Notiuni de anatomie si fiziologie a sistemului nervos Neuronul Unitatea morfologica si structurala a sistemului nervos.

. Receptioneaza si transmite stimuli cu mare rapiditate datorita caracteristicilor morfologice care permit schimburi rapide de potential electric intre interiorul si exteriorul membranei plasmatice. Formata din: corp celular (somma, carion ! tipuri de prelungiri: dendritele si axonul "endritele au aspect arborescent conduc impulsul aferent (spre centrul celulei

# $xonul - are origine citoplasmatica - este invelit in % teci, de la interior la exterior: - teaca de mielina (discontinua, intrerupta la nivelul nodurilor Ranvier cu rol izolator, facilitand transmiterea impulsului nervos - teaca &ch'ann (formata din celulele cu acelasi nume, secreta teaca de mielina - teaca (enle (formata din fibre de colagen, reticulina si celule de tip con)unctiv * continua, are rol de nutritie, protectie si izolare "in punct de vedere structural, neuronii pot fi: - neuroni unipolari (o singura prelungire axonala +x: celulele cu conuri si bastonase din retina neuroni pseudounipolari (o prelungire axonala care se bifurca in forma de ,-.

neuroni multipolari (cu numar mare de prelungiri dendritice . /n general au forma stelata, cu un nucleu mare, sferic, situat central Neuronii primesc si transmit informatia +i au relatii de tip aferent (cu structuri specializate pentru receptionarea stimulilor si de tip eferent (celule efectoare "in punctul de vedere al specializarii functionale neuronii sunt: - neuroni senzitivi (transmit informatia de la receptorii periferici la sistemul nervos central (&N0 - neuroni motori (transmit comenzi de la &N0 catre celule efectoare * fibre musculare sau glande - neuroni de asociatie (fac legatura intre cei senzitivi si cei motori . +i organizeaza si integreaza informatiile si se gasesc numai la nivelul &N0 &inapsa Reprezinta aria de contact specializata intre un neuron si un alt neuron sau un neuron si o celula efectoare 1rin intermediul sinapselor, fiecare neuron primeste informatii de la mii de celule nervoase si transmite informatia la alte mii de celule.

 &timulii sunt initial electrici si mai apoi chimici Neuronii pot sa raspunda la stimuli si sa conduca impulsurile datorita polarizarii membranei lor celulare, determinand existenta unui potential de actiune 3a nivelul neuronului, exista o diferenta de potential electric intre interiorul si exteriorul membranei plasmatice ca urmare a distributiei inegale a ionilor, in special a celor de &odiu (Na si 1otasiu (4 /onii de Na sunt scosi in permanenta in afara celulei si ionii de 4 sunt in permanenta introdusi in celula, importiva gradientului de concentratie si cu consum de energie "atorita acestui mecanism de transport (numit ,pompa sodiu-potasiu. , concentratia diferita a ionilor in interiorul si la exteriorul membranei determina un potential electric de repaos de -56 -76 m8, cu preponderenta ionilor de Na la exterior si a celor de 4 la interior 9embrana celulara a celulei nervoase este impermeabila pentru ma)oritatea ionilor, dar contine cai de trecere pentru cei ! ioni mentionati, numite canalele de sodiu si canalele de potasiu 1otentialul de repaos se mentine pana cand un stimul puternic determina modificarea permeabilitatii membranare prin deschiderea canalelor de Na: /onii de Na: intra masiv in interiorul celulei, care devine electropozitiv. $stfel se genereaza un potential de actiune pozitiv (:%6 m8 care se propaga de-a lungul fibrei nervoase sub forma unei unde rapide de depolarizare cu o durata foarte scurta $poi canalele de Na: se inchid si membrana se repolarizeaza Unitatea neuromotorie /n maduva exista circa ;66.666 de motoneuroni alfa. Fiecare dintre ei emite fibre motorii care: - fac sinapsa cu o singura fibra musculara (ex. muschii extrinseci ai globului ocular - se divid in mai multe ramuri care, ulterior, se distribuie la mai multe fibre musculare Unitatea motorie (neuro-motorie : - un motoneuron - fibrele musculare pe care le inerveaza 0u cat miscarile produse de un muschi sunt mai precise, cu atat mai putine fibre musculare vor fi inervate de un singur motoneuron. /nervatia motorie a unui singur muchi poate proveni de la mai multe segmente medulare, iar un segment medular poate inerva mai multi muschi. &inapsa neuromusculara &e mai numeste )onctiunea sau placa motorie &e realizeaza la locul de contact dintre butonii terminali ai axonului motoneuronului spinal si fibra musculara <utonii terminali ai motoneuronului spinal contin vezicule cu acetilcolina ($ch , neurotransmitatorul caracteristic placii motorii /ntre butonii terminali si fibra musculara se afla un spatiu numit fanta sinaptica

