Sunteți pe pagina 1din 91

MOTIVATE:

De ce mi-am ales aceasta meserie?

De ce am preferat aceasta boala?

Sunt doua intrebari al caror raspuns este simplu si totusi atat de dificil.

Definitia Virginiei Henderson si anume sa ajuti individul bolnav sau sanatos sa-si afle
calea spre sanatate sau realitate, sa ajuti individul bolnav sau sanatos pentru a promova
sanatatea si realitatea cu conditia ca acestea sa aiba taria, vointa sau cunoasterea necesara
pentru a face, si sa actioneze astfel incat acesta sa-si poarte de grija singur si cat mai putin
posibil', demonstreaza pe deplin ca cea mai nobila meserie este cea de asistent medical.

Meseria mea ca asistent


este deci, atat de a educa toate
persoanele pentru a preveni
boala, cat si a le trata atunci cand
boala a pus stapanire pe
organismul lor, sa treaca peste
acest impas ale carui consecinte
sunt uneori nedorite.
PLANUL LUCRARII

CAPITOLUL I - INTRODUCEREA SI ISTORICUL BOLD

CAPITOLUL II- DATE DIN LITERATURA

A. DEFINITIA SI CLASIFICAREA ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE.

B. NOTINI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIEA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL.

C. EPIDEMOLOGIA ACCIDENTULUI VASCULAR CEREBRAL

D. ASPECTE DE ANATOMIE PATOLOGICA IN ACCIDENTELE VASCULARE


CEREBRALE

E. ASPECTE DE ANATOMIE PATOLOGICA

F. TABLOUL CLINIC SI FORMELE CLINICE DE BOALA

G. DIAGNOSTICUL CLINIC SI DIFERENTIAL AL ACCIDENTULUI VASCULAR


CEREBRAL

H. EVOLUTIA COMPLICATIILE Sl PROGNOSTICUL ACCIDENTULUI VASCULAR


CEREBRAL

CAPITOLUL III - TRATAMENTUL SI PROFILAXIA ACCDEENTULUI


VASCULAR CEREBRAL

CAPITOLUL IV - PLANURI DE INGRIJIRE ALE CAZURILOR STUDIATE

ANEXE PRIVIND TEHNICILE DE INGRIJRE A BOLNAVULUI UTILIZATE IN


LUCRARE

CAPITOLUL V CONCLUZII

CAPITOLUL VI - NEVOILE FUNDAMENTLE ALE BOLNAVULUI


CAPITOLUL I

INTRODUCEREA SI ISTORICUL BOLII

Bolile cerebro-vasculare reprezinta actualmente una din cele mai importante probleme
de sanatate publica in lume atat prin marea lor incidenta cat si prin faptul ca in cele mai multe
din tarile civilizate constituie cauza cea mai frecventa de invaliditate si de mortalitate dupa
varsta de 40 ani. In acest fel este evident ca in aceste conditii nu se poate vorbi inca de o
terapie eficienta in bolile cerebrovasculare si cu atat mai mult in accidentele cerebrale de
origine vasculara, ci, numai de o profilaxie axata in principal pe evitarea aparitiei accidentelor
vasculare cerebrare prin atenuarea factorilor de risc.

Citeva cifre atesta faptul ca bolile cerebro-vasculare sunt afectiuni cu implicatii sociale
majore. Astfel, dupa datele OMS, in 1970 ele au fost responsabile de 12,5 % din totalul
deceselor din tarile Europei, Americii de Nord si Australiei, cifre care in ultimii ani au atins
17-20 % pentru majoritatea tarilor europene dezvoltate.

Patologia vasculara cerebrala, inglobeaza practic totalitatea afectiunilor sistemului


nervos centrul ce au la baza leziuni ischimice, hemoragice sau mixte, determinate de afectarea
primara sau secundara a unuia sau mai multor vase cerebrale.

Scopul lucrarii este de a sublinia ingrijirile ce trebuie acordate bolnavului indiferent ca


aceasta prezinta o boala somatica, sau, din cauza suferintei sale, este afectata si starea psihica,
deoarece o durere violenta intr-un organ intern sau o cavitate naturala il face pe pacient sa se
gandeasca doar la propria suferinta si la nimic altceva iar aceasta duce la imposibilitatea
individului de a se odihni, de a se hrani, de a-si face toaleta, de a fi folositor semenilor.

Din lucrarea de fata rezulta faptul ca functia unica indeplinita de asistenta este aceea
de a ajuta omul bolnav sa-si recapete sanatatea pierduti, sa o pastreze in continuare dupa ce a
castigat-o, sa-i redea pacientului increderea in propriile-i forte fizice si morale, sa ii ajute in
reinsertia lui in femilie si la locul de munca.
CAPITOLUL II

DATE DIN LITERATURA

A. DEFINITIA SI CLASIFICAREA ACCIDENTELOR VASCULARE


CEREBRALE

DEFINITIE:

Hemoragia cerebrala este o forma anatomo-clinica a bolii vasculare a encefalului


caracterizata prin revarsarea sangelui in parenchimul cerebral, fie prin ruptura vasculara, fie
prin eritrodiapedeza, ceea ce are drept consecinta producerea unuia dintre tablourile clinice de
cea mai mare gravitate din patologia umana, reprezentand de fapt una din cauzele cele mai
comune si mai frecvente de sfarsit a vietii.

Accidentele vasculare cerebrale sunt suferinte grave ale sistemului nervos central
datorate unor cauze multiple ce afecteaza sistemul vascular cerebral.

Accidentele vasculare cerebrale sunt determinate de modificari ale circulatiei


cerebrale caracterizandu-se prin afectari ale motilitatii sau senzoriului unei parti din corp,
asociate sau nu, cu tulburari de echilibru, de tonus, cu tulburari senzitive si ale limbajului.

Accidentul vascular cerebral cu debut brusc, in plina sanatate aparenta, este cunoscut
si sub denumirea de ictus apoplectic.

Tulburarile de mobilitate rezultat al perturbarii functiei neuro-musculare se traduc prin


diverse grade de afectare la pareze pana la paralizii, fiind insotite si de tulburari sfincteriene,
trofice, senzoriale si de sensibilitate.

CLASIFICAREA accidentelor vasculare cerebrale din punct de vedere anatomo —


patologic include:

ISCHEMIA CEREBRALA rezultat al:

- infarctului cerebral produs prin: - tromboza arterelor cerebrale

- embolia arterelor cerebrale

- ischemiei cerebrale tranzitorii (A.I.T.)

HEMORAGIA CEREBRALA:

- hemoragia cerebrala propriu – zisa

- hematomul cerebral

HEMORAGIA SUBARAHNOIDIANA

ENCEFALOPATIA HIPERTENSIVA
TROMBOFLEBITELE VENELOR CEREBRALE.
B. NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Functionarea organismului depinde de functiile diverselor organe coordonate,


controlate si reglate de sistemul nervos central.

Acesta coordoneaza activitatea tuturor organelor precum si relatiile organismului


definit ca un tot unitar cu mediul extern.

Integrarea este proprietatea comuna tuturor etajelor sistemului nervos dar organul ce
realizeaza acest lucru este scoarta cerebrala (vezi figura 1,2,3).

Sistemul nervos include atat sistemul nervos vegetativ (constituit din totalitatea
structurilor si fibrelor nervoase simpatice si parasimpatice) cat si sistemul nervos al vietii de
relatie, constituit atat din sistemul nervos central cat si din sistemul nervos periferic.

Sistemul nervos vegetativ este componenta sistemului nervos ce isi poate desfasura si
coordona activitatea si independent de vointa. Activitatea sa este reglata de segmentele
superioare ale sistemului nervos central si in mod deosebit de scoarta cerebrala, el avand rol
de a coordona intreaga activitate a organelor interne.

Cele doua componente ale sistemului nervos vegetativ-simpatic si parasimpatic,


exercita asupra fiecarui organ actiuni antagoniste: unul stimuleaza iar celalalt inhiba.

Tesutul nervos este constituit din doua elemente esentiale:

- celula nervoasa propriu-zisa = neuronul si

- tesutul de sustinere = nevroglia.

Sistemul nervos central este constituit din encefal (format la randul lui din cele doua
emisfere - formatiunile de baza ale creierului), trunchiul cerebral, cerebel si maduva spinarii.

Emisferele cerebrale reprezinta partea cea mai dezvoltata a sistemului nervos central
aparand ultima pe linia dezvoltarii ontogenetice a organismului uman, cuprinzand fiecare cate
patru lobi: frontal, parietal, temporal si occipital, despartiti intre ei prin santuri sau girusuri si
circumvolutii.

Encefalul are in structura sa substanta nervoasa cenusie si substanta alba.

Substanta cenusie - prezinta numeroase celule de forme si dimensiuni diferite


alcatuind la suprafata scoarta cerebrala iar in profunzime nucleii centrali.

Scoarta cerebrala coordoneaza si controleaza intreaga activitate a organismului, la


nivelul ei desfasurandu-se in primul rand functia de elaborare a ideilor de ordonare a acestora
in idei logice, rationale, care conduc la rationament. Totodata ea indeplineste functia de
stocare a acestor idei, a tuturor informatiilor sub forma unor semne mnemice care, in timp, in
functie de utilizarea lor, vor fi mentinute sau stocate in memorie.

Lobul frontal - este sediul neuronului motor central, al miscarilor voluntare precum si
al celui de-al treilea neuron al caii olfactive. Leziunile lobului frontal se insotesc de tulburari
motorii (pareze si paralizii), de tulburari in articularea vorbirii (disartrie, anartrie), de tulburari
de comportament.

Lobul parietal - este sediul cortical al analizatorului sensibilitatii generale, la nivelul


lui realizandu-se sinteza tipurilor de sensibilitate. Leziunile lobului parietal se vor insoti de
tulburari privind aprecierea volumului si a formei obiectelor, a greutatii lor, tulburari privind
discriminarea tactila.

Lobul temporal - este sediul central al analizatorului auditiv. Lezarea sa se poate


insotit de surditatea verbala (bolnavul aude, dar nu intelege), halucinatii auditive, tulburari de
echilibru, imposibilitatea de a intelege scrisul (cecitate verbala), incapacitatea de utilizare
uzuala a obiectelor si de efectuare a unor gesturi obisnuite. Uneori este pierduta si-intelegerea
semnificatiei cuvantului vorbit sau scris (afazie senzoriala).

Lobul occipital - este sediul central al analizatorului vizual, lezarea sa ducand


latulburari de vedere si de orientare in spatiu.

Trunchiul cerebral are rol important prin situarea sa la raspantia dintre emisferele
cerbrafje si cerebel. Tinand cont de importanta centrilor nervosi situati la acest nivel (centri
respiratori, cardiocirculatori, de deglutitie), a cailor si conexiunilor intalnite la acest nivel,
lezarea acestora produce manifestari complexe de o deosebita gravitate clinica, ce adesea pun
in pericol viata bolnavului sau, in caz de leziuni ireversibile, duc la moartea individului. De la
nivelul trunchiului cerebral pornesc nervii cranieni ce indeplinesc importante functii motorii si
senzitive.

Maduva spinarii reprezinta legatura sistemului nervos central cu periferia la nivelul ei


gasindu-se o serie de centri nervosi de importanta majora cu rol in reglarea relatiilor
individului cu mediul inconjurator. Ea reprezinta segmentul de nevrax situat in canalul
rahidian, de forma unui cilindru turtit antero - posterior ce se intinde de la nivelul decusatiei
piramidale, unde se continua cu bulbul rahidian, pana la nivelul celei de-a doua vertebre
lombare, de unde se continua in jos cu filum terminale. In structura sa, este constituita din:
substanta cenusie (dispusa sub forma literei H, cu doua coarne anterioare si doua posterioare,
unite prin zona comisurala) si substanta alba reprezentata prin fibre mielinice dispuse in
fascicule, in cordoanele antero-laterale si posterioare.

Vascularizatia arteriala a encefalului

Vascularizarea arteriala a encefalului este asigurata de patru pediculi arteriali


reprezentati prin artere de mare calibru (vase magistrale) care la nivelul cervical realizeaza o
dispozitie simetrica: arterele carotide interne si artere vertebrale.

Arterele carotide interne - provin din bifurcarea arterelor carotide primitive ce au


origine diferita: cea dreapta provine din trunchiul brahiocefalic care ia nivelul marginii
superioare a articulatiei sternoclaviculare se divide in artera carotida primitiva dreapta si
artera subclaviculara dreapta in timp ce carotida stanga ia nastere direct din crosa aortei si are
un prim segment situat in torace.

Vascularizatia emisferelor cerebrale


Emisferele cerebrale cuprind un sistem vascular format din artere, vene si capilare
(vezi figura 5 si 6) caracteristic fiind faptul ca la nivelul encefalului lipsesc vasele limfatice.

Arterele - cele mai importante vase care iriga cele doua emisfera cerebrale sunt:

- artera carotida interna -.care vascularizeza creierul.si globul ocular


cu anexele lui, fiind a doua ramura a arterei carotide comune. Carotida
interna este situata inapoia arterei carotide externe. De la origine se
indreapta spre baza creierului, trece pe langa peretele lateral al
faringelui si patrunde prin canalul carotidian al stancii temporalului in
cavitatea craniana, strabatand apoi duramater.Artera carotida interna, ca
si carotida externa, da doua feluri de ramuri: ramuri colaterale si
terminale.

Ramuri colaterale:

- ramuri intrapietroase - vascularizeaza canalul carotidian al stancii temporalului prin care


trece artera carotida interna si cavitatea timpanica.

- ramurile intrasinusale vascularizeaza peretii sinusului cavernos.

Ramuri terminale:

- artera cerebrala anterioara - vascularizeaza fata interna a emisferei cerebrale


corespunzatoare, la nivelul santului intraemisferic. Intre artera cerebrala anterioara dreapta si
cea stanga, se afla o ramura scurta transversala - artera comunicanta, ce se anastomozeaza si
da ramuri frontale, orbitale, parietale, centrale si corticale.

- -artera cerebrala mijlocie - artera sylviana, iriga ganglionii bazali si suprafata corticala a
lobilor frontal, parietal si temporal;

- -artera comunicanta posterioara - este ramura scurta a arterei


carotide interne, care se anastomozeaza cu artera cerebral posterioara.

Cele doua artere cerebrale anterioare si cele doua artere comunicante posterioare,
participa la formarea poligonului arterial WILLIS situat la baza creierului.

- artera carotida externa este o ramura terminala a arterei carotide

interne ce merge in lungul tractusului optic si ajunge in ventriculul lateral, unde se


termina in plexul carotidian.

Vasele cerebrale realizeaza numeroase anastomoze atat in segmentele exocraniene cat


si endocraniene.

Dintre diversele tipuri morfologice de anastomoze tipul cel mai important il constituie-
anastomoza prin convergenta care se realizeaza prin unirea a doua artere pentru perfuzia unui
trunchi arterial unic. Astfel de anastomoze se realizeaza intre arterele vertebrale din unirea
carora rezulta trunchiul bazilar si la baza craniului si intre sistemul carotidian si cel vertebro-
bazilar.
La baza craniului se realizeaza cel mai important sistem anastomotic prin poligonul lui
WILLIS. Poligonul este de fapt un heptagon format din trei segmente anterioare reprezentate
prin cele doua artere cerebrale anterioare unite prin comunicanta anterioara, doua segmente
laterale reprezentate prin arterele comunicante posterioare si doua segmente posterioare
alcatuite din arterele cerebrale posterioare. Calibrai si lungimea diferitelor segmente este
foarte variat si unele segmente pot chiar lipsi.

Un alt tip de anastomoza este cel rezultat la capatul termino- terminal realizat din
unirea a doua artere ce pun fata in fata un lumen aproximatv egal.

Sistemul venos cerebral - este format din venele jugulare interne, al carui teritoriu
superficial este reprezentat de o retea eortieala si subcorticala si de un teritoriu profund
reprezentat de o retea venoasa ce colecteaza sangele venos din portiunile profunde ale
creierului.

Sangele venos al creierului este colectat de la venele superficiale si profunde prin


intermediul sinusurilor durale si merg catre vena jugulara interna, vena satelita a arterei
carotide interne, ce ia nastere la baza craniului, la nivelul gaurii rupte posterioare continuand
sinusul lateral. Atat la origine cat si la terminare vena jugulara prezinta un scurt segment mai
dilatat:

- golful venei jugulare (bulbul inferior) la extremitatea superioara situat in fosa


jugulara;

- sinusul jugular (bulbul inferior) la extremitatea inferioara.

Vena jugulara interna este in general avalvulara cu exceptia portiunii sale terminale
putin deasupra sinusului jugular unde exista o perche de valvule.

Calibrul ei este in general intre 9 si 12 mm crescand progresiv de la origine la


terminare.

In traiectul ei, vena jugulara interna primeste o serie de ramuri colaterale care pot fi
grupate in trei trunchiuri: tireo - linguo - faicial, temporo - maxilar si auriculo - occipital.

Sinusurile craniene sau durale constituie un sistem venos colector encefalic sub forma
de canale situate in grosimea durei mater prin dedublarea acesteia. Printr-un sistem de
anastomoze ele converg spre un canal colector comun, sinusul lateral, ce se continua la
nivelul gaurii rupte posterioare cu vena jugulara interna.

