta patru principii: functie ludica, functie de invatat, functie de gestionare a informatiilor care ne intereseaza in principal invatamantul secundar si adultii, functia de creatie, care se regasese la toate nivelurile de activitate. In subcapitolul "Teorii ale dezvoltarii", care are ca moto "Copilul este parinele adultului", cuprinde teoria psihanaliza a lui Freud si teoria dezvoltarii psihosociale a lui Erik Erikson.Freud a idenificat trei instante din care este alcatuit aparatul psihic: ID, EGO, SUPEREGO, sau Inconstient(SINE), Constient(EU) si Supraeu Moral.Cele trei instante nu apar in acelasi timp, acestea edificandu-se in cursul stadiilor psihosexuale de dezvoltare.Erik Erikson considera ca dezvoltarea are loc de-a lungul intregii vieti.El identifica opt stadii de dezvoltare, in fiecare dintre ele individul confruntandu-se cu un alt conflict.Stadiile descrise sunt: incredere versus neincredere primara, autonomie si emancipare versus rusine si indoiala, initiativa versus vinovatie, sarguinta versus inferioritate, identitatea eului versus confuzia rolurilor, intimitate versus izolare, altruism (creativitate) versus egoism (stagnare), realizare versus disperare (batranetea). Mai departe sunt prezentate mai in detaliu teoria lui Piaget si a lui Wallon.Este mentionat si un program de studiu pentru autocunoastere, legata de inteligenta emotionala, dar si despre motivare, necesitatile corpului, inteligente multiple. In "Psihologia evaluarii scolare" este mentionat faptul ca problemele psiholgice pot fi evaluate prin raportare: - la profesorii care evaluaeaza; - la elevii care sunt evaluati; - la parintii pentru care evaluarea realizata de profesori este o modalitate de a stabili o comunicare cu ei; - la administratorii scolii, care-si fac pe acest fundament, o idee despre ceea ce realizeaza profesorul; - la comunitate in general, care, datorita evaluarilor, stabileste clasamente atat ale profesorilor, cat si ale liceelor (in functie de rezultatele de la bacalaureat).

Sunt prezentate si urmarile lucrarilor in clasa si a notelor proaste si a testului de aflare a stilurilor de invatare. In final, este prezentata relatia parental-filiala si imaginea de sine a adolescentului, despre adolescenta si stimularea invatatului, formarea adultilor.