 &osirea unui impuls la terminatia motoneuronului elibereaza acetilcolina, care produce depolarizarea membranei celulei musculare (intrarea Na: in interiorul celulei numita si potential de placa "aca intensitatea este suficient de mare, se va produce depolarizarea zoei adiacente membranei celulare, generand un potential de actiune 1otentialul de actiune difuzeaza prin membrana celulara, prin tubulii - si activeaza canalele de calciu din reticulul endoplasmatic /n prezenta ionilor de 0a!: este initiata contractia musculara dupa regula ,totul sau nimic. "aca un motoneuron descarca peste un anumit prag de intensitate, toate fibrele pe care le inerveaza se contracta simultan si in mod egal. &ub pragul de simulare, nu se contracta nicio fibra 1roprietatile functionale ale neuronului +xcitabilitatea * proprietatea celulei nervoase de a reactiona la actiunea unor stimuli. 9embrana celulara are un rol crucial pentru realizarea acestei functii 0onductibilitatea * proprietatea e a conduce impulsurile nervoase. 0onducerea impulsului nervos este mai rapida in fibrele mielinice (56-2!6 m=s in fibrele groase fata de cele amielinice (6,>-! m=s $ctivitatea sinaptica se refera la codarea chimica a informatiei si transmiterea acesteia prin sinapse Regenerarea este proprietatea axonului de a se regenera dupa anumite leziuni Nevrogliile &e mai numesc celule gliale si reprezinta o componenta ma)ora a sistemului nervos central &unt de >-26 ori mai numeroase decat neuronii, la mamifere 0ele mai importante sunt: - celulele &ch'ann - astrocitele - oligodendrocitele - microgliile 0elulele gliale sunt de dimensiuni mai mici decat neuronii si nu au nici axoni, nici dendrite $u roluri de sustinere, nutritie si protectie si, desi nu participa direct la transmiterea nervoasa, contribuie la definirea contactelor sinaptice si la mentinerea capacitatii de transmitere a semnalelor neuronale "intre rolurile lor clar definite: - modularea vitezei de propagare a impulsurilor nervoase - controlul absorbtiei de neurotransmitatori +le au o influenta critica in timpul dezvoltarii si la varsta adulta. +le intervin in refacerea in urma unor leziuni nervoase si intr-o serie de maladii $lzheimer, scleroza in placi, etc. /n general, neuronii sunt incapabili de diviziune si reparatie celulara. -raumatismele, hipoxia, intoxicatiile, etc., determina leziuni ireversibile, iar reparatia tesutului nervos consta din inlocuirea acestuia cu tesut con)unctiv, realizata de nevroglii.

Diviziunile sistemului nervos "in punct de vedere functional, sistemul nervos este alcatuit din: - sistemul nervos somatic - sistemul nervos vegetativ Sistemul nervos somatic (al ,vietii de relatie. cuprinde toate structurile nervoase dedicate interactiunii cu mediul exterior. Sistemul nervos vegetativ (sau sistemul nervos autonom regleaza activitatea organelor interne. "in punct de vedere topografic, sistemul nervos este subdivizat in: - sistemul nervos central (&N0 - sistemul nervos periferic (&N1 Sistemul nervos central &e mai numeste nevrax sau ax cerebrospinal. 0uprinde toate structurile nervoase situate in interiorul coloanei vertebrale si craniului si invelite in meninge, intre ale caror foite exista lichid cefalo-rahidian (30R .