Exista mai multe sistematizari ale sinusurilor craniene fiind grupate in sinusuri perechi
si neperechi sau impare. Sinusurile impare sunt:

- sinusuri longitudinale superioare;

- sinusuri longitudinale inferioare;

- sinusul drept.

Sinusurile pereche sunt reprezentate de:


- sinusurile cavernoase,

- sinusul pietros superior,

- sinusul pietros inferior,

- sinusurile carotidiene,

- sinusurile occipitale,

- sinusul lateral.

Intre sistemul nervos endo si exo - cranian exista de asemenea anastomoze


reprezentate de: vena oftalmica, vene emisare, vena mastoidiana etc.

Sistemul capilar cerebral - se caracterizeaza prin aceea ca toate vasele capilare sunt
acoperite cu un strat de fibre elastice ce limiteaza dilatatia si contractia acestor vase.

Structura vaselor cerebrale

Arterele ehcefalului sunt de tip muscular dar spre deosebire de cele similare ce
participa la irigarea viscerelor toracice si abdominale au un perete raii subtiat, lucru ce explica
o parte din patologia cerebro vasculara.

O particularitate a arterelor intracraniene encefalice consta in faptul ca inainte de a


ajunge la encefal ele intalnesc meningele si de la acest nivel se creeaza in junii lor un spatiu
peri vascular, spatiul lui VIRCHOW-ROBIN format din invaginarea piei mater si arahnoidei,
ce acompaniaza vasele in cursul penetrarilor in nevrax, spatiu ce comunica cu spatiile
arahnoidiene ce contin LCR.

Arteriolele de mic calibru pastreaza un strat endotelial inconjurat de un strat continuu


de fibre circulare netede, din ele desprinzandu-se mai multe tipuri de capilare: capilare
continui si capilare fenestrate, din punct de vedere functional ele putand fi capilare adevarate
si capilare de jonctiune care stabilesc jonctiuni sau anestomoze intre artere si vene.

Sistemul capilar cerebral - constituie locul unde se desfasoara schimburile intre


sange si parenchimiil cerebral pe principiul unei permeabilitati selective, capilarele fenestrate
permitand la nivelul porilor fenomene de transsudatie seroasa, in timp ce capilarele continui
realizeaza schimburi mai complexe.

Inervatia arterelor encefalice provine din plexurile perivasculare care se organizeaza


la nivelul cervical in jurul vaselor magistrale : doua sunt situate anterior in jurul carotidelor
interne si se numesc plexuri carotidiene iar doua sunt situate posterior in jurul arterelor
vertebrale si se numesc plexuri vertebrale.

Parametrii functionali ai circulatiei cerebrale

In conditii fiziologice creierul este protejat de variatiile tensiunii arteriale sistemice.


Debitul sanguin cerebral se caracterizeaza printr-o mare stabilitate, aceasta homeostazie fiind
asigurata indeosebi de sinusul carotidian.
Cresterile debitului sanguin cerebral determinate de cresterile TA sistemice sunt
exceptionale, mecanismele de protectie ale circulatiei cerebrale intervenind, pana la o anumita
limita, la corectarea acestor cresteri tensionale, atat timp cat ele au o integritate functionala.
Astfel tensiunea sistemica maxima cea 70 mmHg reprezinta frontiera de alarma.

O alta particularitate a circulatiei cerebrale o constituie absenta consecintelor


patologice chiar cand debitul atinge jumatate din valoarea lui medie normala. In schimb apar
consecinte evidente in cazul cand intervin modificari in unele componente sanguine ce
constituie sursa principala de energie neuronala cum este degradarea oxidativa a glucozei.
Scaderea concentratiei de glucoza in sange peste anumite limite influenteaza evident
activitatea neuronala.

Debitul sanguin cerebral are importante diferente individuale.

Exista parametri de apreciere a nivelului de irigare cerebrala cum ar fi:

- viteza de circulatie cerebrala evidentiata prin angiografie cerebrala si urmarirea


trasorilor radioactive

- volumul sajignin cerebral — adica continutul sanguin total sfal creierului intr-un
anumit moment.

Factori de reglare a circulatiei sanguine cerebrale

Factorii ca intervin in reglarea circulatiei sanguine cerebrale sunt multipli si complexi,


unii fiind dependenti de circulatia generala(cum ar fi presiunea arteriala sistemica, debitul
cardiac si vascozitatea sanguina) iar altii actioneaza in interiorul cutiei craniene cum ar fi
starea patului vascular si presiunea intracraniana.

In general emisferele cerebrale dispun de o bogata retea arteriala si venoasa cu multe


posibilitati de reglare a circulatiei la nivelul creierului, creierul fiind organul cu cel mai activ
metabolism din organismul uman; sunt suficiente maxim 8-10 secunde de intrerupere totala a
circulatiei cerebrale pentru ca individul sa-si piarda starea de constinta.

Debitul sanguin circulant la nivelul creierului este de 750 - 900 ml/min, ceea ce
reprezinta 15% din debitul cardiac / min.

In ceea ce priveste debitul sanguin zonal s-au remarcat doua sectoare diferite:

- substanta cenusie cu un debit crescut si

- substanta alba - cu im debit mai redus comparativ cu substanta cenusie.

Din punct de vedere fiziologic, rolul circulatiei sanguine cerebrale este sa asigure
natritia si metabolismul oxidativ la nivelul creierului precum si stabilirea pH-ului tisular.
C. EPIDEMIOLOGIA ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE

Tulburarile circulatorii reprezinta practic cele mai frecvente leziuni ale SNC, fiind azi
in evidenta crestere datorita prelungirii duratei medii de viata, cresterii rolului stressului in
viata cotidiana si altor cauze ce tin de dezvoltarea social economica a societatii.

Ele sunt favorizate de: bogatia vascularizatiei locale, angio -arhitectonic, structura
peretelui vaselor cerebrale si, mai ales, de sensibilitatea substantei nervoase la anoxie, ce
antreneaza leziuni intense, ireversibile in cateva minute, dupa sistarea, chiar tranzitorie, a
circulatiei locale.

Prevalenta AVC reprezinta numarul de cazuri raportate la 100.000 locuitori in


unitatea de timp. Diverse studii atribuie astazi in SUA o prevalenta de 260 de cazuri / 100.000
locuitori in timp ce in Japonia o prevalenta de 790 /100.000 locuitori. )

In ceea ce priveste incidenta (adica numarul de cazuri noi raportate la o mie sau la o
suta de mii de locuitori in unitatea de timp = 1 an) afectiunii este apreciata la 200 de cazuri la
100.00 locuitori, ea reprezentand circa 30-40 % din patologia neurologica, accidentul vascular
cerebral hemoragie constituind 40 % din bolile de origine vasculara.

Dintre ele, peste 40 % se identifica cu ceea ce numim hemoragie cerebrala propriu -


zisa, restul de 60 % reprezintand accidentele ischemice sau de alta natura.

Astazi insa acestea devin din ce in ce mai frecvente datorita unor factori determinanti
dar si conjuncturali, cum ar fi:

- stressful

- hipertensiunea arterial

- hipercolesterolemia

- consumul exagerat de substante toxice(cafea, Coca-Cola, grasimi alimentare si


produse de carne bogate in „grasimi grele', precum si in urma

- cresterii procentului de fumatori indeosebi in randul femeilor.

Frecventa bolii cerebro - vasculare estimata la 17-20 % pentru majoritatea tarilor


Europei inregistreaza o tendinta de continua crestere, determinand in ultimii ani peste % din
intreaga cazuistica neurologica si 2/3 din totalul imbolnavirilor peste 60 ani; incidenta lor
atinge in prezent o rata anuala de 250 - 300 cazuri /100.00 locuitori.

In ceea ce priveste frecventa in raport cu sexul se constata o tendinta de egalizare intre


sexe iar varsta predominanta la care se produc accidentele vasculare cerebrale, este 50 - 60
ani, cu tendinta la scadere datorita acelorasi factori mentionati mai sus.

Date statistice recente apreciaza ca 27,8 % din totalul deceselor prin boli cerebro-
vasculare afecteaza populatia in plina activitate creatoare, intre 25 si 65 de ani, iar o treime
din imbolnavirile prin aceste afectiuni cuprind persoane sub 60 de ani; din totalul bolnavilor
ce au suferit un AVC doar circa 10% recupereaza motor si functional incat sa-si poata relua
activitatea profesionala anterioara.

Mortalitatea prin accidentele vasculare cerebrale, hemoragice si/sau ischemice,


justifica atentia acordata acestei boli, bolile cerebro - vasculare reprezentand a treia cauza de
deces dupa bolile cardio - vasculare si cancer.

Observatii anatomo - patologice releva faptul ca, dupa 50 de ani, un individ din 10
prezita o leziune severa a uneia sau mai multor artere cerebrale magistrale.

Aceste realitati au determinat in zilele noastre interesul crescut al specialistilor pentru


acest domeniu de patologie.

D. ETIOPATOGENIA ACCIDENTELOR VASCULARE CEREBRALE

In etiopatogenia accidentelor vasculare cerebrale intervin factori si anume:

- factori de risc

- factori determinanti si

- factori declansanti

Factori de risc cei mai importanti sunt:

 Hipertensiunea arterial

 Bolile cardiac

 Diabetul zaharat

 Obezitatea

 Hematocritul

 Anticonceptionalele orale (indeosebi pentru afectiuni de tip ischemic)

 Lipidele plasmatice

 Fumatul

 Hiperuricemia cu sau fara guta (indeosebi pentru afectiunile de tip ischemic)

 Varsta - hemoragia cerebrala apare intre 40 - 60 de ani avand


procentajul foarte ridicat, dupa care incidenta scade.

 Ereditarea

 Toxicele(alcoolul, cafeaua,Coca-cola)
Alcoolul - creste grasimile circulante in sange, intensifica unele tulburari de coagulare
sanguina, mareste concentratia de acid uric din sange,creste secretia de catecolamine si de
insulina. In acelasi timp alcoolul are o actiune toxica asupra vaselor cerebrale determinand
enderfeizarea capilara.

Tutunul - reprezinta un factor nociv la indivizii aterosclerotici prin aceea ca nicotina


are efect vasoconstrictor si tahicardizant.

In ceea ce priveste cafeaua, numai consumul excesiv poate fi considerat factor de risc.

Personalitatea si tipul comportamentului referindu-se la persoanele cu o viata


agitata, cu exces de competitivitate, impacientare, nerabdare in efectuarea activitatilor
cotidiene. Aceste persoane sunt mai predispuse la hipertensiune arteriala si accidente cerebro-
vasculare, fiind incluse in categoria celor cu comportament de tip A.

Factorul socio — profesional cu solicitari intense pe plan profesional, excesul de


responsabilitate profesionala, stresul , duce la tulburari ale mecanismului nervos de reglare a
circulatiei cerebrale determinand insuficienta circulatorie cerebrala.

Sedentarismul: determinaaparitia aterosclerozei'.

FACTORII DETERMINANTI

Hipertensiunea arteriala - are rol major in provocarea hemoragiei cerebrale.


Hipertensiunea arteriala indelungata si cu valori mari induce aparitia unor modificari
vasculare la nivel cerebral si anume: accelereaza dezvoltarea aterosclerozei, altereaza
structura peretilor arteriali prin faptul ca produce degenerarea fibrelor musculare si inlocuirea
lor cu tesut fibros determinand aparitia unei necroze arteriale si a anevrismelor miliare.

Pe de alta parte, hipertensiunea arteriala produce fie o vasodilatare pasiva fie o


vasoconstrictie intensa, precum si o tulburare in mecanismul de autoreglare a circulatiei
cerebrale.

Ateroscleroza cerebrala - este implicata in producerea rupturii vasculare, cauzatoare


de revarsare hemoragice ale creierului; totodata poate sta la originea unor anevrisme la nivel
cerebral.

Maltformatiile vasculare pot constitui factori de risc in declansarea AVC.

Cauze rar intalnite: unele substante toxice su medicamentoase pot produce leziuni
vasculare: efedrina, adrenalina, cofeina, etc.

Factorii declansanti - sunt reprezentati de : traumatisme craniene, traumele


psihoafective, excesele alimentare, excesele fizice etc.

In ceea ce priveste modalitatea de producere a accidentelor vasculare cerebrale aceasta


este diferita in raport cu etiologia.

Astfel:
AVC ischemice — reducerea sau suprimarea circulatiei cerebrale intr-un anumit
teritoriu al creierului determina tulburari functionale sau structurale ce se exteriorizeaza clinic
prin simptome si semne tranzitorii sau definitive.

In producerea lor sunt acceptati ca intervenind un mare numar de factori al caror grad
de participare este diferit si anume:

- leziunile peretilor vascuiari-determinate de procesele de ateroscleroza,astenilesi artrite


cerebrale de diferite origini. Aceste modificari determina steonoze arteriale, tromboze cu
obstructii partiale sau totale -emboliile cerebrale cu punct de plecare cordul-intalnite
indeosebi la bolnavii cu stenoza mitrala si endocardite.

- „spasmul vascular cerebral' - are un roi bine definit in etiologia AVC prin rolul iritativ local
( aterom sau tromb),k printr-o criza de hipertensiune arteriala etc, intervenind prin procesul de
vasoconstrictie.

- „insuficienta circulatori cerebrala'- este o stare fiziopatologica in care fluxul sanguin


cerebral in cursul unei crize hemodinamice , nu asigura metabolismul cerebral in anumite
regiuni sau in mod global, indeosebi in situatia unei arbore vascular alterat cu ingustarea
lumenului vaselor in teritorii mai extinse, cu scaderea debitului circulator, ajugandu-se chiar
pana la ramolisamnet cerebral.

- staza vasculara cerebraia-poate duce de asemenea in scurt timp la ramolisament cerebral, in


acest sens poligonul lui WILLIS jucand un rol deosebit de important, in timp ce staza
vasculara produce tulburari vasomotorii ce constau intr-o vasodolatatia capilara cu staza
consecutiva ce favorizeaza prin incetinirea circulatiei producerea accidentelor vasculare
cerebrale ischimice.

AVC hemoragice: in cazul acestora mult timp s-a considerat ca hemoragia se produce
printr-o ruptura vasculara ca urmare a unui puseu hipertensiv, peste 50% din bolnavii cu
hemoragie cerebrala fiind hipertensivi cu valori mari si persistente ale tensiuni arteriale.

Practic, se produce o hialindla si o angionecroza caracteristica cu prezenta aproape


constanta a placilor ateromatoase ti unerori chiar a unor mici anevrisme congenitale sau
dobandite, fiind uni autori (CHARCOT Sl BOUCHSRD) care au descris modifiari miliare ale
peretilor xe ar facilita ruperea acestora.

Alti autori considera ca AVC hemoragice s-ar produce prin fenomene de diapedeza
indeosebi la bolanvii cu arteroscleroza cerebrala. Leziunile grave ale peretilor vasculari duc la
modificari ale permeabilitati cu extrevazarea plasmei si a elementelor figurate sanguine ce
produc AVC hemoragie.
E. ASPECTE DE ANATOMIE PATOLOGICA IN ACCIDENTELE VASCULARE
CERBRALE

In AVC hemoragie, prinipalele aspecte anatomo-patologice sunt:

Macroscopic

In hemoragiile mici, soliate sau multiple cand dau purpura cerebrala, se constata
hemoragii petesiale indeosebi in substanta alba ca „ piscaturile de purici', deseori asociate cu
petesii ale leptomningelui.

Microscopic = sunt caracteristice hemoragiile prin diapedeza. Vasele mici, capilare


sau precapilaxe, cu peretele intact evidentiat prin coloratiile uzuale (impregnarile argentice
sau coloratia P.A.S.), sunt inconjurate de mansoane de hematii in tecile peri vasculare.

In hemoragia cerebrala masiva, macroscopic se constata hemoragii indeosebi in nucleii


bazali pe teritoriul arterei lenticulostriate insotita uneori de hemoragii in punte, leptomeninge
si alte viscere. Sunt mai rare hemoragiile in trunchiul cerebral sau cele pure in cerebel sau
medulare.

In hemoragia recenta se constata un coagul sanguin retractat si dilacerarea substantei


cerebrale. Ruperea peretelui ependimar este urmata de inundarea ventriculilor cerebrali cu
sange lacat si infiltrarea hemoragica a spatiului subarahnoidian si in special a cisternelor.

In hemoragiile vechi de cateva zile, substanta alba din jurul coaguiului contine
numeroase mici hemoragii secundare si ingrosari hemoragice la bifurcatia arterelor
intracerbrale.

Dupa cateva luni, focarul hemoragie devin de pseudochistic cu pereti cicatriciaii de


culoare ruginie.

In hemoragia cerebrala masiva microscopic se constata o colectie sanguina masiva in


centrul leziunii cu hemoragii inelare in focarele izolate de la periferie.

