1.2.1.

Clasificarea neuronilor dupa functie

- neuronii senzitivi (receptori):
neuronii somatosenzitivi: trimit impulsuri de la receptorii specifici pentru sensibilitatea
exteroceptiva* si proprioceptiva*
neuronii viscerosenzitivi: sensibilitatea visceroceptiva*

Sunt neuroni pseudounipolari din ganglionii spinali, cu dentrita lunga.

exteroceptiva* = Care transmite centrilor nervoși stimuli din mediul extern.

proprioceptiva* = (Despre senzații provenite din corp) Care informează asupra mișcărilor,
echilibrului etc.
visceroceptiva* = Interoreceptor* care semnalează impresiile provenite de la viscere*. [<
fr. viscérocepteur]
Interoreceptor* = Terminație nervoasă a unui analizator intern care culege și transmite
impulsuri primite de la organele interne.
viscere* = Totalitatea organelor care se află în marile cavități ale corpurilor (mai
ales în cavitatea abdominală)

- neuronii motori:
neuronii somatomotori: determina contractia mulculaturii scheletice
neuronii visceromotori: determina contractia musculaturii netede

Sunt neuroni multipolari de dimensiuni mari, cu axon lung

- neuronii de asociatie:
Sunt neuroni de dimensiuni mici, care realizeaza legatura dintre neuronii senzitivi si neuronii
motori

Dentritele si axonii neuronilor constituie fibrele nervoase.

Influxul nervos circula centripet* prin dentrite si centrifug* prin axon.

centripet* = Care tinde să se apropie de centru.

centrifug* = Care tinde să se îndepărteze de centru

Fibrele nervoase pot fi amielinice (cu conducere din aproape in aproape) sau mielinice (cu
conducere saltatorie, rapida).
Fibrele mielinice prezinta 3 teci:
- teaca Schwann:
este formata din celule gliale* rasucite in jurul fibrei.
intre celulele schwann se afla strangulatiile Ranvier

glial, ~ă a [At: DN3 / P: gli-al / Pl: ~i, ~e / E: fr glial] Care se referă la nevroglie.
NEVROGLÍE s. f. Țesut conjunctiv situat între neuroni, cu rol de susținere mecanică, de
nutriție, de apărare și de înlăturare a celulelor nervoase moarte. – Din fr. névroglie.

- teaca de mielina:
datorita rasucirii celulelor gliale in jurul fibrelor si expulzarii citoplasmei* acestora in exterior
rezulta o suprapunere de membrane care formeaza teaca de mielina, cu rol trofic*, de
protectie si izolator.

citoplásmă sf [At: DEX2 / Pl: ~me / E: fr cytoplasme] Element constitutiv fundamental al unei
celule vii, format, îndeosebi, din albumină asociată cu alte substanțe organice.
TRÓFIC, -Ă, trofici, -ce, adj. Privitor la nutriție, care întreține nutriția. – Din fr. trophique.

- teaca Henle: acopera la exterior fibra nervoasa in intregime, este de natura conjunctiva* si
are rol de aparare

conjunctiva* = Țesut ~ Țesut de susținere a corpului omului și al animalelor, care leagă

celelalte țesuturi între ele și care este format din fibre și din substanță intercelulară

1.2.2. Excitabilitatea
Este proprieteatea fundamentala a unor celule vii (cell nervoase, musculare, glandulare, etc)
de a reactiona specific la actiunea unor stimuli si se manifesta prin depolarizarea
membranei.
Potentialul de repaus: starea membranei, caracterizata prin dispunerea sarcinilor pozitive la
exterior si a celor negative la interior.
Potentialul de actiune: actiunea stimulilor externi (proce variatie energetica din mediul
inconjurator - mecanica, electrica, termica,
chimica) asupra membranei celulate determina modificari fizico-chimice, care genereaza
excitatia.
Depolarizarea (inversarea starii de polarizare electrica): se datoreaza cresterii permeabilitatii
membranei.

1.2.3. Conductibilitatea
Daca intensitatea stimului trece de o valoare prag, excitatia se propaga pe toata suprafata
membranei sub forma unei unde de depolarizare.
conductibilitate celulara: propagarea undei de-a lungul membranei.
prag: intensitatea minima a unui excitant necesara pentru a produce un raspuns.
reobaza= valoarea prag atunci cand exitantul este curentul electric.

1.2.4. Integrarea
Prin relatiile neuro-neuronale si neuroefectoare realizate prin sinapse, celulele nervoase
realizeaza atat legatura functionala intre structurile organismului (integrare interna) cat si
adaptarea acestuia la conditiile externe mereu schimbatoare (integrarea in mediu).

1.2.5. Sinapsa
Sinapsele reprezinta legaturi morfofunctionale* de contiguitate* dintre neuroni.

morfofunctionale* = referitor la morfologia* și funcționarea unui organism.

MORFOLOGÍE s. f. 1. Știință care studiază forma și structura organismelor plantelor și
animalelor la nivel macroscopic sau microscopic.
contiguitate* = Care se unește cu ceva. 2 Care are elemente apropiate sau comune cu ceva.

Prin intermediul sinapselor neuroneuronale se realizeaza o retea de receptie, conducere,

stocare si integrare a informatiilor, in vederea elaborarii unor raspunsuri reflexe sau
voluntare.
O sinapsa contine 3 componente:
I. componenta presinaptica: este reprezentata de butonul terminal al axonului, in care se
gasesc mitocondrii si vezicule cu
mediator chimic (acetilcolina, adrenalina sau noradrenalina);
II. fanta sinaptica:este spatiul sinaptic de 200-300 A cuprins intre membrana presinaptica a
butonului terminal si membrana
postsinaptica;
III. componenta postsinaptica:
sinapsa axodendritica - poate fi membrana diferentiata a unei dendrite
sinapsa axosomatica - poate fi membrana diferentiata a unui corp neuronal
sinapsa neuromusculara sau placa motorie - poate fi membrana diferentiata a unei fibre
musculare