&N0 este format din encefal si maduva spinarii Encefalul $re o greutate de cca. 2,; ?g. $re ca diviziuni principale: - telencefalul - diencefalul - trunchiul cerebral - cerebel Telencefalul +ste alcatuit din cele ! emisfere cerebrale (stanga si dreapta , precum si din cavitatile pe care le contin (ventriculii cerebrali / si // . Fiecare emisfera este formata din ; lobi (frontal, parietal, temporal, occipital. +misferele sunt unite prin intermediul unor formatiuni: corpul calos, trigonul cerebral,comisura alba. Encefalul 3a nivelul encefalului, celulele nervoase intra in alcatuirea substantei cenusii si a substantei albe. &ubstanta cenusie este alcatuita din corpi celulari neuronali. &ubstanta alba este alcatuita in special din axonii mielinizati ai celulelor nervoase. Substanta cenusie encefalica &ubstanta cenusie encefalica este situata: - la exteriorul emisferelor cerebrale, formand scoarta (cortexul cerebral , care reprezinta segmentul cel mai evoluat al sistemului nervos@

in interiorul sau la baza emisferelor, formand mase dense ce alcatuiesc nuclei (nucleii talamici, nucleii bazali, etc. 3a nivelul substantei cenusii corticale se realizeaza: - controlul muscular - perceptiile senzitive - memoria - emotiile - limba)ul +x.: nucleii talamici participa la transmiterea informatiilor de natura senzitiva de la nivelul corpului catre cortex, dar si la reglarea unor functii vegetative ca temperatura corpului, frecventa cardiaca, presiunea arteriala. Substanta alba encefalica &ubstanta alba encefalica cuprinde fibre lungi si fibre scurte. Fibrele lungi se mai numesc fibre de proiectie. +le sunt ascendente si descendente si fac legatura aferent si eferent intre cortex si centrii nervosi subcorticali (nuclei bazali, talamus, cerebel, trunchi cerebral, maduva spinarii .

Fibrele scurte sunt fie de asociatie, fie comisurale. 0ele de asociatie fac legatura intre zone din cadrul aceleiasi emisfere cerebrale. 0ele comisurale unesc cele ! emisfere intre ele, dand nastere corpului calos, fornixului si comisurilor albe cerebrale. Ventriculii cerebrali +ncefalul prezinta ; cavitati numite ventriculi. 8entriculii / si // se afla in cadrul emisferelor cerebrale (componente ale telencefalului . 8entriculii /// si /8 sunt situati in eta)e inferioare ale creierului (trunchiul cerebral . &istemul ventricular contine lichidul cefalo-rahidian (30R , secretat de plexurile coroidiene din peretii ventriculelor.

30R acopera suprafata externa a encefalului, avand roluri multiple (mecanic, de protectie, etc. Nucleii cenusii centrali &unt denumiti si corpi striati sau nuclei bazali. &unt alcatuiti din nucleul caudat, putamen si globus pallidus. 1articipa la reglarea motricitatii.

&unt situati la baza emisferelor cerebrale. Diencefalul +ste situat sub telencefal. +ste alcatuit din talamus si hipotalamus.

>

-alamusul * realizeaza o retea extinsa de conexiuni cu numeroase portiuni ale encefalului (in special cu nucleii cenusii centrali, hipotalamusul si trunchiul cerebral . +l participa la transmiterea informatiei senzitiv-senzoriale catre scoarta cerebrala. (ipotalamusul * controleaza secretia hormonilor hipofizari, intervine in reglarea apetitului, al setei, somnului, libidoului si reactiilor la stress. -alamusul, hipotalamusul si o parte din scoarta emisferelor cerebrale formeaza sistemul limbic. &istemul limbic se mai numeste paleocortex si el integreaza unele structuri din profunzimea lobilor temporali, precum amigdala si hippocampus-ul.