In AVC ischemice elementul anatomopatologic caracteristic este ramolismentul


cerebral care macroscopic evolueaza stadial; dupa o etapa de necroza de coagulare cu
intumescenta si marirea consistentei locale, trece prin urmatoarele aspecte:

- ramolismentul alb - intalnit in primele 15-24 ore , caracterizat prin colicvatia


substantei cerebrale ce ia aspectul de terci albicios,aproape fluid, indeosebi in
obstructiile prin enibol sau tromb incojurat de edem cerebral;

- ramolismul rosu - se datoreste invaziei teritoriului ramolit cu sange;incepe cu


hemoragii punctiforme la periferie si se continua cu coaguli si infiltrari hemoragice
printre care pot persiste mici teritorii de ramolisment alb;

- ramolismentul galben - se recunoaste prin coloratia galbuie a substantei cerebrale pe


teritoriul ramolismentului cu extinderea pigmentarii in substanta cerebrala invecinata
si in meninge, in legatura cu resorbtia detritusurilor si hemoragiei.
Urmeaza in timp transformarea psudochisti-a cu organizarea unei cicatrici la periferia
zonei ramolite si acumularea de LR.C xantocromic.

Microscopic se constata modificari ale celulei nervoase de tip tigroiiza si tumefactie a


perikarionului, dan mai ales leziuni degenerative ale prelungirilor nervoase cu lichefierea
tecilor de mielina si cu zone palide demielinizate.

La 15 - 24 de ore de la instalarea necrozei se produce o intensa hiperemie in vasele de


la periferie. Apoi urmeaza hemragii prin diapedeza ce invadeaza focarul de ramolisment.

Urmeaza un aflux granulocitar ce nu persista mai mult de 2 - 3 zile cu exceptia


infarctelor septice ce vor evolua spre abcese cerebrale.

Ciracteristic pentru ramolisment sunt corpii granulosi, reprezentand macrofage, initial,


aproape exclusiv, de natura hematogena apoi histogena si in final gliogena. Ele sunt incarcate
cu detritusuri lipidice din mielina si pigment hemoglobinic digerat pana la hemosiderina fiind
vehiculate de LCR pana in spatiul subarahnoidian.

In final se produce cicatrizarea tradusa prin glioza in asociere cu componenta


mezenchimala.

F. TABLOUL CLINIC SI FORMELE CLINICE DE BOALA

Accidentele vasculare cerebrale ischemice sau hemoragice, au o serie de simptome


comune dar si unele caracteristice ce permit diferentierea lor.

Pe langa accidentele ischemice tranzitorii sau prin insuficienta circulatorie cronica mai
sunt definite si alte forme de afectiuni cerebro — vasculare care includ: hemoragia
subarahnoidiana, hematoamele' si tromboflebitele sinusurilor cerebrale, fiecare avand o serie
de caracteristici clinice si paraclinice.

Dintre aceste afectiuni ne vom axa in principal pe descrierea simptomatologiei


accidentelor vasculare cerebrale prin hemoragie cerebrala si ischemie cerebrala. Astfel, in
hemoragia cerebrala produsa prin ruptura vasului, se constata existenta unor simptome si
semne premonitorii.

Acestea preced cu cateva ore sau zile instalarea accidentului vascular, dar pot sa si
lipseasca total ca in cazul ictusului apoplectic ce apare in plina sanatate aparenta.

Cele mai frecvente si importante simptome premonitorii sunt: cefaleea, urmata de


varsaturi, iar intr-un numar restrans de cazuri convulsii de tip epileptiform.

Simptomele premonitorii comune sunt: ameteala, cefaleea, parestaziile localizate


uneori intr-un hemicorp, tulburarile tranzitorii de limbaj iar, uneori, o „senzatie de gol in cap'
ce poate precede cu cateva ore ictusul; alteori, bolnavul descrie o senzatie dureroasa cefalica
cu caracter compresiv.

Se pare ca aceste simptome sunt date de mici sangerari ce au fost evidentiate pe


piesele anatomc - patologice.
Dupa modul de debut si de evolutie a ictusului hemoragie, se descriu trei forme:

- hemoragia cerebrala supraacuta (masiva)

- hemoragia cerebrala acuta

- hemoragia cerebrala subacuta.

Hemoragia cerebrala supraacuta (masiva): survine adeseori fara nici un simptom


premonkor, de obicei la tineri, barbati in jurul varstei de 50 de ani, in plina activitate, „din
senin' de obicei in plina zi, foarte rar noaptea, de obicei in urma unor stari tensionale negative
de o intensitate relativ mica. Brusc bolnavul are o cefalee intensa, duce mana la cap, rosteste
cateva sunete neinteligibile, cade si intra in coma, din care de obicei nu mai iese niciodata.

La examenul obiectie, bolnavul prezinta un facies vultuos care, asociat cu obezitatea ,


caracterizeaza mare parte din acesti bolnavi constituind asa ffijmitul „ItaMtus apoplectic'.
Starea de coma este profunda, bolnavul este putin reactiv sau areactiv complet la stimulii
nociceptivi de intensitate crescuta. Initial reflexul este cornean este pastrat, abolirea lui
indicand un pronostic infaust si rapid. La fel reflexele de deglutitie sunt initial pastrate,
abolirea lor indicand un prognostic grav.

Globii oculari sunt deviati de partea opusa membrelor paralizate, „bolnavul privindu-si
leziunea'

Bronhoplegia se instaleaza rapid si se traduce clinic prin respiratie stertoroasa si


periodica de tip CHEYNE - STOCKES, indicp gravitatea situatiei.

Membrele sunt atone iar pentru a evidentia partea paralizata, se ia in considerare


hipotonia faiala („semnul pipei'), caderea membrelor pe planul patului mai balante decat cele
de partea opusa si cu prezenta unui BABINSKI prezent in peste 50 % din cazuri.

Ceea ce caracterizeaza coma apoplectica este prezenta unor manifestari severe din
partea sistemului nervos autonom si anume: tensiunea arteriala este foarte ridicata iar uneori
este scazuta datorita socului; pulsul este rar si plin; in cazurile grave, febra apare precoce
depasind 40 grade C fiind de origine centrala; apare edem pulmonar acut iar in unele cazuri se
constata crize de epilepsie si hemoragii digestive insotite de hematemeza indeosebi in
afectarea hipotaiamusului, acestea fiind semne de mare gravitate. La fel, inversiunea tipului
respirator presupune un deznodamant fatal. in numeroase cazuri de hemoragie cerebrala
supraacuta evolutia evenimentelor clinice este deosebit de rapida, in cateva ore mergand spre
exitus prin depasirea capacitatilor terapeutice actuale.

Hemoragia cerebrala acuta: are tot un debut brusc dar nu de dramatismul formei
anterioare.

Bolnavul acuza cefalee intensa si in cateva minute intra in coma, dar o coma vigila,
examenul obiectiv punand in evidenta semne de focar.

Evolutia poate merge prograsiv, agravant, cpre coma profunda cu accentuarea


fenomenelor clinice vegetative si exitus in cateva zile, iar alteori evolueaza spre stergerea
starii de coma vigila bolnavul supravietuind, dar cu sechele neurologice severe: pareze,
paralizii, hemiplegii.

Hemoragia cerebrala subacuta: debuteaza de obicei cu simptomele prodromale


amintite, in acest context instalandu-se o stare de obnubilare asociata frecvent cu agitatie.

Examenul obiectiv pune in evidenta un tablou focal, cu deficit motor pe un hemicorp.

Evolutia poate fi progresiva, cu accentuarea starii de coma si aparitia manifestarilor


vegetative ce anunta deznodamantul final, dar exista cazuri cand bolnavul supravietuieste cu
grave sechele neurologice.

Dupa localizarea topografica a focarului sangerarii distingem:

Hemoragii in interiorul diencefaiului:

 hemoragie capsulo - striata = forma „clasica' tradusa printr-un deficit motor masiv cu
diminuarea in faza initiala a tonusului muscular, ROT si cu BABINSKI bilateral
pozitiv in timp ce tulburarile de sensibilitate sunt minime.

 hemoragia lenticulara = este rara, asimptomatica iar cand este


simptomatica, prezinta hemicoree, hemiatetoza, fenomen
heoiiparkinsoniene.

 hemoragia talamica m deosebit de grava, cu inundatie ventriculara, tradusa clinic prin


hemipareza tranzitorie cu hemianestezie profunda si hipoestezie superficiala, miscari
involuntare.

 hemoragia hipotalamica = foarte rara, in care exitusul survine in 2-3 ore, tradusa clinic
prin simptome de edem cerebral masiv, cu evolutie galopanta, cu hipersomnie,
hipertermie precoce, agitatie si hiperglicemie.

- hemoragii in teritoriul trunchiului cerebral

Formele primitive sunt foarte rare si includ:

 hemoragia de peduncul cerebral - tradusa printr-o hemipareza


discreta insotita de minime tulburari de sensibilitate si de un
hemisindrom cerebral si de miscari involuntare.

 hemoragia pontina - este forma cea mai frecventa, putand fi : unilaterala sau bilaterala,
prezentand clinic: hipertemie precoce, fixitate pupilara, pupilele putand fi, fie miotice,
fie midriatice, hipertensiune cu valori crescute, sacade oculare urmate de revenirea
lenta in pozitia initiala, tulburari respiratorii, crize epileptiforme, paralizii spastice ale
membrelor inferioare si paralizii ale nervilor crameni, facial, abducens si trigemen,
sub forma de trismus.

 hemoragia bulbara - este foarte rara, prezentand tulburari respiratorii


si circulatorii si paralizii ale nervilor craniem, in formele primitive,debutul
fiind prin coma profunda urmata rapid de exitus.
- hemoragia cerebeloasa: in care apar va simptome premonitorii: -cefaleea cervico -
nucala persistenta, senzatie de slabiciune in membrele inferioare, ameteli, varsaturi,
puls neregulat.

Tabloul clinic oscileaza intre doi poli extremi: unele cazuri usoare pot evolua
asimptomatic sau cu usoare ameteli si discrete stari de obnubilare, iar la polul opus se constata
stare de coma profunda cu evolutie fulminanta ce duce rapid la exitus.

- hemoragia ventriculara:

Se prezinta sub doua forme: primitiva = foarte rare cazuri traduse prin: cefalee
violenta instalata brusc, crize de epilepsie subintrante urmate de coma profunda cu
hipertermie, tremuraturi si mioclonii si crize de rigiditate decerebrata, cu prezenta sindromului
meningeal cu LCR hemoragie.

In forma secundara se constata o hipertermie precoce cu coma profunda areactiva,


crize convulsive, redoare de ceafa si BABINSKJ bilateral.

- hemoragia spinala (hematomielia)

Are de obicei origine traumatica prin mecanism direct sau indirect asupra cuplului
vertebro- medular, ducand la sangerari masive in interiorul ducand la sangerari masive in
interiorul parenchimului spinal, interesand unilatera sau bilateral mai multe segmente
medulare in regiunea cervicala.

Clinic se traduce prin dureri bruste in regiunea rachisului urmate de instalarea


dramatica a unei paraplegii sau tetraplegii.

In ceea ce priveste accidentele vasculare ischemice simptomatologia clinica clinica


include o gama variata de manifestari avand urmatoarele caracteristici:

- instalarea in mod brusc a simptomelor, acestea atingand intensitatea maxima in cateva


minute;

- caracterul deficitanal fenomenelor clinice, foarte rar sub forma de manifestari


excitatorii;

durata variabila a atacurilor, in general scurta, de la cateva minute 24-72 de ore, de obicei, sub
6 ore;

- reversiblitatea totala a simptomatologiei clinice, ceea ce determina in majoritatea


cazurilor, lipsa manifestarilor neurologice obiective in perioadele intereritice;

- caracterul repetitiv al crizelor, indeosebi in cazul stenozelor, mai ales in primul an de


la debut,

- Manifestarile clinice ale A.I.T. pot fi grupate in 3 tipuri, in functie de


teritoriu vascular cerebral in care se produc: carotidian, vertebra

- bazilar si global.
A.I.T, in sistemul carotidian prezinta:

- hemipareza: cu localizare stereotipa si partiala si mai rar hemiplegie;

- tulburarile senzitive: sunt unilaterale si imbraca o topografie iocala:se manifesta ca:


parestezii, hipoestezii, senzatie de „membru mort', asterognozii;

- tulburarile afazice cum ar fi: anartrie, jargonofazie, tulburari de intelegere izolate sau
asociate;

cecitatea monoculara tranzitorie — este considerata semnul caracteristic pentru ischemia


carotidiana.

Alte semne clinice cum ar fi: hemianopsia laterala homonima, cefalalgiile,


confuziile mentale de scurta durata, sunt considerate semne de A.I.T. carotidian, doar daca se
insotesc de manifestarile de mai sus.

A.I.T. in sistemul vertebro- bazilar are ca semne evocatoare:

- vertijul - semnul cel mai precoce, fiind girator sau de balansare, plutire, scufundare sau
deplasare laterala. Caracteristic este faptul ca este declansat de modificarile bruste ale capului
in spatiu si in raport cu corpul: trecerea de la elino la ortostatism, rotatia si extensia capului.

-tulburari de motilitate — putand cuprinde unul sau mai multe membre pana la tetraplegie ;

-tulburari de sensibilitate - parestezii faciale, periorale si/sau linguale;

- tulburari de vedere, uni sau mai frecvent bilaterale de tip halucinatii, incetosarea privirii,
hemianopsie omonima laterala sau amauroza bilaterala;

-deficite pasagere ale nervilor cranieni manifestate prin diplopie cu


sau fara strabism, disfonie sau disartrie;

-crizele de „drop attacks'apar uneori in mod izolat timp de luni chiar ani fiind expresia unei
evolutii favorabile, dar de regula se intrica cu alte fenomene de suferinta de trunchi cerebral;

- tulburarile ataxice - manifestate prin tulburari de echilibru, de mers sau de coordonare a


extremitatilor;

- alte semne: cefalee cu caracter pulsatil, pseudomigrenos, greturi, varsaturi, sughit, surditate,
alterari ale starii de somn - veghe.

A.I.T. global - prezinta tulburari asociate, concomitent in sistemul carotidian si


vertebro - bazilar cu pierderi episodice de cunostinta, de durata variabila cu stari confuze
episodice si neansotite de fenomene convulsivante.

Toate aceste simptorne intalnite in diverse localizari se poc sau nu asocia favorizand
punerea mai rapida a unui diagnostic.
G. DIAGNOSTICUL POZITIV SI DIFERENTIAL AL ACCIDENTELOR
VASCULARE CEREBRALE

DIAGNOSTICUL POZITIV

Se stabileste pe:

- anamneza

- examenul clinic si

- examenele paraclinice.

Prin anamneza se stabileste in general relatia dintre manifestarile prodromale


simptomatice si obiective si debutui afectiunii ca si existenta si rolul factorilor etiopatogeni
declansanti, favorizand si de circumstanta.

In general se constata aparitia afectiunii la persoane in jurul varstei de 50 de ani si de


varsta a Hl-a, uneori chiar mai tineri, la care afectiunea debuteaza in plina sanatate aparenta
sau in urma asocierii nefavorabile a mai multor factori etiopatogenici.

La examenul clinic se constata prin examenul neurologic ca si prin examenul pe


aparate si sisteme, semnele obiective de aparitie a hemoragiei cerebrale.

Marea hemoragie cerebrala nu ridica dificultati mari de diagnostic, ictusul survenind,


in general la barbatii activi, hipertensivi, in plina zi, fara simptome premonitorii, cu instalarea
unei stari de coma profunda insotita de mari fenomene vegetative si redoare de ceafa.

Pentru diagnostic sunt de luat in considerare 6 elemente clinice, si anume: -


hipertensiunea arteriala; - debut brusc si profunzimea comei; -dezvoltarea in cateva secunde
sau minute a hemiplegiei si a altor semne focale; - instalarea ictusului .in conditii, de „sress'
psihic sau efort fizic; -violenta durere de cap in momentul apoplectic, depistabila daca
pierderea de cunostinta nu este fulgeratoare si - LCR xantociomic sau mediu sanguinolent.

In cazul formelor acute si subacute, indoielile asupra diagnosticului pot persista cateva
zile, fiind necesare o serie de examene paraclinice.

Punctia lombara pune: in evidenta a in LCR sau unui lichid cefalo-rahidian rozat sau
xantocrom. In ceea ce priveste oportunitatea efectuarii punctiei aceasta este un subiect de
disputa pentru ca extragerea LCR poate declansa fenomenul de angajare in cazul exitentei
unui edem cerebral important sau poate sa declanseze o noua sangerare.

Punctia lombara poate fi efectuata in orice afectiune a sistemului nervos, efectuandu-


se cu multa precautie la bolnavii cardiaci, hipertensivi, la cei cu compresiuni medulare, morb
fiind contraindicata in tumorile cerebrale si alte procese expansive craniene.

La examenul LCR se apreciaza:

- Aspectul — in mod normal este clar ca apa de stanca prezentand, in patologie, diferite
aspecte: limpede* hemoragie, xantocrom si tulbure. In AVC este evident ca LRC este
hemoragie in toate cele trei eprubete deosebindu-1 astfel de lichid accidentai
hemoragie din cursul unei punctii rahidiene prin inteparea unui vas meningean.

- Examenul citobacteriologic - normal LCR contine 1-3 elemente/mmc


care, in general, sunt limfocite. Polinuclearele cresc in meningitele septice la
cateva zeci de mii pe mmc. Astfel lichidul devine tulbure si se face
determinarea calitativa a elementelor prin centrifugare, frotiu colorat
cu albastru de metilen sau hematoxilina.

- Examenul chimic- consta in dozarea albuminei, clorurilor si


glucozei. Albumina se determina prin reactia PANDY. Normal nu trebuie sa
apara nici o reactie, in timp ce, in patologie apare un nor fin alb — albastrui.
Cantitatea normala de aibumina este de 0,2-0,3 g/l.

Clorurile in mod normal sunt egale cu 7,3 g/l, scazand mult in meningitele
tuberculoase, la fel ca si glicorahia care normal este de 0,5-0,8.

Examenul fondului de ochi pune in - evidenta existenta unui edem cerebral important
sau declansarea unei noi hemoragii, aratand o retinopatie hipertensiva severa.

Este indicat sa nu se apeleze la substante pupilodilatatoare pentru a nu masca aparitia


unor modificari pupilare cum ar fi midriaza aparuta in cursul formarii unui hematom
intracranian acut.

O eventuala staza pupilara este un indiciu deosebit ce contraindica efectuarea punctiei


rahidiene examenul fondului de ochi, ofera informatii asupra starii arterelor mici si arterelor
cerebrale si mai putin a arterelor cerebrale mari.

Electroencefalograma (EEG) - este o metoda de explorare a activitatii bioelectrice cu


o valoare importanta ce contribuie la certificarea diagnosticului de accident vascular cerebral
putand aduce clarificari privitoare la patogenia si topografia AVC precum si la stadiul lui
evolutiv. In perioada initiala se constata o depresiune moderata a ritmului alfa iar in cursul
evolutiei traseul este invadat de unde delta niai bine exprimate de partea leziunii. Pe acest
fond se poate contura focarul lezional format din unde delta polimorfe uneori intricat cu
varfuri spike-uri.

In cazul unor forme foarte grave, traseul este dezorganizat difuz fiind format din unde
de voltaj crescut.

Oftalmodinamometria - consta in masurarea presiunii in artera oftalmica similar cu


presiunea humerala cu ajutorul unui aparat denumit oftalmodinametru.

Oftalmodinamometria se deosebeste de determinarea presiunii numerale prin doua


aspecte: controlul vizual, oftalmoscopic al pulsatiilor arterei centrale a retinei si compresiuni
indirecte ale acesteia prin intermediul globului ocular.

Angiogrfia cerebrala — este o radiografie craniana efectuata dupa injectarea in


arterele carotide z substantei de contrast iodate, cu expunerea la interval de secunde pentru a
surprinde substanta de contrast in arborele arterial si venos cerebral.
Angiografia carotidiana este total contraindicata la bolnavii in stare de coma chiar
daca se banuieste existenta unor malformatii vasculare, investigatia fiind traumatizata prin
insasi natura ei si putand agrava tabloul clinic.

Tomografia computerizata este metoda ce certifica definitia de AVC a unui infarct


cerebral ce se prezinta ca o zona hipodensa in comparatie cu hemoragia cerebrala ce apare ca
o zona hiperdensa. Cu ajutorul tomografiei computerizate se poate diagnostica o hemoragie
meningee pana in ziua a noua, iar in hemoragiile subarahnoidiene metoda da indicatii asupra
localizarii sangerarii uneori putand pune in evidenta chiar anevrismele cerebrale.

Este metoda care permite cea mai corecta diferentiere a unui AVC de alte afectiuni ce
necesita interventii neurochirurgicale.

Scintigrafia - este o metoda de explorare a encefalului si.rachisului cu ajutorul


izotopilor' radioactivi. Ea se bazeaza pe proprietatea unor tesaturi anormale (tumori,
inflamatii), de a capta si fixa anumite substante marcate cu izotopi radioactivi, substante
trasoare. Substanta radioactiva se administreaza per os sau parenteral cu 2-3 zile inaintea
expunerii si nu este toxica pentru organism.

Efectuarea electrocardiogramei (EKG) - este obligatorie la bolnavii internati in


urgenta pentru aprecierea gravitatii cardiopatiei ischemice si a eventualelor tulburari de ritm si
conducere.

In AVC survenit la vaivulopati, indeosebi la cei cu stenoza mitrala, hemocultura este


necesara pentru confirmarea sau infirmarea unei endocardite bacteriene.

Pentru diagnostificarea aterosclerozei o tehnica de o deosebita importanta o


reprezinta dozarea fractiunilor lipoproteice ce deschide astfel perspective pentru profilaxia
acestei afectiuni.

Diabetul zaharat este greu de depistat cu certitudine imediat dupa AVC cand
hiperglicemia nu este expresia unui diabet zaharat ci este consecutiva suferintei hipotalamice
posmctus apoplectic.

In cazul accidentului ischemic de mica intindere, glicemia si testul de toleranta la


glucoza pot preciza existenta diabetului zaharat.

La bolnavii hipertensivi cu AVC in fazele acute se poate recomanda efectuarea


unor explorari neinvazive ale rinichilor ce orienteaza apre diagnosticul etiologic al bolii
renale.

Explorarile hematologice - sunt utile pentru precizarea etiolgiei AVC V permitand


diagnosticarea diverselor boli hematologice: anemii, leucemii, hemofilii.

DIAGNOSTICUL DIFERENTIAL

Diagnosticul diferential in cazul AVC hemoragie se realizeaza, cu urmatoarele


afectiuni:
 hematomul spontan al tinerilor - boala ce este apanaj al varstei tinere produs de o
malformatie vasculara si care se dezvolta in substanta alba emisferei cerebrale spre deosebire
de hemoragia cerebrala ce se dezvolta topografic in zona capsulo - striata, diferentierea se
face pe angiografie,scintigrama si EEG si dau posibilitatea diferentieii si stabilirii deciziei
operatorii.

 Hemoragia meningeana - se caracterizeaza prin debut brusc insotit de stare de agitatie


psihomotorie cu semne de focar putin importante, iar daca exista coma-aceasta este
superficiala si rapid reversibila.

 Embolia cerebrala,- survine de regula la persoanele tinere suferind de valvulopatii


cronice,, fibrilante, avand un debut, brusc;cu ictus in plina sanatate si intrare in coma imediata
dar o coma fara semne vegetative. Diferentierea se face pe absenta sangelui in LCR. pe
ameliorarea simptomatologiei generale si de focar si pe existenta unei embolii in teritorii
extracerebrale.

 Encefalopatia hipertensiva - se intalneste la bolnavii hipertensivi ce prezinta brusc un


sindrom de hipertensiune intracraniana(H.I.C) la care pierderea de cunostinta este putin
importanta, semnele focale lipsesc adeseori,iar evolutia este remisiva imbracand un caracter
pseudotumoral.

 Hematomul subdural - are un debut progresiv, cu evolutie ondulatorie si semne de focar


putin exprimate. Dupa o perioada lunga de timp se instaleaza un sindrotm de R.I.C. ce se
accentueaza progresiv. Diferentierea certa este facuta prin examen arteriografic.

 Tumorile cerebrale - se traduc uneori printr-un ictus tumora! ca modalitate de debut a unei
tumori cerebrale, evolutia mergand de cele mai multe ori spre deces. Diferentierea se face prin
scintigrama cerebrala.

Cel mai important diagnostic diferential este cel dintre hemoragia cerebrala si
ramolismentul cerebral datorita atitudinii terapeutice diferite pentru cele doua afectiuni.

Diagnosticul diferential al A.LT.are in vedere excluderea unor manifestari ce nu sunt


determinate de o ischfnie cerebrala tranzitorie;

- vertijul labirintic - ce se manifesta izolat sau insotit uneori de fenomene cochleare si


vegetative; se diferentiaza prin probele vestibulare instrumentale, pozitive pentru vertijul
labirintic;

- crizele epileptice senzitive - care cuprind progresiv encefaiul, spre deosebire de cele din
AIT ce cuprind dintr-o data tot teritoriul interesat;

- unele tumori cerebral (meningioame sau glioame) — care debuteaza si evolueaza lent,
progresiv si de care se diferentiaza prin EEG si prin scintigrama cerebrala:

- Hipoglicemia la diabetici - ce poate provoca manifestari senzitive si

motorii;
- Migrenele de acompaniament - ce insa debuteaza la varste mult mai tinere, aparand
progrsiv, in 5-45 minute si care se insotesc de tulburari vizuale si parestezii;

- Tulburari nevrotice - ce se intalnesc la pacientii sub 50 ani, apar in urma unor conflicte
psihogene, lipsind simptomatologia organica neurogenica.

In general pentru a diferentia cele doua tipuri de ictus utilizam o constelatie


simptomatica clinica si paraclinica in care elementele de luat in considerare sunt:

-varsta: hemoragia survine la varste mai tinere 40-60 de ani,in timp ce


ictusul ischemic sever si durabil se intalneste dupa 60 de ani, insa variatiile de
varsta sunt foarte mari in cele doua afectiuni,

-Valorile tensionale crescute - indeosebi ale diastolei pentru hemoragia 'cerebrala, in tim ce in
ectusul ischemic, valorile tensionale pot fi normale sau scazute,

-dintre semnele prodromaie cefaleea este considerata caracteristica


pentru hemoragia cerebrala fiind rara in cazul ramolismentului in timp ce
parezele, afaziile, hemianopsiile tranzitorii, limitate in spatiu, si fara
durabilitate sunt caracteristice ictusul ischemic.

-modul de instalare este diferit in cele doua afectiuni nepunand nici un fel problema in cazul
hemoragiilor cerebrale mari ci ridicand probleme in cazul formelor subacute. De regula
instalarea actului ischemic este mai lenta durand de la cateva ore la 2-3 zile in timp ce, daca
cel din hemoragia cerebrala survine ziua in plina activitate cel din ramolismentul cerebral
survine de cele mai multe ori fioaptea;la varstnici cu hipertensiune moderata sau mafe.

-Starea de coma este caracteristica prin gravitate si profunzime de la debut in hemoragia


cerebrala in timp ce in ictusul ischemic este vorba mai mult de obnubilare sau o coma
superficiala. De asemenea, febra este precoce si ridicata, in hemoragie fiind de natura central
diencefalica, in timp ce, in ictusul ischemic apare tardiv ca expresie a unei complicatii
infectioase;

- Instalarea semnelor neurologice este rapida in hemoragie cu bilateralitatea semnelor


obiective: hemiplegie masiva, deviatia conjugata a ochilor si capului.in timp ce, in ictusul
ischemic, instalarea si definitivarea simptologiei obiective este lenta, unilateralitatea este
stricta, deviatia conjugata absenta, hemipareza disociata, iar tulburarile sfmcteriene, foarte
marcate in hemoragia cerebrala, sunt absente in ictusul ischemic. De asememea sindromul
meningeal ce constituie regula in hemoragia cerebrala lipseste intotdeauna in ictusul ischemic.

- Modul de evolutie - in cel mai mare «numar de cazuri de ictus hemoragie merge inexorabil
spre deces in timp ce forma ischemica este oscilanta uneori cu caracter partid remisiv.

- Semne paraclinice. Dintre ele cel mai important este LRC care este clar si nemodificat in
ictusul ischemic si hemoragie sau xantocrom in forma hemoragica.
H. EVOLUTIA, COMPLICATIILE SI PROGNOSTICUL ACCIDENTELOR
VASCULARE CEREBRALE.

EVOLUTIA

Evolutia AVC este imprevizibila mergand de la una favorabila cu recuperare definitiva


si fara sechele, cum este cazul formelor ischemice tranzitorii, pana la o evolutie nefavorabila,
infausta, cu deces, in cazul formelor hemoragice masive.

Prognosticul vital al ictusului hemoragie este extrem de sumbru ierarhizarea in ordinea


gravitatii fiind urmatoarea:

- hemoragia pontina - moare inainte de 24 de ore

- hemoragia cerebeloasa - deces intre 24 - 48 ore

- hemoragia in teritoriul striat - daca nu intervine inundatia ventriculara permite


supravietuirea pana in a 14-a zi.

O categorie deosebita o reprezinta evolutia formelor cronice cu ramolisment cerebral


ce duc la sechele definitive de la monopareze la tetrapareze, hemiplegii sau tetraplegii cu
tulburari neurovegetative intense.

Acestea pot fi considerate atat forme evolutive cat si COMPLICATII.

Dintre toate complicatiile insa cea mai grava ramane desigur decesul, ca si forma
nefavorabila de evolutie in ciuda tuturor progreselor din medicina ,si a progreselor in
ingrijirile de sanatate.

PROGNOSTICUL

Variaza in functie de evolutia bolii si de gradul de dependenta al bolnavului referindu-


se la prognosticul imediat si la cel quo ad vitam.

Se cosidera in general ca prognosticul hemoragiei cerebrale este mai putin sumbru la


persoanele de sex feminin, in cazurile de hemoragie subacuta sau acutajmortalitatea putand
scadea pana la 50 %.

Exista o serie de circumstante care marcheaza gravitatea evolutiei si iminenta


prognosticului fatal:

- invadarea sangelui in spatiile subarahnoidiene cu instalarea


concomitenta sau succesiva si a unui sindrom meningeal;

- inundatia ventriculara - este evenimentul clinic, care spulbera orice speranta de


supravietuire, prognosticul letal fiind inevitabil.

- Hemoragiile secundare de trunchi cerebral - traduse prin coma profunda, areactiva, cu


pierderea timpului reflex al deglutitiei, disparitia reflexului cornean, respiratie
CHEYNE - STOCKES sau inversarea tipului respirator, rigiditate pupilara;
- Instalarea unui mare sindrom de HIC prin edemul cerebral
concomitent si fenomenele de angajare.

- Hemoragiile digestive ca si complicatii redutabile si de rau augur


pentru bolnav.

Istoria naturala a accidentelor ischemice cerebrale constituite cuprinde factorii de


prognostic imediat si de prognostic indepartat.

Prin prognostic imediat se intelege mortalitatea survenita in cursul primelor patru


saptamani dupa accidentul ischemic cerebral, riscul vital imediat variind intre 13 si 42 %
mortalitate.

Cel mai mare numar de decese survin in cursul primelor trei pana la zece zile,
urmatorii factori fiind importanti pentru supravietuirea imediata a bolnavilor:

- varsta si sexul - cu cat bolnavul este mai varstnic cu atat efectele infarctului cerebral
sunt mai grave, datorita starii sistemului vascular si predispozitiei la infectii
respiratorii prin imobilizarea la pat; in ceea ce priveste sexul nu exista diferente
semnificative;

- viteza de instalare - debutul rapid al deficitului neurologic este asociat cu o mortalitate


crescuta comparativ cu debutul progresiv.

- Antecedentele de boala cerebro - vasculara - cresc mortalitatea prifl A.I.T. pana la 60


%.

- Tulburarile starii de constiinta - supravietuirea este mai mare la cei ce nu prezinta


stare comatoasa.

- Localizarea infarctului cerebral - leziunile de trunchi cerebral au ur prognostic mai


bun decat cele din teritoriul emisferelor cerebrale.

Factorii de prognostic indepartat sunt:

- hipertensiunea arteriala sistemica;

- complicatiile cardiace, indeosebi infarctul de miocard;

- recidivele;

- starea mentala si fizica, prezenta tulburarilor psihice agravand prognosticul;

- localizarea leziunii;

- varsta si sexul, rata de supravietuire fiind mai mare la femei decat la barbati.
CAPITOLUL III

TRATAMENTUL SI PROFILAXIA ACCIDENTULUI VASCULAR CEREBRAL

Afectiunile vasculare cerebrale indiferent de mecanismul fiziopatologic de producere


sunt caracterizate de aceasi complicatii: suferinta sau distrugerea neuronala. Ca
atare, obiectivele tratamentului AVC, urmaresc:

- tratamentul suferintei neuronale;

- prevenirea agravarii leziunii neurologice;

- realizarea unei ameliorari functionale a sechelelor;

- tratarea cauzei afectiunii vasculare si prevenirea recidivelor;

Pentru realizarea obiectivelor terapeutice se utilizeaza doua cai: tratamentul


medicamentos - in speranta unui control fiziopatologic al leziunii neurologice si un -
tratament- chirurgical pentru leziunea anatomica responsabila de afectiunea vasculara
cerebrala.

Accidentele vasculare cerebrale sunt urgente medico - chirurgicale ce impun o


conduita terapeutica relativ diferita intre cele doua mari tipuri de AVC - ischemic si
hemoragie.

Atitudinea imediata in AVC este legata de modul de manifestare: cele care survin in
alte locuri decat la domiciliu necesita internarea de urgenta in spital, in timp ce cele ce survin
la domiciliu, impun un mare discernamant referitor la alternativa transportarii in spital. Astazi
insa se considera ca si acestea trebuie urgent internate in serviciul reanimare bolnavul avand
sanse mult mai mari de tratament decat daca ar fi ingrijit la domiciliu.