&istemul limbic participa la controlul si expresia emotiilor, la stocarea amintirilor recente si la controlul apetitului si a reactiilor emotionale declansate de hrana. Trunchiul cerebral +ste situat la baza emisferelor cerebrale, pe care le conecteaza cu maduva spinarii. +ste alcatuit din: mezencefal puntea lui 8arolio bulb (medulla oblongata $re un rol foarte important in controlul functiilor vegetative (in special respiratia si circulatia . /n portiunea sa mediana se grupeaza principalele cai aferente (senzitive si eferente (motorii -ot in portiunea sa centrala se grupeaza o serie de nuclei in sistemul reticulat activator. &istemul reticulat activator este conectat la ma)oritatea cailor senzitive, la cerebel si la emisferele cerebrale. +l influenteaza circulatia si respiratia, si, prin fibrele ascendente, formeaza sistemul reticulat ascendent activator (&R$$ cu rol de influentare a reactiei de trezire si a nivelului general de constienta. erebelul &ituat posterior de trunchiul cerebral si acoperit in mare parte de emisferele cerebrale. +ste conectat in dublu sens cu emisferele cerebrale, cu analizatorul vestibular si, prin maduva spinarii, cu proprioceptorii.

+ste implicat in echilibru, controlul posturii si al miscarilor fine. !aduva spinarii +ste situata in interiorul canalului vertebral format prin suprapunerea vertebrelor. &e intinde intre prima vertebra cervicala (02 si a doua vertebra lombara (3! . "e la acest nivel se continua pana la nivelul vertebrei a doua coccigiene cu formatiunea numita ,coada de cal. (fillum terminale si nervii spinali ce emerg din portiunea inferioara a maduvei

/n interior, este alcatuita din substanta cenusie, care are forma literei ,(., dispusa in coarne anterioare, laterale si posterioare. 3a exterior, este alcatuita din substanta alba organizata in cordoane si formata din fibre aferente si eferente. 3a nivelul maduvei iau nastere radacinile nervilor spinali. Radacinile anterioare (motorii sunt alcatuite din fibrele motoneuronilor alfa din coarnele anterioare ale substantei cenusii care a)ung la muschi. Radacinile posterioare (senzitive contin fibrele neuronilor din ganglionii spinali care primesc impulsuri senzitive de la periferie. aile aferente "senzitive# sunt constituite din % neuroni. 1rimul este situat in ganglionii spinali, iar al treilea in talamus, proiectandu-se pe cortex, in zona numita aria somestezica primara. aile eferente "motorii# cuprind caile piramidale si caile extra-piramidale. Sistemul piramidal isi are originea in arii motorii din cortexul frontal, unde sunt reprezentate toate grupele musculare ale hemicorpului controlateral. -oate fibrele motorii piramidale (numite si neuroni motori centrali fac sinapsa cu motoneuronii alfa din maduva spinarii. $cestia se numesc neuroni motori periferici. 1rin neuronii motori periferici a)ung la efectori atat impulsurile motorii piramidale, cat si cele extrapiramidale. &istemul extrapiramidal isi are originea intr-o serie de arii corticale, dar si in formatiuni sub-corticale. +l controleaza postura si miscarile automate si determina stabilitatea miscarilor printro serie de reflexe cu componenta statica (prelungita si fazica (rapida 3ezarea sa poate produce rigiditate, tremor si bradi?inezie (1ar?inson sau hipotonie si miscari involuntare (coree . Sistemul nervos periferic +ste format din %2-%% de perechi de nervi spinali (A cervicali, 2! toracali, > lombari, > sacrali, 2-% coccigieni si 2! perechi de nervi cranieni (olfactiv, optic, oculomotor, trohlear, trigemen, abducens, facial, acustico-vestibular, glosofaringian, vag, accesor si hipoglos . Nervii spinali 0ontin atat axoni aferenti (senzitivi cat si axoni eferenti (motori . "in fiecare segment al maduvei iese cate o pereche de radacini nervoase ventral motorii si o pereche de radacini nervoase dorsale senzitive (care contin pe traiectul lor ganglionii spinali . Radacinile ventrale si cele dorsale de o parte a maduvei se unesc in canalul vertebral, iar prin gaura de con)ugare emerge nervul spinal, cu structura mixta. Nervii toracali se distribuie metameric, pe cand ceilalti se unesc in plexuri (cervical, brahial, lombar, sacral, coccigian din care se nasc ramuri nervoase colaterale sau terminale. 7

Fibrele eferente de la motoneuronii spinali se termina prin sinapse neuro-motorii: la nivelul musculaturii somatice (voluntare la nivelul sistemului nervos autonom (vegetativ , unde inerveaza musculatura neteda, glandele si miocardul. Sistemul nervos vegetativ $re ! diviziuni: - sistemul nervos vegetativ simpatic (mediatori chimici * adrenalina si noradrenalina . +ste localizat la nivel toraco-lombar. - sistemul nervos vegetativ parasimpatic (mediator chimic * acetilcolina . +ste situat la nivel cranian si sacral. $mbele componente inerveaza musculatura neteda viscerala, a vaselor sanguine, a cordului si glandele. -

1rocesul de imbatranire si functiile cerebrale <atranetea si imbatranirea <atranetea * a %-a si ultima perioada a vietii, dupa perioada de crestere si varsta adulta. - este consecinta procesului natural e imbatranire. /mbatranirea umana * aparitia unor transformari fizico-biologice, psihologice si sociale care pot avea efecte pozitive, negative sau neutre. $cest proces are implicatii adanci in cadrul bio-psiho-social uman. 8arstnicii sunt incadrati in % grupe: varstnicii ,tineri. (5> * 7; de ani @ varstnicii ,propriu-zisi. (7> * A; de ani @ longevivii (peste A> de ani .

-eorii ale imbatranirii +xista numeroase teorii care incearca explicarea procesului de imabtranire: teoria programarii genetice@ teoria hipoxica@ teoria radicalilor liberi@ teoria imunitara@ teoria erorilor metabolice, etc. 9a)oritatea autorilor afirma importanta a doua categorii de componente: - componenta genetica@ - componenta dobandita. -ipuri de imbatranire &e descriu % tipuri de imbatranire: A

primara (ideala * reprezinta situatia ipotetica a modificarilor neurodegenerative determinate de inaintarea in varsta a persoanelor aparent sanatoase@ secundara * consta in supra-adaugarea unei patologii, in special de cauza cardiovasculara, neurologica sau metabolica@

tertiara * in acest caz, se adauga agravarea bolilor existente sau aparitia unor boli terminale care induc declinul ma)or al varstnicului. !odificari datorate imabtranirii la nivelul sistemului nervos, functiilor cerebrale si organelor de simt B parte din celulele nervoase mor. /ntre !6 si C6 de ani tesutul cerebral scade cu 26-!6D. &caderea numarului de neuroni duce la scaderea secretiei de neurotransmitatori: - noradrenalina - pana la ;6D@ - acetilcolina * scaderea secretiei de $ch se asociaza frecvent cu unele forme de tremor si cu maladia $lzheimer@ - E$<$ * acidul gamaaminobutiric este unul dintre principalii neurotransmitatori inhibitori ai &N0. - /n ceea ce priveste activitatea electrica a creierului, scade frecventa undelor alfa cu aproximativ 26-!6D (se observa pe ++E si creste activitatea undelor delta si theta. 3a nivelul diverselor tipuri de sensibilitate: degenereaza fibrele nervoase care conduc sensibilitatea pentru cald si rece@ scade numarul receptorilor tactili@ organele proprioceptive de la nivelul articulatiilor degenereaza si ele, scazand capacitatea de a decela schimbarile mici de pozitie a membrelor * rezulta o diminuare a vitezei de raspuns la stimuli (facilitata si de sedative, tulburari hormonale sau carente nutritionale . &cade capacitatea de elaborare a informatiilor si de finalizare a unor operatiuni precum: reamintiri, comparatii, selectii, codificari. "intre factorii contributivi: incetinirea sintezei peptidelor specifice pentru memorie@ deteriorarea simturilor specializate@ depresia, scaderea tonusului, tulburarile de dispozitie@ administrarea de sedative@ nivelul limitat de educatie@ maladie $lzheimer sau alte tulburari cognitive@ scaderea nivelului de activitate fizica. !emoria &caderea memoriei * cea mai frecventa tulburare a functiilor cerebrale intalnita la varstnici. 9emoria de lunga durata este, de obicei, conservata.