Transportul bolnavilor pe distante mari nu face decat sa adanceasca starea de coma


spulberand orice speranta de recuperare vitala. Ca atare, transportul se va face la cel mai
apropiat spital competent unde se pot aplica masuri de resuscitare si reanimare adecvate.

Pana la venirea medicului, primele masuri de urgenta constau in:

- punerea bolnavului in repaus complet in pozitie de siguranta;

- se va elibera bolnavul de orice compresiune in jurul gatului (nasture la camasa, cravata);

- se vor scoate protezele dentare mobile;

- se va urmari respiratia si se vor lua masuri de eliberare a cailor respiratorii superioare. Daca
a patruns lichid de varsatura, se va curata gura iar pentru a evita caderea limbii in faringe se
va pune capul bolnavului mai sus si intors intr-o parte asigurandu-se astfel pozitia de
securitate.

-se va masura obligatoriu tensiunea arteriala consemnandu-se in biletul de trimitere.


Medicul va hotara momentul transportului la spital unde bolnavului i se vor face:

- examinarea de urgenta - clinic si paraclinic. daca starea generala o permite, daca nu,
se va face numai examen neurologic.

Dintre examenele paraclinice.se pot efectua:

- punctie lombara pentru examenul LCR (daca nu este contraindicata pentru fenomenul
de angajare);

- examenul fundului de ochi;

- masurarea tensiunii arteriale si in artera centrala retiniana (TACR);

- recoltarea de sange pentru: hemoleucograma completa, VSH, glicemia,


TS, TC, TQ, rezerva alcalina, etc.

Urmarirea functiilor vitale si vegetative

- respiratia va fi ajutata prin aspirarea secretiilor faringiene si prin


pozitia de decubit lateral sau cu capul intors intr-o parte care usureaza
eliminarea acestor secretii. in caz de cianoza se administreaza oxigen, iar Ia
nevoie se face respiratie asistata sau intubatie orotraheala (I.O.T.)

- se urmareste pulsul si se masoara tensiunea arterial

- se urmareste diureza iar in caz de petenfi se caracterizeaza uretra.

Mentinem si corectarea echilibrului hidro — electrolitic si acido – basic

Se realizeaza prin administrarea de perfuzii intravenoase de glucoza hipertona si


electroliti administrati in functie de ionograma si rezerva alcalina.

Combaterea edemului cerebral este decisiva pentru evolutia tabloului clinic ulterior.
Se realizeaza prin administrarea de:

- ser glucozat 33 % administrat in mai multe prize de 50-100 ml de 2-4 ori pe zi, in
perfuzie, avand avantajul unui aport caloric util dar putand determina hipervolemie si
hipoosmolaritate plasmatica urmata de hipovolemie si hiperosmolaritate

- sulfat de magneziu 25 % cu efect hipotensor pentru circa o ora. Se administreaza i.v.


lent 30 - 60 de minute sau pe sonda gastrica in doza de 2 pana la 5 g /Kg corp.

Avand in vedere marea frecventa a hipertensiunii arteriale in cazuri de hemoragie


cerebrala, scaderea cifrei tensionale este un obiectiv de prim ordin. Utilizarea hipotensoarelor
trebuie diferentiata de la caz la caz, manipularea lor prudenta fiind necesara in scopul evitarii
unor scaderi prea mari ale TA. Se administreaza diuretice cu efect rapid de tip furosemid i.v.
sau in perfuzie 1-2 fiole pe zi. Daca valorile tensiunii arteriale sunt foarte ridicate, se
administreaza raunervil 2,5 ml sau clonidina 0,15 mg intramuscuiar.
Sedarea bolnavului - la nevoie pentru cei cu agitatie psihomotorie recomandandu-le de
trei ori pe zi cate 1/3 din amestecul continand: o fiola Mialgin + o fiola Plegomazin + o fiola
Hiydergin intramuscular.

In cazul in care diagnosticul edopatogenic se poate preciza, se incepe tratamentul


etiopatogenic cu urmatoarea terapie specifica:

In AVC ischemic se administreaza:- vasodilatatoare cerebrale:


Sermion, Vincamin, derivate de Gingobiloba (Tanakan), Papaverina, vitamina PP, etc.

- antiagregante plachetare: Aspirina, Dipiridamol injectabil sau per os;

- anticoagulante de tip Heparina, Trombostop. Initial se administreza


Heparina in bolus sau i.v. in perfuzie urmata de administrarea concomitenta
cu Trombostop si apoi numai Trombostop.

- Pentru controlul acestui tratament se efectueaza teste de supraveghere


pentru a evita supradozajul, in principal;timpul de coagulare, timpul de
recalcifiere al plasmei, timpul Quick si indicele de protrombina, iar in
centrele specializate, trombelastrograma.

Este contraindicata administrarea acestor medicamente in AVC hemoragie.

Indicatiile majore ale tratamentului anticoagulant sunt: emboliile cardiace, atacurile


ischemice in evolutie si AIT-urile. -combaterea acidozei in focarul lezional;

- combaterea edemului cerebral ce se asociaza ischemiei prin solutii hiperosmolare;

- combaterea factorului vascular prin cresterea rezistentei parietale vasculare la


anoxie;

- administrarea de oxigen hiperbar destul de putin utilizat; -tratamentul factorilor de


risc constand in corectarea TA. Glicemiei si perturbarilor metabolice diabetice,
normalizarea valorilor lipemiei.

In AVC hemoragie tratamentul etiopatogenic consta in administrarea de hemostatice


de tip: Etamsilat 1-3 fiole/zi, Fitomenadion sau vitamina K1 i.v. sau i.m. 10 mg, Venostat sau
Adrenostazin precum si Dicynone 1-2 fiole x 250 mg i.v. sau i.m. sau acid
epsilonaminocaproic (E.A.C.A.) agent antifibrinilotic ce se administreaza i.v. lent.

Tratamentul etiologic are o importanta deosebita in AVC, tratandu-se factorii cauzali


prin masuri specifice. Se trateaza:

- diabetul - cu sulfamide antidiabetice orale sau insulina, si, in ambeie cazuri si regim
igieno-dieteric;

- afectiunile vasculare: - HTA - prin hipotensoare; valvulopatii — prin cardiotonice si


masuri specifice; tulburari de ritm - prin antiaritmice.
- ateroscleroza se trateaza prin medicamente hipolipemiante si hipocolesterolemiante
de tip Lypantil, Zocor, Reductii.

Ingrijirea unui bolnav comatos in urma unui AVC impune interventia unei echipe
medicale complexe: neurolog, neurochirurg, reanimator, cardiolog/internist, necesitand o
asistenta de inalta calificare pentru stabilirea diacnosticului corect.

Internarea bolnavului in coma vasculara se face in saloane din sectia de reanimare ATI
bolnavul necesitand: supravegherea permanenta a functiilor vitale, ventilatie pulmonara,
oxigenoterapie intermitenta sau analeptice respiratorii, combaterea tulburarilor cardiace si
indeosebi a HTA, terapie cu antibiotice cu spectru larg pentru prevenirea infectiilor,
alimentatie parenterala supravegheata.

In situatia in care, prin tratament medical nu se reuseste oprirea din evolutie a


afectiunii ischemice sau vasculare se aplica si tratament chirurgicalconcomitent.

In accidentele ischemice, tratamentul chirurgical consta in interventii care inlatura


obstacolul vascular, ca procedee chirurgicale utilizandu-se diverse metode in functie de
localizarea obstacolului. Astfel: pentru obstacolul Ia nivelul arterei cardiace, se utilizeaza
endarteriectomia carotidiana, shunt-uri, reimplantare si rezectie - anastomoza, in timp ce, la
nivelul arterei vertebrale se pot efectua fie dezobstructia arteriala, fie endarteriectomie cu
patch, cu o incizie asupra originii arterei vertebrale.

In ambele teritorii se poate folosi revascularizarea cerebrala prin anastomoze extra -


intracraniene.

In AVC hemoragice ce nu au cedat la tratamentul medicamentos, tratamentul


chirurgical se realizeza de obicei treia si a cincea zi fiind conditionat de:- ameliorarea - starii-
bolnavului, varsta, starea sistemului vascular, absenta comei vasculare, pentru ca altfel,
procentul de letalitate atinge 90 %.

PROFILAXIA AVC

AVC constituie in prezent a treia cauza de deces dupa bolile cardiace si ncoplazice.
Exista o serie de factori de risc a caror prezenta reprezinta un pericol ridicat in dezvoltarea
unei maladii vasculare la nivelul creierului. Trebuie precizat ca in majoritatea cazurilor nu e
vorba de un singur factor de risc, ci, de obicei, de o combinatie de mai multi factori.

Gravitatea maladiilor vasculare impune aplicarea unor masuri care vizeaza - in prima
linie - factorii de risc ai acestor afectiuni. Deoarece marea parte a tablourilor clinice de
suferinta cerebrala vasculara apare pe un fond de ateroscleroza, se impune luarea din timp a
unor masuri de profilaxie.

Se obisnuieste a se vorbi de o profilaxie primara si o profilaxie secundara a


aterosclerozei.

Profilaxia primara - se adreseaza intregii populatii si se refera la echilibrarea modului


de viata si munca:
- alimentatie rationala, evitand depasirea necesitatilor calorice ale organismului prin
administrarea unui regim alimentar hipolipidic,normoglucidic. si bogat in acizi grasi
nesaturati, consumul de alimente sarac in colesterol;

- respectarea normelor de igiena a muncii cu regularitate fireasca a perioadelor de


activitate si de odihna;

- evitarea fumatului si a consumului abuziv de bauturi alcoolice

- participarea zilnica a unor exercitii fizice sau cel putin a miscarii in aer liber cu scopul
de a ameliora respiratia, de a mobiliza capacitatile de rezerva ale aparatului
cardiovascular si de a activa metabolismul lipidic si glucidic.

Profilaxia secundara- se adreseaza bolnavilor ce au reprezentat un AIT sau un AVC si


pe langa cele mentionate mai sus, include si tratamentul afectiunilor de baza si al
complicatiilor lor.

CAPITOLUL IV PLANURILE DE INGRIJIRE ALE CAZURILOR

STUDIATE

Am efectuat stagiul practic in sectia neurologie a Spitalului Municipal Campulung


Moldovenesc, urmarind cinci cazuri de bolnavi cu diagnosticul AVC din care am selectat 3
cazuri care mi s-au parut mai relevante.

Din dialogul cu bolnavii |i din analiza datelor din foile deobservatie au rezultat
urmatoarele aspecte:

CAZUL I

CULEGEREA DATELOR: FO - 430/2009

NUMELE SI PRENUMELE: M.G

DOMICILIUL: BREAZA

DATA NASTERII: 22.08.1940

OCUPATIA: PENSIONARA

DATA INTERNARII:16.05.2009 ora8.00

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: AVC HEMORAGIC, HTA ESENTIAL


STADIULUI II/III, OBEZITATE GRADULII/III

DATA EXTERNARII: 22.05.2009 ora 15.00.

HEMORAGIE SUBARAHNOIDIANA, HTA ESENTIALA STADIUL Wlll , OBEZITATE


GRADUL II/HI
NUMAR ZILE SPITALIZARE: 7

ANAMNEZA: Antecedente personale fiziologice: N = 1, AV = 2

Antecedente personale patologice: apendicectomie 1960JTTA 1985

ISTORICUL BOLII: pacienta in varsta de 6^ de, ani, cunoscuta ca hipertensiva, care nu


urmeaza cu regularitate tratamentul si regimul alimentar prescris de medic, obeza. Din
relatarile insotitorului, fiul reiese ca bolnava, cu circa 2 zile inaintea internarii acuza: cefalee,
ameteli, criza de lipotimie, diminuarea fortei musculare de partea dreapta a corpului, agitatie,
confuzie.

DATE INDIRECTE: bolnava este transportata la centrul de primire urgente a Spitalului


Municipal Campulung, unde in urma consultulai medicului de garda, i se elibereaza bilet de
internare in sectia de neurologic.

EXAMENUL CLINIC: la examenul clinic pe aparate si sisteme efectuat de medic .s-au


constatat urmatoarele aspecte patologice:

- Stare generala: bolnava inconstienta, afazica, subfebrila T= 38,4°C.

- Tegumente si mucoase: normai colorate cu hiperemie intensa la nivelul fetei;

- Sistem limfoganglionar, superficial: nepalpabil, nedureros.

- Sistem osteoarticular si muscular integru morfofunctional, cu articulatii deformate la


nivelul genunchilor; hipotonie musculara de partea hemicorpului drept;

- Aparat, respirator: la inspectie: R=22/min;, CRS libere, dispneica, respiratie stertoasa


torace normal conformat;, la palpare: vibratii vocale transmise pe ambele arii
pulmonare pana la baze,- la percutie - sonoritate pulmonara crescuta; la auscultatie:
murmur vezicular prezent pe ambele arii pulmonare.

- aparat cardiovascular: cord in limite relativ normale, cu socul apexian in spatiul V


intercostal stang, in afara liniei medioclaviculare stangi; TA=230/130 mmHg,
AV=78/min; artere superficiale indurate, sinuoase, vene permeabile,

- Aparat digestiv si anexe: abdomen nedureros hipotron, de partea hemicorpului


drept,nedureros la palpare, ficat si splina in limite normale, tranzit intestinal.'incetinit.

- Aparat urogenital :loji renale libere, mictiuni fiziologice,cu incontinenta urinara la


internare GIORDANO negativ bilateral.

- Sistem nervos si organe de simt: bolnava inconstienta, in coma


vasculara, dezorientata tempo-spatial, ROT abolite de partea dreapta,
BABINSKI pozitiv de partea stanga, afazica, apraxica, agitatie
psihomotorie, tiroida nepalpabila,nedureroasa.

INTERPRETAREA DATELOR;
DIAGNOSTIC CLINIC: AVC HEMORAGIC HEMISFERA

STINGA HTA ESENTIALA, STADIUL II/III, OBEZITATE

GRADUL II

DIAGNOSTIC NURSING:

- Analiza biofiziologica: bolnava cu aparate si sisteme integre cu


afectarea celor de mai sus.

Din analiza acestor date rezulta ca bolnava este dependenta privind satisfacerea
urmatoarelor nevoi fundamentale prioritare:

 nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata;

 nevoia de a se deplasa si a-si mentine o buna postura ;

 nevoia de a-si mentine tegumentele si mucoasele curate:

 nevoia de a evita pericolele;

 nevoia de a-si mentine temperatura constanta;

 nevoia de a se alimenta si hidrata corespunzator;

 nevoia de a elimina;

 nevoia de a se odihni si;

 nevoia de a invata despre boala sa;

- Analiza psihologica: bolnava inconstienta, dezorientata temporo-spatial.

- Analiza sociologica: bolnava cu posibilitati reduse de a se trata fiind pensionara.


NUMELE SI PRENUMELE BOLNAVULUI M. G.