9emoria de scurta durata este progresiv compromisa pe masura inaintarii in varsta. "in aceasta cauza, invatarea este si ea incetinita. $ctivitatea psihomotorie 8arstnicii prezinta o lentoare psiho-motorie care influenteaza timpul de reactie la un stimul. $ceasta modificare este importanta deoarece creste riscul caderilor. &omnul +ste perturbat la ma)oritatea batranilor care, datorita cel mai frecvent unei depresii, se trezesc mai devreme. &omnul este intrerupt de treziri frecvente. 3a barbati, somnul este frecvent afectat de prezenta nicturiei (datorata hipertrofiei prostatice .

+xercitiul fizic regulat amelioreaza somnul la varsta a treia. 8ederea &e reduce campul vizual (in parte, datorita ptozei palpebrale senile . $pare dificultatea de focalizare asupra obiectelor apropiate (presbiopie . &cade acuitatea vizuala si apar dificultati in distingerea culorilor.

$par alterari ale cristalinului, atrofia irisului si opacitatea corpului vitros. $uzul $pare scaderea progresiva a auzului (hipo-acuzia atinge aprox. >6D din persoanele peste A6 de ani (ipo-acuzia se datoreaza: pierderii progresive a celulelor nervoase din receptorii organului 0orti@ scaderea elasticitatii melcului membranos@ ingrosarea si pierderea elasticitatii timpanului@

afectarea cortexului cerebral auditiv si a nucleilor cohleari din trunchiul cerebral. 9otricitatea si echilibrul 9otricitatea este incetinita@ pozitia ortostatica are baza de spri)in largita@ miscarile sunt imprecise@ pot aparea deficite de coordonare sau tremor de tip extrapiramidal sau intentional. +chilibrul este compromis din mai multe cauze: reducerea celulelor din trunchiul cerebral si cerebel@ degenerarea receptorilor vestibulari@ aparitia hipotrofiei si hipotoniei musculare. 26

0aderile reprezinta un factor ma)or de risc pentru varsta a treia. 3a frecventa crescuta a caderilor contribuie: incetinirea vitezei de reactie@ reducerea acuitatii vizuale@ scaderea amplitudinii flexiei la nivelul membrelor inferioare (in special la genunchi @

aparitia altor afectiuni favorizante (de ex. artrozele membrului inferior . $ctivitatea fizica, sistemul nervos si imbatranirea +xercitiul fizic are o serie de efecte demonstrate asupra sistemului nervos: modifica secretia unor substante chimice cu rol de neurotransmitatori si facilitatori ai transportului trans-membranar (endorfine, dopamina, etc. @ amelioreaza tonusul cortical si dispozitia@ reduce anxietatea si depresia@ imbunatateste imaginea de sine si creste stima de sine@ optimizeaza procesele atentionale.

$ctivitatea fizica, sistemul nervos si imbatranirea &e presupune ca exercitiul fizic mai are si alte efecte pozitive: reduce incidenta caderilor@ creste tonusul venos periferic, scazand incidenta hipotensiunii ortostatice@ creste rapiditatea miscarilor de redresare si corectare@ amelioreaza sensibilitatea proprioceptiva@ creste densitatea tesutului osos si masa musculara, etc. 1ierderea rolului social si familial contribuie ma)or la marginalizarea varstnicului. $sigurarea unor instrumente fizice, emotionale si intelectuale pentru orientarea intereselor si mentinerea sanatatii sunt vitale pentru o imbatranire armonioasa.

$atologia sistemului nervos si activitatea fizica $atologia sistemului nervos 22

1oate fi sistematizata in cateva sindroame neurologice ma)ore. $ceste sindroame reunesc grupuri de afectiuni diverse ca etiologie sau substrat lezional, dar cu anumite caracteristici comune din punct de vedre clinic.