HEMORAGIE SUBARAHNOIDIANA, HTA ESENTIALA STADIUL II/III, OBEZITATE


GRADUL II/III

D Manifestari de Obiectivul Interventii ale Evaluare


a dependenta nursei
t - bolnavul se Autonome Deleg -bolnav cu stare
a - stare de inconstientacu va interna sa-i ate generala
hiporeflectivitateosteolend asiguram o identificare modificata,grava
16.0 inoasa sihiporeflectivitat respiratie si o abolnavulu - care se
5.2 efotomotorie i compl interneaza pentru:
00 circulatie eteaza stare de
9 -diminuarea fortei adecvata - docu inconstienta cu
musculare pe hemicorpul inventariaz mente hiporeflectivitateost
Ora drept- -sa-i efectuam a bunurile le eotendinoasa
8:3 agitatie psihomoiorie analizele bolnavului pentr hiporeflectivitatefot
0 de laborator si u omotorie,
-cefalee intensaincontenta paraclinice -transporta intern diminuarea fortei
urinara pentru bolnavul are musculare pe
in sectie si hemicorpul drept
- subfebrilitate Precizarea de aici la - agitatiepsihomotori
diagnosticului ATI monit e,cefalee,ameteli,in
-varsaturi oruize continenta urinara
-sa fie -masoara aza subfebrilitate, paloa
-transpiratii abundente alimentat si si functi re tegumentara cu
hidratat coresp inregistrea ile discreta cianoza,
unzator za vitale transpiratii
functiile vi R = profunde, lipsa
-sa-i mentinem tale ale 21/mi despre boala sa -
tegumentele bolnavului n; T= bolnav dependent
simucoasele 38,2C privind
curate -ii asigura ; TA satisfacereaurmatoar
microclirn = elorjie voi
-sa-i asiguram atul in 210/1 fundamentale priori
microclimatul salon 20 tare: nevoia de a
in si repaus mmH aveai o respiratie si
absolut la g; Av o circulatie
salon si pat = adecvata; nevoia de
conditii de 72b/ a-si mentine
odihna -- min; o temperatura
pregateste constanta, nevoia
-sa-i mentinem bolnavul - de a se alimenta si
legatura cu pentru pregat hidrata
recoltareaa este corespunzator;
familia pent nalizelor bolna nevoia de a
ru educarea de vul elimina; nevoia de
laborator fizic a-si
acesteia in in urgenta si mentine tegumentel
ajutarea psihic e curate ;nevoia de
bolnavului -ii asigura pentr a se deplasa si
lavita u mentine o postura
- sa - renala recolt corecta ;nevoia de a
i satisfacem pentru area se odihni ;nevoia de
nevoile fuda varsaturi si analiz a evita pericolele
mentale la pat sustine elor si nevoia de a
capul de invata despre boala
bolnavului labora sa. Ora
in timpul tor in 13.00:rezultate
efortului de urgen analize:Hb=45g/dl;L
varsatura ta: =7800/nnmc;
grup Ht=45%;TS=5ming3
-pregateste sangu 0sec
bolnavul si ine, ;TC=7min TQ=18
materialele Rh, indice
necesare pt. HLC, protrombina=60%gr
efectuarea TS, upsanguin BIH
examenului TC, glicemie
de fund de TQ, =105 mg/dl
ochi indice colesterol=280Mg/d
de l -Rezultat examen
protro F.Ohemoragii retini
mbina ene in vecinatatea
, pupilei cu aspect de
calce flacara;
mie, hiporeflectivitate
glice fotomotorie
mie,
chole
sterol,
transa
minaz
e,
electr
ofore
za
(anex
a 2)

-
admin
istrea
za
oxige
n pe
sonda
nazal
a
(anex
a 6)

-
pregat
este
mater
ilae si
bonav
ul
pentr
u
recolt
area
LCR
(anex
a 7),
instal
area
sonde
i
nazal
e si a
sonde
i
urinar
e

-
admin
istrea
za
medic
ament
ele
prescr
ise de
medic
:
gluco
za
33%
fiole,
3+sul
fat de
magn
eziu,
25%
o
fiola
i.v.
+furo
semid
2
fiole,
miofil
in 1
fiola,
toate
in
perfu
zxie
lenta
si
Hipos
erpil
de 2
ml, 1
fiola
i.m. si
vitam
ina
C2
fiole
i.v.
lent;
Diaze
pam 1
fiola/
zi
dimin
eata;
Fenob
arbita
lo
fiola
/zi.
Data -bolnava confuza cu Acelea - - -Bolnava
hiperteflectivitate si Monitorizea Monitorizea dependenta
16.05.20 osteotendentioasa si za si za si privind
09 hiporeflectivitatea muobiecti supraveghea inregistreaza satisfacerea
vitate za functiile urmatoarei
Ora functiile vital vitale ale nevoi
18:30 - diminuarea fortei e ale bolnavei fundamenta
musculare pe bolnavei le prioritare
R-21/min nevoia de a
- Herhicorpul drept - Asigura avea o
lejeria curata TA= respiratie si
- Agitatie de corp si pat 200/110mm circulatie
si pregateste Mg adecvate:
- Psihomotoric bolnava nevoia de a-
pentru contra AV = si mentine
- Cefalee intensa vizita 72b/min temperatura
medicului temperatura
- Subfebrilitate T= 37,9 C corpului
- Pregateste constanta,
- Varsaturi materialele si - nevoia de
ajuta Inregistreaza ase alimenta
- Transpiratie abundenta medicul rezultatul in si hidrata
pentru urma corespunzat
efectuarea recoltari or, nevoia
punctiei LCR in r.O de a
lombare si elimina,,
pentru - nevoia de a-
efectuarea Administrea si mentine
analizelor de za si tegumentele
laborator din supraveghea curate,
L.C.R za medicatia nevoia de a
prescrisa de se deplasa
- medic : si a-si
Supraveghe aceesi + se mentine o
aza bolnava introduce postura
timp de doua Penicilina G corecta,
ore dupa sodica nevoia de a
punctia i.n 1.000.00 se odihni,
lombara 0 u i/6h nevoia de a
asigurand evita
repaus la pat - Asigura pericolele si
fara perna cu regimul nevoia de
capul in igieno- a invata
deosebi dietetic prin despre
lateral administrare boala sa
a
- Asigura paren.oral d -
conditiile e glucoza rezultat LC
necesare 5% cate 125 D reactia
repausului la ml x 2 ori pe
pat zi PANDY

- Informeaza Presiunea
tura de 1Cg
noapte crescuta cu
privind lichid
recoltarea
urinei
Dat -bolnava -Sa-i - Asigura - Bolnava
a confuza asuguram medioclimatul in salon Monitorizeadependenta
afazica o respiratie za si privind
17.05.20 apravica si o - Recolteaza urina prin satisfacerea
inregistreaza
09 circulatie sonda pentru examen functiile urmatoarei
- cefalegii adecvata sumar urina vitale ale nevoi
Ora 8:00 puternice bolnavei fundamental
- Sa o - e prioritare
- subfebrila reechilibra Monitorizeaza functiil R-20/min nevoia de a
m volemic e vitale si le avea o
- inregistreaza in foaia TA= respiratie si
diminuarea f - Sa-i de observatie si 190/105mm circulatie
ortei efectuam temperatura Mg adecvate:
musculare pe analizele nevoia de a-
de -In legatura cu AV = si mentine
- Herhicorpul laborator si serviciul explorari 70/min temperatura
stnng praclinice functionale pentru a i temperatura
pentru se efectua EKG in T= 38,2 C corpului
- Sensibilitatea precizarea patul bolnavei diureza pe constanta,
dureroasa la diagnostic sonda 1100 nevoia de
mobilizare ului - Asigura lejerie curata ml 24 ore nu ase alimenta
de corp si pat a avut scaun si hidrata
- Varsaturi - Sa fie corespunzat
alimentata -Pregateste bolnava -Recolteaza or, nevoia
- Anxietate si hidratata pentru vizita medicului prin sonda de a
corespunza pentru elimina,,
-Lipsa tor -Supravegheaza examenul nevoia de a-
cunostintelor continuu starea sumar urina si mentine
despre boala -Sa bolnavului tegumentele
sa asiguram - curate,
materialele O pozitie de Administrare nevoia de a
necesare securitate antialgica a medicatiei se deplasa si
pentru prescrisa de a-si mentine
efectuarea -Asigura satisfacerea medic = o postura
igienei in nevoilor fundamentale glucoza 33% corecta,
pat si la pat pentru fiole 3 sulfat nevoia de a
pentru alimentare si eliminare de magneziu se odihni,
eliminarea 25% fiola i.v nevoia de a
dejectiilor -Asigura regimul + furasemid evita
igieno-dietetic si 2 fiole, pericolele si
Mucoasele hidratarea Miorfin o nevoia de
corespunzatoare a a invata
curate bolnavului pe cale fiola despre boala
parenterala sa
-Ii asigura Hiposerpil
tavita de 2 ml 1 - ora 15:00,
renala fiola i.m si rezultatul
pentru vitamina C 2 EKG WRS
varsaturi s fiole i.v lent; 40 C AV 70
i batai min ca
sustine cap Diazepan o o extraxistal
ul fiola zi se a
bolnavului introduce spraventricu
in timpul Peenicilina lara
efortului d G sodica modificata
e varsaturi 1.000.000 u faza termin
1/6 ore i.m ala cu
-Sa-i ischemie in
asiguram -Asigura V4 – V14
microclima hidratarea
tul in salon corespunzato
si are pe cale
conditiile parentala
de odihna
Dat - -Sa-i - - HT = 41%
a diminuarea fo asuguram Monitorizeaza functiil Monitorizea L=5800/mm
rtei musculare o respiratie e vitale si le za si c; TS= 3min
21.05.20 pe si o inregistreaza in foaia inregistreaza 30 sec;
09 circulatie de observatie si functiile
- Herhicorpul adecvata temperatura vitale aleTC=5min
Ora 8:00 stnng in bolnavuluiTQ = 14 sec;
revenire -Sa fie -Asigura lejerie curata IP = 75%,
alimentata de corp si pat R-19/min glicemie- 90
- Sensibilitatea si hidratata mg/Dvlcr –
dureroasa corespunza -Pregateste bolnavul TA= normal
crescuta la tor fizic si psihic pentru 180/95mmM reactie
stimuli externi vizita medicului g PANDY
- Sa-i negativ
- Schiteaza efectuam -asigura bolnavului o AV =
vorbitul analizele pozitie de 72b/min
de securitate antialgica
- Recunoaste laborator si T= 37C
persoanele din praclinice - discuta cu bolnavul scaun =1 zi
jur pentru incurajandu-l pentru ai
precizarea capata increderea si -
-Insomnie diagnostic asigurandu-l de Administrare
ului ameliorarea stari sale a medicatiei
-anexietate prin regim igieno- prescrisa de
-Sa dietetic prin tratament medic in
-Lipsa asiguram 21.05.2009
cunostintelor materialele -Asigura satisfacerea medicul
despre boala necesare nevoilor fundamentale decide
sa pentru la pat pentru scoaterea
efectuarea alimentare si eliminare antibioticulu
igienei in i si trecerea
pat si -Asigura regimul la medicatia
pentru igieno-dietetic si per co si i.m
eliminarea hidratarea cu Fisacetan
dejectiilor corespunzatoare a fiole
bolnavului 2, Tanakan
-Sa doua
mentinem -Asigura materialele dozeper cs si
tegumentul necesare pentru vitamina C
si efectuarea toaletei fiiole 5 ml –
mucoasele partiale la pat 3 pe zi
curate i.aMiofilin 2
-Mentine legatura cu fiole
-Sa-i familia si o educa
asiguram privind modul de -Asigura
microclima ingrijire a bolnavului alimentatia
tul in salon bolnavului c
si u 1 litru/zi
conditiile cu lichide la
de odihna temperature
camerei

-In
22.05.2009
se recolteaza
analize
de laborator
( HLC,TS,
TQ, JP,
gilcemie ) si
se efectuiaza
punctie
lombara
pentru
examenul
LCR de
control

-In data
2105.2009
medicul
decide scoat
erea sondei
urinare
Dat -Stare -Medical - Asigura - Bolnav cu
a generala decide medioclimatul in salon Monitorizea stare
ameliorata externarea za si generala
22.05.20 cu - inregistreaza mult
09 - Forta continuare Monitorizeaza functiile functiile ameliorata,
musculara in a vitale si le vitale in partial
Ora revenire tratamentul inregistreaza in foaia foaie de dependent
15:00 schiteaza ui la de observatie si observatie siprivind
opozitie prin domiciliu temperatura temperatura satisfacerea
contractura sub urmatoarei
supraveghe -Educa apartinitorii si R-18/min nevoi
-Sensibilitatea re bolnavul privind fundamental
e dureroasa la apartinitori continuarea TA= e prioritare
stimuli lor tratamentului la 160/85mmM nevoia de a
externi domiciliu, despre g avea o
modul de viata , respiratie si
munca si alimentatia AV = circulatie
bolnavului; 77b/min adecvate:
nevoia de a-
-Preda apartinitorilor T= 36,6 C si mentine
bunurile personale ale temperatura
bolnavului si - temperatura
documentele de Administrare corpului
externare a medicatiei constanta,
prescrisa de nevoia de
-Preia lejeria medic = ase alimenta
bolnavului si o preda aceeasi si hidrata
la magazia spitalului corespunzat
-Pregpteste or, nevoia
-Solicita statia de documentele de a
salvare pentru pentru elimina,,
deplasarea bolnavului externare, le nevoia de a-
la domiciliu prezinta si mentine
medicului, le tegumentele
-In legatura cu medicul transcribe in curate,
de familie pentru foaia de nevoia de a
continuarea observatie, se deplasa si
supravegherii in biletul de a-si mentine
bolnavului la domiciliu externare si o postura
si preluarea in evidenta in scrisoarea corecta,
speciala medical nevoia de a
pentru se odihni,
-Scoate bolnavul din medical de nevoia de a
evidentele sectiei familie evita
pericolele si
nevoia de
a invata
despre boala
sa

- bolnavul se
externeaza
cu
urmatoarele
recomandari

Continuarea
tratamentulu
i la
domiciliu cu
:

Piracetam =
2 fiole zi i.m
timp de
doua
saptamani
apoi cu
Cerebral 2
tablete/zi

Tanakan =
doua doze
per cs;
Furosemid=
1 tableta la 3
zile, Enap
20 mg = ½
pe zi a doua
ori pe zi

Diazepan o
tableta
dimineata

-Va evita
consumul de
bauturi
alcolice si
cafea

-Recontrol
prin
policlinica la
15 zile si
supravegher
ea la
domiciliu
prin medicul
de familie
CAZUL II

CULEGEREA DATELOR: FO =710/2009

NUMELE SI PRENUMELE: R.I

DOMICILIUL: SADOVA

DATA NASTERII: 09.05.1940

OCUPATIA: PENSIONAR

DATA INTERNARII: 24.05.2009 ora 8.10

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: AVC HEMORAGIC, HTA ESENTIALA


STADIUL I/II

DATA EXTERNARII: 09.06.2009

DIAGNOSTIC LA EXTERNARE. AVC HEMORAGIC CU HEMIPLEGIE


STANGA, HTA ESENTIALA A STADIUL I/II

NUMAR ZILE SPITALIZARE: 17

ANAMNEZA: Antecedente personale patologice: apendicectomie 1958, HTA


1985.

ISTORICUL BOLII: pacient in varsta de 65 de ani, cunoscut ca hipertensiv, care nu


urmeaza tratamentul prescris de medic. Din relatarile insotitorul, reiese ca bolnavul, cu circa 3
ore inaintea internarii acuza: pierdere de cunostinta, cefalee, ameteli, diminuarea fortei
musculare pe partea stanga a corpului, agitatie. Bolnavul este mare consumator de alcool si
fumator a doua pachete de tigari pe zi.

DATE INDIRECTE: bolnavul este transportat cu ambulanta la primire urgente al


Spitalului Municipal Campulung, unde in urma consultului medicului garda, i se elibereaza
bilet de internare in sectia de neurologie.

EXAMENUL CLINIC: la examenul clinic pe aparate si sisteme efectuat de medic s-


au constatat urmatoarele aspecte patologice:

- Stare generala: bolnav inconstient, afazic, subfebril T = 38,1°C.

- Tegumente si mucoase; normal colorate cu hiperemie intensa la nivelul fetei

- Sistem limfoganglionar, superficial: nepalpabil, nedureros.

- Sistem osteoarticular si muscular: integru morfofunctional, cu articulatii deformate


coxakhipotormie musculara de partea hemicorpului stang;
- Aparat respirator: la inspectie: R=20min;, CRS libere, dispneic, respiratie stertoroasa.
torace normal conformat; la palpare, vibratii vocale transmise pe ambele arii
pulmonare pana la baze; la percutie -sonoritate pulmonara crescuta; la auscultatie:
murmur vezicuiar prezent pe ambele arii pulmonare.

- aparat cardiovascular: cord in limite normale, cu socul apexian in spatiul 5 intercostal


stang, pe linia medioclav'cuiara stanga; TA=170/95 mmHg,AV=78b/min; artere
superficiale indurare, sinuoase, vene permeabile.

- Aparat digestiv si anexe: abdomen hipoton de partea hemicorpului stang, nedureros la


palpare, ficat si splina in limite normale, tranzit intestinal: incetinit.

- Aparat urogenital: loji renale libere, mictiuni fiziologice, cu incontinenta urinara la


internare, semnul GIORDANO negativ bilateral.

- Sistem nervos si organe de simt: bolnav inconstient, in coma vasculara,dezorientat


tempo-spatial, ROT abolite de partea stanga, BABINSKI pozitiv bilateral, afazic,
apraxic, agitatie psihomotorie, tiroida nepalpabila,nedureroasa.

INTERPRETAREA DATELOR:

DIAGNOSTIC CLINIC: AVC HEMORAGIC CUHEMIPLAGIE STANGA, HTA


ESENTIALA STADIUL I/II

DIAGNOSTIC NURSING:

- Analiza bioflziologica: bolnav cu aparate si sisteme integre cu


afectarea celor de mai sus.

Din analiza acestor date rezulta ca bolnavul este dependent privind satisfacerea
urmatoarelor nevoi fundamentale prioritare:

 nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata

 nevoia de a se deplasa si a-si mentine o buna postura

 nevoia de a-si mentine tegumentele si mucoasele curate

 nevoia de a evita pericolele

 nevoia de a-si mentine temperatura constant

 nevoia de a se alimenta si hidrata corespunzator nevoia de a elimina nevoia de a se odihni

 nevoia de a invata despre boala sa.

- Analiza psihologica: bolnav inconstient,dezorientat

-temporo-spatial.
-Analiza sociologica: bolnav cu posibilitati reduse de a se trata, fiind somer.