-ratamentul ?inetic respecta aceleasi principii pentru toate afectiunile incadrate in acelasi sindrom neurologic. 1rincipalele sindroame neurologice care beneficiaza de tratament ?inetic sunt: - sindromul de neuron motor central - sindromul de neuron motor periferic - sindroamele extrapiramidale - sindroamele cerebeloase - sindroamele miogene Sindromul de neuron motor central &e mai numeste sindrom piramidal. &unt lezati: neuronii de origine ($80, traumatism cranian, etc. @ portiuni ale fasciculelor ce alcatuiesc sistemul piramidal. 0onsecinta este blocarea transmiterii comenzii voluntare la neuronii motori periferici si, deci, la muschii somatici. +tiologie: traumatisme cranio-cerebrale@ infectii@ tumori@ modificarea conditiilor de irigare a encefalului@ procese degenerative, etc. Debutul brusc * traumatisme cranio-cerebrale, $80, infectii (encefalita acuta, mielita, etc. .

Debutul lent * tumori cerebrale sau medulare, procese degenerative (scleroza in placi , procese inflamatorii cronice. 0aracteristici: 2. "eficitul motor * tulburari de motricitate voluntara (pareza sau paralizie ce constau in diminuarea sau abolirea miscarilor active. $re o serie de particularitati: - este extins, interesand un hemicorp, membrele inferioare, toate membrele sau un singur membru@ - este selectiv * afecteaza grupele musculare cu actiune predominant voluntara (extensorii 9& si flexorii 9/ @ musculatura axiala nu este, de obicei, afectata@ - predomina distal la membre, portiunea proximala fiind mai putin afectata@ - afecteaza doar motricitatea voluntara, pe cand miscarile involuntare, reflexe si sin?inetice sunt chiar exagerate@ - pierderea miscarii voluntare nu este uniforma@ sunt afectate miscarile fine, de precizie si indemanare.

2!

!. -ulburarile de tonus sub forma spasticitatii (hipertonie piramidala . # &pasticitatea se instaleaza de la inceput (sindroame de neuron motor central cu evolutie lenta sau dupa o faza flasca initiala (%-A saptamani in cazul leziunilor cu debut brusc. # Faza flasca se datoreaza fenomenului de dias?izis (inhibitie reactionala a maduvei * soc medular . # (ipertonia apare la antagonistii muschilor paralizati si imprima o serie de atitudini caracteristice. %. +xagerarea reflexelor osteo-tendinoase # /n leziunile cu debut lent sunt exagerate de la inceput. # /n leziunile cu debut brusc lipsesc in faza flasca si se accentueaza odata cu instalarea spasticitatii. ;. $bolirea reflexelor cutanate. # Reflexele abdominale, cremasteriene lipsesc sau se diminueaza indiferent de faza flasca sau spastica si indiferent de modul de debut. >. $paritia semnului <abins?i si a reflexelor patologice. # &emnul <abins?i este un mod patologic de raspuns la excitarea plantei, prezent si la copiii sub ! ani. +l consta in inversarea reflexului cutanat plantar si apare ca extensia halucelui, uneori insotita de abductia degetelor //-/8. # /n sindroamele de neuron motor central apar si alte reflexe patologice (reflexul palmo-mentonier, Rossolimo, (offman . 5. $paritia sin?ineziilor globale, de coordonare si, mai rar, de imitatie. # &in?ineziile sunt miscari involuntare, manifestare a reactiilor posturale datorate lezarii tracturilor piramidale. 7. $paritia clonusului piciorului si rotulei. # 0lonusul este specific leziunilor de neuron motor central si consta dintr-o serie de contractii ritmice, involuntae, datorita exagerarii reflexelor de intindere. #1oate fi declansat de o flexie pasiva brusca a piciorului sau prin mobilizarea brusca a rotulei. &e asociaza, in functie de sediul lezional, cu: - tulburari ale functiilor nervoase superioare@ - tulburari senzitive@ - alte tipuri de tulburari motorii (extrapiramidale @ - tulburari sfincteriene. Sindromul de neuron motor periferic $pare intr-un grup numeros de afectiuni care au in comun afectarea neuronilor motori periferici (motoneuronii somatici alfa, care au corpul celular in coarnele anterioare medulare .

2%

9otoneuronii periferici consituie singura eferenta a &N0 catre muschi, conducand atat impulsuri piramidale, cat si extrapiramidale. /ndiferent daca lezarea neuronului motor periferic afecteaza pericarionul, radacina anterioara, nervul spinal, plexurile nervoase sau nervii periferici, sindromul de neuron motor periferic are o serie de caracteristici. 2. "eficitul motor: are intensitate variabila (paralizie, pareza sau neindemanare si fatigabilitate musculara in functie de numarul motoneuronilor afectati@ este limitat la grupele musculare corespunzatoare neuronilor motori interesati@ imbraca diverse aspecte (poliomielitic, radicular, plexal, nevritic @ este un deficit motor flasc, care intereseaza toate tipurile de activitate motorie :voluntara, automata, reflexa, sin?inetica. !. $paritia hipotoniei musculare in acelasi teritoriu ca si deficitul motor.

%. $paritia atrofiilor musculare precoce (la aprox. % saptamani de la instalarea sindromului de neuron motor periferic . ;. "iminuarea sau abolirea reflexelor osteo-tendinoase cu pastrarea contractiei idiomusculare (contractia reflexa obtinuta prin percutia directa a masei musculare . >. $paritia fasciculatiilor (secuse musculare localizate la fibrele unei unitati motorii, fara capacitatea de a deplasa segmentul . +le se produc cand neuronul motor periferic este lezat la nivelul pericarionului (coarnele anterioare ale maduvei si lipsesc in radiculite sau nevrite. 5. 3a examenul electric se observa modificarea excitabilitatii neuronului motor periferic, care poate a)unge pana la degenerescenta totala. Sindroamele extrapiramidale /n urma afectarii diverselor structuri ale sistemului extrapiramidal, apar % tipuri de sindroame clinice: 2. &indroame extrapiramidale hiperton-hiper?inetice * boala 1ar?inson si sindroamele par?insoniene. # $fecteaza predominant paleostriatul si substanta neagra. # -abloul clinic e dominat de tulburari de tonus muscular (rigiditate , bradi?inezie si miscari involuntare de tipul tremorului. !. &indroame extrapiramidale hipoton-hiper?inetice (coreea acuta si cronica, atetoza, distonii * leziunile intereseaza neostriatul, talamusul, nucleul rosu, corpul 3uFs. # 0linic, se asociaza tulburari de tonus muscular (hipotonia, predominant cu miscari involuntare de tip coreic sau atetozic. %. &indroame extrapiramidale panstriate (globale * apar datorita leziunilor atat la nivelul paleostriatului, cat si la nivelul neostriatului.

2;

# -abloul clinic cuprinde semne si simptome apartinand ambelor categorii precedente. Sindroamele cerebeloase -ulburarile determina, clinic, tabloul ataxiei cerebeloase: - tulburari specifice de echilibru static si dinamic@ - tulburari specifice de coordonatoare neechilibratorie@ - tremor static si intentional@ +tiologia este in special infectioasa si toxica, dar si vasculara, traumatica si degenerativa. Sindroamele medulare /nclud sindroamele substantei cenusii, ale substantei albe, precum si sindroame mixte (sindromul de hemisectiune medulara si sindromul de sectiune medulara totala . Tabloul clinic cuprinde: tulburari de sensibilitate si=sau deficit motor, in functie de regiunea medulara interesata.

Etiologia% traumatica, dar si infectioasa sau degenerativa. Sindroamele miogene &unt intalnite in distrofiile musculare progresive.

Etiologie% boli cu caracter ereditar, familial, determinate de defecte genetice in codarea unei proteine musculare scheletice * distrofina. Tabloul clinic cuprinde% atrofii musculare cu localizare la extremitatile membrelor sau nivelul fetei si centurilor, asociate cu deformari datorate retractiilor musculo-tendinoase: uneori apar pseudo-hipertrofii musculare@ deficit motor progresiv care duce la imposibilitatea mersului si, in unele forme, la deces prin insuficienta respiratorie@ abolirea=diminuarea reflexelor osteo-tendinoase@ modificari +9E.

2>