-Analiza cultural-spirituala: bolnav cu nivel scazut de cultura sanitara legata de boala sa, de
religie ortodox-crestma, care nu respecta posturile religioase si respecta regimul igieno -
dietetic prescris de medic.
PLAN DE INGRIJIRE

NUMELE SI PRENUMELE BOLNAVULUI R. I. FO 702/2009

DIAGNOSTIC CLINIC AV.C HEMORAGIC HTA ESENTIALA STADIUL VII

D Manifestari de Obiectivul Interventii ale nursei Evaluare


a dependenta Autonome Delegat
t - bolnavul se va e -bolnav cu stare
a - stare de coma interna Identificarea generala
cu bolnavului - modificata,grava
24.05 reflectivitate oste -sa-i asiguram o complet care se
.200 otendentinoasa respiratie si o -inventariaza eaza interneaza pentru
9 si hiporeflectivit bunurile docume : stare de
ate fotomotorie circulatie adecvata bolnavului ntele inconstienta cu
Ora pentru hiporeflectivitate
16:0 -diminuarea -sa-i efectuam -transporta internar osteotendinoasa si
0 fortei analizele bolnavul in e hiporeflectivitate
musculare pe delaborator si sectie si motorie,
hemicorpul stang paraclinice pentru de aici la ATI - diminuarea fortei
monitor musculare pe
-cefalee precizarea -masoara si uizeaza hemicorpul stan
intensaincontent diagnosticului inregistreaza functiile g
a urinara functiile vitale vitale R cefalee,ameteli,in
-sa-i asiguram ale bolnavului = continenta
- subfebrilitate materialel necesare 21/min; urinara,
pentru efectuarea -ii asigura T= subfebrilitate, pal
-transpiratii igienei in pst si microclirnatul 38,1C; oare tegumentara
pentru eliminarea in salon TA =
- incontinenta dejectiilor si repaus 170/95 -bolnav dependent
urinara absolut la pat mmHg; privind
-sa-i mentinem Av = satisfacereaurmato
tegumentele -- 78b/min arelor nevoi
simucoasele curate pregatestebol ; fundamentale prio
navul pentru ritare: nevoia de a
-sa-i asiguram recoltareaanali - aveai o respiratie
microclimatul in zelor de pregates si o circulatie
laborator in te adecvata; nevoia
salon si conditii de urgenta bolnavu de a-si mentine
odihna l fizic si o temperatura
-pregateste psihic constanta, nevoia
-sa-i mentinem bolnavul si pentru de a se alimenta
legatura cu materialele recoltar si hidrata
necesare pt. ea corespunzator;
familia pentru efectuarea analizel nevoia de a
educarea examenului de or de elimina; nevoia
fund de ochi laborato de a-si
acesteia in ajutarea r in mentine tegument
bolnavului -asigura urgenta: ele curate ;nevoia
materialele grup de a sedeplasa si
- sa - necesare sanguin mentine o postura
i satisfacem ne pentru e, Rh, corecta ;nevoia
voilefudamentale alimentarea HLC, de a se odihni
la pat parenteralava TS, TC, ;nevoia de a evita
bolnavului TQ, pericolele
indice si nevoia de a
-transmite turei de invata despre
a treia protrom boala sa. Ora
sa efectueze bina, 14.00:rezultate
toaleta glicemi analize: Hb=11g/dl
organelor e, ;L=7800/nnmc;
genitale choleste Ht=42%;TS=3min
externe si sa rol, g30sec
recolteze urina transam ;TC=7min TQ=16
in dimineata inaze, indice
urmatoare electrof protrombina=60%
pentru examen oreza grupsanguin
sumar de urina ABIV pozitiv;
- glicemie
adminis =118 mg/dl TGP
treaza = 22 ui – ml
oxigen
pe TGO = 22 ui –
sonda ml;
nazala
VSH = 18 mm/h,
- colesterol 250
pregates mg/dl
te
materila Rezultat examen
e si F.O hiporeflectivi
bonavul tate fotomotorie
pentru cu edem papilar
recoltar moderat 010
ea LCR

-
instalar
ea
sondei
nazale
si a
sondei
urinare

-
adminis
treaza
medica
mentele
prescris
e de
medic:
glucoza
33%
fiole,
5+sulfat
de
magnez
iu, 25%
o fiola
i.v.
+furose
mid 2
fiole,+
manitol
20%-
2x125
ml
vitamin
aC2
fiole
i.v. ,
piraceta
m2
fiole,
toate in
perfuzie
lenta la
indicati
a
medicul
ui
Data Manifestari Obiectivul Interventii ale nursei Evaluare
de Autonome Delegate
25.05.2009 dependenta - eliminarea -
dejectiilor -supravegheaza -administreaza
Ora 08:00 - lipsa continuu starea medicatia
cunostintelor - sa-i generala a prescrisa de
despre boala mentinem bolnavului si ii medic : glucoza
sa tegumentele si asigura o pozitie 33% F 3 + sulfat
mucoasele de securitate, de magneziu
- prezinta curate antialgica 25% 1 F i.v +
varsaturi furosemit 2 F +
- sa-i - asigura manitol 20% -
asiguram satisfacerea 2x 125 ml, toate
tavita renala nevoilor in perfuzie
pentru fundamentale la lenta, vitamina
varsaturi si pat pentru C 2 F i.v lent +
sustinem alimentare si Torekan o fiola
capul eliminare i.m + Venostat
bolnavului in 1F
timpul - asigura
efortului de regimul igieno- - asigura
varsatura dietetic si hidratarea
hidratarea corespunzatoare
- sai-i corespunzatoare pe cale
asiguram a bolnavului pe parenterala
microclimatul cale parenterala
in salon si
conditiile de - pregateste
odihna bolnavul pentru
vizita medicului
Data Manifestari Obiectiv Interventii ale nursei Evaluare
de ul Autonome Delegate
26- dependenta -bolnav
28.05.20 -Aceleasi -Asigura -Monitorizeaza si dependent
09 - bolnav + microclimatul inregistreaza functiile privind starea
constinet asigurare in salon vitale ale bolnavului : urmatoarelor
Ora 08:00 afazic, a nevoi
apraxic conditiilo - - R= 20min dispneica; fundamentale
r de Monitorizeaza prioritare :
- subfebril ohihna si functiile vitale TA = 160/90 mm/hg nevoia de a
somn si le avea o
- inregistreaza AV = 78b/min; respiratie si o
diminuarea in foaia de circulatie
fortei observatie si T = 37,9 C adecvata;
musculare temperatura nevoia de a
pe -Prezinta un scaun tare se alimenta si
hemicorpul -Asigura hidrata
stang lejeria curata -In 26.05.2009 corespunzator
de corp si pat inregistreaza rezultatul ; nevoia de a
- electroforezei in foaia –si mentine
sensibilitate -Pregateste de observatie a temperatura
a dureroasa bolnavul bolnavului constanta;
la pentru vizita nevoia de a
mobilizare medicului -Se scoate sonda elimina;
nazala de administrare nevoia de a-si
- anxietate -Asigura a ohigenului mentine
bolnavului o tegumentele
- lispsa pozitie de - curate;
cunostintel securitate, Administreaza medicat
or despre antialgica ia prescrisa de medic Nevoia de a
boala sa aceeasi + Aspatofort 2 se deplasa si
-Asigura F / zi i.m + ulei de a-si mentine
regimul parafina 30 ml /zi o postura
igieno-dietetic corecta;
si hidratarea -Diureza pe sonda 900 nevoia de a
corespunzatoar ml se odihni ;
e a bolnavului nevoia de a
evita
pericolele si
nevoia de a
invata despre
boala sa

-Rezultate
analize
26.05.2009 ;
electroforeza
= P.T = 7,2
gr/dl;
albumine
52%;
globuline
48%; raport
A- G = 1,01;

alfa 1 = 5%,
alfa 2 = 9%;
beta = 15%;
gamma= 21%
Data Manifestari Obiectivul Interventii ale nursei Evaluare
de dependenta Autonome Delegate
28.05- - sa -bolnav partial
08.06.2 - asiguram o -Educa - dependent privind
009 hiporeflectivit circulatie si privind Monitorizea satisfacerea
ate respiratie modul de za functiile urmatoarelor nevoi
Ora osteotendinoas adecvata ingrijire in vitale si fundamentale
08:00 a continuarea inregistreaz prioritare
- sa fie bolnavului a in foaia de
- diminuarea alimentat si observatie nevoia de a aveai o
fortei hidratat -Asigura si respiratie si o
musculare pe corespunzat microclimatu temperatura circulatie adecvata;
hemicorpul or l in salon : nevoia de a-si
stang in mentine
revenire - sa-i - R= 18/ min; o temperatura
asiguram Monitorizeaz TA= constanta, nevoia de
- sensibilitate materialele a functiile 160/85mm/ a se alimenta si
dureroasa necesare vitale si le hg hidrata
crescuta la pentru : inregistreaza corespunzator;
stimuli externi efectuarea in foaia de AV= nevoia de a elimina;
igienii la observatie si 73b/min; nevoia de a-si
- recunoaste pat si temperatura mentine tegumentele
persoanele din eliminarea T= 36,6 C ; curate ;nevoia de a
jur dejectiilor -Asigura scaun = 1 se deplasa si mentine
lejerie de pe zi o postura corecta
- sa-i corp si pat ;nevoia de a se
mentinem - odihni ;nevoia de a
tegumentel -Pregateste Administrea evita pericolele
e si bolnavul fizic za si nevoia de a invata
mucoasele si psihic medicatia despre boala sa. -
curate pentru vizita prescrisa de rezultate analize: in
medicului medic 07.06.2009
- sa-i aceeasi :Hb=12g/dl;L=7800/n
asiguram -Asigura nmc; Ht=42%; L=
microclima bolnavului o -Asigura 5600 mmc;;
tul in salon pozitie de alimentatia
si conditiile securitate , bolnavului TS =3130”
de odihna antialgica cu 1l /zi cu
lichide la TC=5min TQ=16 sec
- sa facem -Asigura temperature indice
educatie regimul camerei ( protrombina=60%
sanitara igieno- ceai ,
familiei si dietetic si compot, glicemie = 98 ml/dl
bolnavului hidratarea supa si
privind corespunzato semisolide ) LCR = aspect
necesitatea are normal reactie
continuari -In PANDY discrt
tratamentul -Asigura 07.06.2009 pozitiva, presiunea
ui la materialele se LCR normala
domiciliu necesare pen reconlteaza
tru efectuarea analize de
toaletei laborator de
partiale la pat control (
HLC , TS,
-Mentine TQ, IP,
legptura cu glicemie ) si
familia si o se
educa, efectueaza
privind punctie
modul de lombara
ingrijire in pentru
continuare a examenul
bolnavului la LCR de
domiciliu control

-Se scoate
sonda
vezicala
Data Manifesta Obiectivul Interventii ale nursei Evaluare
ri de Autonome Delegate
09.06.200 dependent -medicul - -bolnav dependent
9 a decide -Asigura - privind
externarea microclimatu monitoruizea satisfacereaurmatoarel
Ora 13:00 - stare cu l in salon za functiile or nevoi
general continuarea vitale R = fundamentale priorita
ameliorata tratamentului - 18/min; T= re: nevoia de a aveai
la domiciliu Monitorizeaz 36,6C; TA = o respiratie si o
- forta sub a functiile 160/85mmHg circulatie adecvata;
musculara supraveghere vitale si le ; Av = nevoia de a-si
in revenire a inregistreaza 77b/min; mentine
apartinitorilo in foaia de o temperatura
-schiteaza r observatie si - constanta, nevoia de
opozitie temperatura administreaza ase alimenta si
prin medicatia hidrata
contractur -Educa prescrisa de corespunzator; nevoia
a apartinatori medic = de a elimina; nevoia
si bolnavul aceeasi de a-si
- privind mentine tegumentele
sensibilitat continuarea -pregpteste curate ;nevoia de a
e tratamentului documentele sedeplasa si mentine
dureroasa la domiciliu, pentru o postura corecta
la stimuli despre externare, le ;nevoia de a se odihni
externi modul de prezinta ;nevoia de a evita
viata, munca medicului, le pericolele sinevoia de
si alimentatia transcribe in a invata despre boala
bolnavului; foaia de sa
observatie, in
-Preda biletul de . –bolnavul se
apartinptoril externare si in externeaza cu
or bunurile scrisoarea urmatoarele
persoanale medical recomandari :
ale pentru
bolnavului si medical de Continuarea
documentele familie tratamentului la
de externare domiciliu :

-Preia lejeria Piracetam = 2 F/zi,i.m ,


bolnavului si timp de doua
o preda la saptamani apoi cu
magazia Cerebral 2 tb /zi ;
spitalului Tanakan = 2 doze / zi
per os; Furosemid = 1
-Solicita tb la 3 zile ;Enap 20ml
statia de = v2/tb/zi x 2 ori/zi;
salvare Diazepan o tableta
pentru dimineata
deplasarea
bolnavului la -Va evita consumul de
domiciliu bauturi alcolice si cafea

-Ia legatura -Recontrol prin


cu medicul policlinica la 15 zile si
de familie supravegherea la
pentru domiciliu prin medicul
continuarea de familie
supravegheri
bolnavului la
domiciliu si
preluarea in
evidenta
speciala

-Scoate
bolnavul din
evidentele
sectiei

-
CAZUL III

CULEGEREA DATELOR: FO = 1222/2009

NUMELE Sl PRENUMELE: L.D

DOMICILIUL: BREAZA

DATA NASTERII: 22.08.1930

OCUPATIA: PENSIONAR

DATA INTERNARII: 03.05.2009 ora8.00

DIAGNOSTIC LA INTERNARE: AVC HEMORAG1C, HTA ESENTIAL


STADIULUI II/III

DATA EXTERNARII: 11.05.2009 ora 15.00.

AVC. HEMORAGIC, HTA ESENTIALA STADIUL II/III, HEMIPLEGIE STANGA

NUMAR ZILE SPITALIZARE: 7

ANAMNEZA: Antecedente personale fiziologice: N =» 1, AV = 2


Antecedente personale patologice: HTA 1985

ISTORICUL BOLII: pacient in varsta de 77 de, ani, cunoscut ca hipertensiv care nu


urmeaza cu regularitate tratamentul si regimul alimentar prescris de medic. Din anamneza
reiese ca in urma cu circa 2 zile inaintea internarii, bolnavul acuza: cefalee, ameteli, criza de
lipotimie, diminuarea fortei musculare de partea dreapta a corpului, agitatie, confuzie.

EXAMENUL CLINIC: la examenul clinic pe aparate si sisteme efectuat de medic .s-


au constatat urmatoarele aspecte patologice:

- Stare generala: bolnav inconstient, afazic, subfebrila T = 37,4°C.

- Tegumente si mucoase: normal colorate cu hiperemie intensa la nivelul fetei;

- Sistem limfoganglionar, superficial: nepalpabil, nedureros.

- Sistem osteoarticular si muscular integru morfofunctional, cu articulatii deformate la


nivelul genunchilor; hipotonie musculara de partea hemicorpului drept;

- Aparat, respirator: la inspectie: R=22/min;, CRS libere, dispneica, respiratie stertoasa


torace normal conformat;, la paipare: vibratii vocale transmise pe ambele arii pulmonare pana
la baze,- la percutie - sonoritate pulmonara crescuta; ia auscultatie: murmur vezicular prezent
pe ambele arii pulmonare.
- aparat cardiovascular: cord in limite relativ normale, cu socul apexian in spatiul V
intercostal stang, in afara liniei rnedioclaviculare stangi; TA=230/I30 mmHg, AV=78/min;
artere superficiale indurate, sinuoase, vene permeabile.

- Aparat digestiv si anexe: abdomen suplu nedureros, ficat si splina in limite normale,
tranzit intestinal incetinit.

- Aparat urogenital :loji renale libere, mictiuni fiziologice,cu incontinenta urinara la


internare GIORDANO negativ bilateral.

- Sistem nervos si organe de simt: bolnava inconstienta, in coma vasculara, dezorientata


tempo-spatial, ROT abolite de partea dreapta, BABINSKI pozitiv de partea stanga, afazica,
apraxica, agitatie psihomotorie, tiroida nepalpabila,nedureroasa.

INTERPRETAREA DATELOR:

DIAGNOSTIC CLINIC: AVC HEMORAGIC HEMIPLEGIE

STANGA HTA ESENTIALA,

DIAGNOSTIC NURSING:

- Analiza biofiziologica: bolnav cu aparate si sisteme integre cu


afectarea celor de mai sus.

Din analiza acestor date rezulta ca bolnav este dependent privind satisfacerea
urmatoarelor nevoi fundamentale prioritare:

 nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata;

 nevoia de a se deplasa si a-si mentine o buna postura;

 nevoia de a-si mentine tegumentele si mucoasele curate;

 nevoia de a evita pericolele;

 nevoia de a-si mentine temperatura constanta;

 nevoia de a se alimenta si hidrata corespunzator;

 nevoia de a elimina;

 nevoia de a se odihni si;

 nevoia de a invata despre boala sa;

- Analiza psihologica: bolnav inconstient, dezorientat temporo-spatial,

- Analiza sociologica: bolnav cu posibilitati reduse de a se trata fiind pensionar.


PLAN DE INGRIJIRE

NUMELE SI PRENUMELE BOLNAVULUI L.D.. FO = 1222/2009

DIAGNOSTIC CLINIC AVC HEMORAG1C, HTA ESENTIAL


STADIULUI II/III

D Manifestari de Obiecti Interventii ale nursei Evaluare


at dependenta vul Autonome Delegate
a -bolnav cu stare
- stare de -sa-i - - generala
03.05. inconstineta cu asigura Transportarea b complete modificata,grava care
2009 hiporeflectivitate oste mo olnavul in sectie aza se
otendentinoasa respirati si deaici la ATI documen interneaza pentru: s
Ora si hiporeflectivitate f e si o tele tare de inconstienta
08:3 otomotorie -masoara si pentru cu
0 circulati inregistreaza internare hiporeflectivitateoste
-diminuarea fortei e functiilevitale otendinoasa si
musculare pe adecvat ale bolnavului - hiporeflectivitate
hemicorpul drept a monitoru fotomotorie,
-ii asigura izeaza diminuarea fortei
-agitatie - sa-l microclirnatul in functiile musculare pe
psihomotorie echilibr salon si repaus vitale R hemicorpul drept ,
am absolut la pat = agitatie psiho
- cefalee intensa volemic 21/min; motorie,cefalee,amet
si -- T= eli,incontinenta
- incontinenta urinara hematol pregateste boln 38,2C; urinara,
ogic avul pentru TA = subfebrilitate, paloare
- subfebrilitate recoltareaanaliz 210/120 tegumentara cu
-sa-i elor de mmHg; discreta cianoza,
- varsaturi efectua laborator in Av = transpiratie profunde,
m urgenta 72b/min; lispa despre boala sa
- transpiratii analizel
abundente e -pregateste - -bolnav dependent
de labor bolnavul si pregatest privind
ator si materialele e satisfacerea urmatoare
paraclin necesare pt. bolnavul lor nevoi
ice efectuarea fizic si fundamentaleprioritar
pentru examenului de psihic e: nevoia de a aveai o
fund de ochi pentru respiratie si o
precizar recoltare circulatie adecvata;
ea -asigura a nevoia de a-si
diagnos materialele analizelo mentine
ticului necesare pentru r de otemperatura
alimentarea laborator constanta, nevoia de
- parenteralava in a se alimenta si
pregates bolnavului urgenta: hidrata
te grup corespunzator;
bolnavu -transmite turei a sanguine nevoia de a elimina;
l treia , Rh, nevoia de a-si
si mater sa efectueze HLC, mentinetegumentele
ialele toaleta organelor TS, TC, curate ;nevoia de a
necesar genitale TQ, se deplasa si mentine
e pentru externe si sa indice de o postura corecta
examen recolteze urina protromb ;nevoia de a se
ul fund in dimineata ina, odihni ;nevoia de a
de urmatoare pentru calcemie evita pericolele
ochi examen sumar glicemie, si nevoia de a invata
de urina cholester despre boala sa. Ora
-sa fie ol, 13.00:rezultate
aliment transami analize:Hb=45g/dl;L=
at si naze, 7800/nnmc;
hidratat electrofo Ht=45%;TS=5ming30
corespu reza sec ;TC=7min TQ=18
nzator indice
- protrombina=60%gru
- sa-i administr psanguin BIII;
asigura eaza glicemie
m oxigen =105 mg/dl colestero
materea pe sonda l ? 280mg/dl
lele nazala
necesar - Rezultat examen
e pentru - F.O hemoragii retini
efectuar pregatest ene in vecinatatea
ea e pupilei cu aspect de
igienei materilae flacara
la pat si si ;hiporeflectivitate
pentru bonavul fotomotorie .
eliminar pentru
ea recoltare
dejectiil a LCR
or
-
- sa-i instalare
mentine a sondei
m nazale si
tegume a sondei
ntele si urinare
mucoas
ele -
curate administr
eaza
- sa-i medicam
asigura entele
m prescrise
microcli de
matul in medic:
salon si glucoza
conditiil 33%
e de fiole,
odihna 3+sulfat
de
- sa magnezi
mentine u, 25% o
m fiola i.v.
legatura +furose
cu mid 2
familia fiole,+
pentru miofilin
prevenir 1
ea fiola toa
acesteia te in
in perfuzie
ajutarea lenta si
bolnavu hiposerpi
lui l de 2ml
1 fiola
- sa-i i.m si
satisfac vitamina
em C 2 fiole
nevoile i.v lent ;
fundam diazepa
entale la m o fiola
pat pe zi
dimineat
a,
fenobarb
ital 1
fiola pe
zi
Data Manifestari Obiectivul Interventii ale nursei Evaluare
de
03.05.20 dependenta -aceleasi Autonome Delegate -
09 bolnava dependenta
- bolnava -monitorizeaza - privind
Ora confuza cu si monitoruizea satisfacereaurmatoa
18:00 hiporeflectivit supravegheaza za functiile relor nevoi
ate functiile vitale vitale ale fundamentale priori
osteotendinoa ale bolnavei bolnavei : R tare: nevoia de a
sa = 21/min; T= aveai o respiratie si
- asigura lejeria 37,9C; TA = o circulatie
- diminuarea curata de corp 200/110mm adecvata; nevoia de
fortei si pat si Hg; Av = a-si mentine
musculare pe pregateste boln 72b/min; o temperatura
hemicorpul ava pentru constanta, nevoia
drept contra vizita -pregateste de ase alimenta si
bolnavei materialele si hidrata
- agitatie bolnava corespunzator;
psihomotorie - pregpteste pentru nevoia de a
materialele si efectuarea elimina; nevoia de
- cefalee ajuta medicul punctiei a-si
intensa pentru lombare la mentine tegumentel
efectuarea pat in e curate ;nevoia de
- incontineta punctiei vederea a sedeplasa si
urinara lombare si recoltari mentine o postura
pentru LCR si corecta ;nevoia de a
- varsaturi efectuarea inregistreaza se odihni ;nevoia
nalizelor de rezultatul in de a evita
- laborator din F.O pericolele sinevoia
subfebrilitate LCR de a invata despre
- boala sa.Rezultat
- transpiratii - Administreaz LCR
abundente supravegheaza a si
bolnava timp supraveghea Reactia PANDY +
de 2 ore dupa za medicatia presiunea LCR
punctia prescrisa de crescuta cu lichid
lombara medic : Aerohemoragic si
asigurand aceeasi + hamatii alterate.:
repaus la pat penicilina G
fara perna cu sodica i.m =
capul in d.l . 1.000.000 u.i
/6 ore
- asigura
conditiile -Asigura
necesare regimul
repausului la igieno –
pat dietetic prin
administrare
- informeaza a parenterala
tura de noapte de glucoza
privind 5% cate 125
recoltarea ml x 2 ori pe
urinei a doua zi zi
dimineata
Data Manifestari Obiectivul Interventii ale nursei Evaluare
de Autonome Delegate
04.05.20 dependenta -sa-i -
09 asiguram o -asigura - bolnava dependenta
- bolnava respiratie si microclimatul monitoruizea privind
Ora confuza o circulatie in salon za functiile satisfacereaurmatoa
08:00 afazica adecvata vitale ale relor nevoi
apraxica - recolteaza bolnavei : R fundamentale priori
- sa o urina prin = 20/min; tare: nevoia de a
- cefalagii reechilibra sonda pentru dispneica; aveai o respiratie si
puternice m volemic examenul T= 38,3C; o circulatie
si sumar urin TA = adecvata; nevoia de
- subfebrila hematologi 190/100mm a-si mentine
c - monitorizeaza Hg; Av = o temperatura
- diminuarea functiile vitale 70b/min; constanta, nevoia
fortei - sa si le de ase alimenta si
musculare pe efectuim inregistreaza in -diureza pe hidrata
hemicorpul analizele foaia de sonda corespunzator;
stang de observatie si 1100ml la 24 nevoia de a
laborator si temperatura h , nu a avut elimina; nevoia de
- sensibilitate paraclinice scaun a-si
dureroasa la pentru - ia legatura cu mentine tegumentel
mobilizare precizarea serviciul -recolteaza e curate ;nevoia de
diagnosticu explorari urina prin a sedeplasa si
-varsaturi lui functionale sonda pentru mentine o postura
pentru a i se examenul corecta ;nevoia de a
-anxietate - sa fie efectua E.K.G sumar urin se odihni ;nevoia
alimentata la patul de a evita
- lispa si hidratata bolnavei -asigura pericolele sinevoia
cunostintelor corespunza materialele de a invata despre
despre boala tor - asigura lejerie necesare boala sa
sa curata de corp pentru
- sa-i si pat recoltarea Ora 15:00 : rezultat
asiguram urinei prin E.K.G : axa
materialele - pregateste sonda Q.R.S 40 C ; AV =
necesare bolnavul pentru urinara o 70b/min cu o
pentru vizita dezinfecteaz extrasistola
efectuarea medicului a,o supraventriculara
igieni la mobilizeaza modificata faza
pat si - mentinand-o terminala cu
pentru supravegheaza la loc ischemie in V4- V6
eliminarea continuu starea
dejectiilor bolnavei -
administreaz
- ii asigura - ii asigura o a medicatia
tavita pozitie de prescrisa de
renala securitate, medic =
pentru antialgica glucoza 33%
varsaturi si fiole 3 +
sustine - asigura sulfat de
capul satisfacerea magneziu
bolnavei in nevoilor 25% o fiola
timpul fundamentale i.v +
efortului de la pat pentru furosemit 2
varsaturi alimentare si fiole,
eliminare. miofilin o
- sa-i fiola toate in
asiguram - asigura perfuzie
microclima regimul lenta si
tul in salon igieno-dietetic hiposerpil de
si conditiile si hidratarea 2 ml o fiola
de odihna corespunzatoar i.m si
si somn e pe cale vitamina C 2
parenterala fiole i.v lent ;
diazepam o
fiola pe zi

-se introduce
penicilina G
sodica
1.000.000 u.i
la 6 h i.m

-asigura
hidratarea
corespunzato
are pe cale
parenterala
Data Manifestar Obiectiv Interventii ale nursei Evaluare
i de ul Autonome Delegate
05- dependent -
08.05.2 a - - asigura - bolnava partialdepen
009 aceleasi microclimatul monitoruizeaz dent privind
- bolnava + in salon a functiile satisfacereaurmatoarel
Ora confuza asigurare vitale ale or nevoi
08:00 afazic a -monitorizeaza bolnavei : R = fundamentale prioritar
apraxic conditiil si 20/min;dispnei e: nevoia de a aveai o
or de supravegheaza ca T= 37,7C; respiratie si o
- cefalegii odihna si functiile vitale TA = circulatie adecvata;
puternice somn ale bolnavei si le 185/100mmH nevoia de a-si
inregistreaza in g; Av = mentine
-subfebril foaia de 70b/min, o temperatura
observatie si prezinta un constanta, nevoia de
- temperatura scaun tare ase alimenta si
diminuarea hidrata
fortei - asigura lejeria -- se scoate corespunzator; nevoia
musculare curata de corp si sonda nazala de a elimina; nevoia
pe pat si de de a-si
hemicorpul pregateste bolna administrare a mentine tegumentele
stang va pentru contra oxigenului curate ;nevoia de a
vizita medicului sedeplasa si mentine
- -In 08.05.2009 o postura corecta
sensibilitat - asigura inregistreaza ;nevoia de a se odihni
e bolnavului o rezultate ;nevoia de a evita
dureroasa pozitie ,, de electroforezei pericolele sinevoia de
la securitate” in F.O a a invata despre boala
mobilizare antialgica bolnavei sa.

- anxietate - asigura - -Rezultat


regimul igieno- Administreaza analize 08.05.2009 :
- lipsa dietetic si medicatia electroforeza = PT =
cunostintel hidratarea prescrisa de 7,7 g/c, albumine 54%,
or despre corespunzatoare medic = aceasi globuline 46%, raport
boala sa a bolnavului + aspatofort A/G = 1,17; alfa 1=
fiole pe zi i.m 4%, alfa 2= 9%, BETA
= 12% , gamma= 21%
Data Manifestar Obiectiv Interventii ale nursei Evaluare
i de ul Autonome Delegate
05- dependent -
08.05.2 a - - asigura - bolnava partialdepen
009 aceleasi microclimatul monitoruizeaz dent privind
- bolnava + in salon a functiile satisfacereaurmatoarel
Ora confuza asigurare vitale ale or nevoi
08:00 afazic a -monitorizeaza bolnavei : R = fundamentale prioritar
apraxic conditiil si 20/min;dispnei e: nevoia de a aveai o
or de supravegheaza ca T= 37,7C; respiratie si o
- cefalegii odihna si functiile vitale TA = circulatie adecvata;
puternice somn ale bolnavei si le 185/100mmH nevoia de a-si
inregistreaza in g; Av = mentine
-subfebril foaia de 70b/min, o temperatura
observatie si prezinta un constanta, nevoia de
- temperatura scaun tare ase alimenta si
diminuarea hidrata
fortei - asigura lejeria -- se scoate corespunzator; nevoia
musculare curata de corp si sonda nazala de a elimina; nevoia
pe pat si de de a-si
hemicorpul pregateste bolna administrare a mentine tegumentele
stang va pentru contra oxigenului curate ;nevoia de a
vizita medicului sedeplasa si mentine
- -In 08.05.2009 o postura corecta
sensibilitat - asigura inregistreaza ;nevoia de a se odihni
e bolnavului o rezultate ;nevoia de a evita
dureroasa pozitie ,, de electroforezei pericolele sinevoia de
la securitate” in F.O a a invata despre boala
mobilizare antialgica bolnavei sa.

- anxietate - asigura - -Rezultat


regimul igieno- Administreaza analize 08.05.2009 :
- lipsa dietetic si medicatia electroforeza = PT =
cunostintel hidratarea prescrisa de 7,7 g/c, albumine 54%,
or despre corespunzatoare medic = aceasi globuline 46%, raport
boala sa a bolnavului + aspatofort A/G = 1,17; alfa 1=
fiole pe zi i.m 4%, alfa 2= 9%, BETA
= 12% , gamma= 21%
ANEXA

CUPRINZAND TEHNICILE DE INGRIJIRE A BOLNAVULUI EFECTUATE IN


CURSUL INGRIJIRILOR DE NURSING

ANEXA 1. MASURAREA SI INREGISTRAREA FUNCTIILOR VITALE.

A. TEHNICA MASURARII SI NOTARII RESPIRATIEI.

Respiratia este functia organismului prin care se realizeaza aportul de O2 necesar


proceselor vitale , in paralel cu eliminarea in atmosfera a CO2, rezultat al acestora.

- Materialele necesare: ceas cu secundar, foaia de temperatura, pix cu pasta albastra.

- Timpii de executie:

- se pregatesc materialele neresare;

-nu se anunta bolnavul,pentru ca acesta poate influenta ritmul respirator;

-se numara miscarile inspiratorii ale toracelui, prin asezarea mainii nursei pe
suprafata toracelui timp de 1 minut;

- se noteaza rezultatul in foaia de temperatura cu un punct de culoare


albastra si se uneste cu valoarea anterioara, pentru fiecare linie orizontala se
socotesc 2 respiratii.

B.TEHNICA MASURARII SI NOTARII PULSULUI.

Pulsul este senzatia de soc perceputa la palparea unei artere superfiale, comprimata
incomplet pe un plan rezistent.

- Materiale necesare: ceas cu secundar, foaie de temperatura, pix cu pasta rosie.

- Timpii de executie:

-se pregatesc materialele necesare;

-se pregateste bolnavul psihic si fizic, explicandu-i tehnica si mentinandu-1 in repaus fizic 5-
10 minute;

-se repereaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului;

-se fixeaza degetele palpatoare pe traiectul arterei si se uneste cu


valoarea anterioara, pentru fiecare linie orizontala se socotesc 4 pulsatii.

C. MASURAREA SI NOTAREA TEMPERATURII

Temperatura este rezultatul proceselor oxidative din organism generatoare de caldura,


prin metabolizarea alimentelor energetice.
- Materialele necesare: tensiometru maximal, individual casoleta cu tampoane de vata
si comprese de tifon, prosop, sapun, pahar cu % solutie cloramina 1-5 %, tavita renala, foaia
de temperatura, creion albastru.

-Timpii de executie:

-se pregatesc materialele necesare si se verifica termometru, apoi se sterge termometru


de solutia dezinfectanta:

-se pregateste bolnavul psihic explicandu-i tehnica si fizic asezandu-1 in decubit


confortabil;

-se sterge axila bolnavului prin tamponare cu prosopul;

-se aseaza termometru in axila cu rezervorul de Hg pe pielea centrului axilei;

-se apropie bratul de trunchi cu antebratul flectat pe suprafata anterioara a toracelui;

-se scoate termometru dupa 5-10 minute;

-se sterge cu o compresa uscata si se citeste gradatia;

-se scutura termometru, se spala cu apa si detergenti si se aseaza in solutie dezinfectanta


(bromocet 20%) in borcanul umplut %,

-se noteaza valoarea obtinuta in foaia de temperatura cu un punct albastru, unindu-


se apoi cu valoarea obtinuta anterior, obtinandu-se curba termica;

-pentru fiecare filie orizontala se socotesc 2 diviziuni de grad.

D. MASURAREA SI NOTAREA TENSIUNII ARTERIALE.

Tensiunea arteriala este presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor


arterelor.

-Materialele necesare: tava pentru instrumentele medicale, tesniometru cu Hg,


stetoscop biauricular, creion albastru si rosu, foaia de temperatura, tampon cu alcool.

- Timpii de executie:

-se pregatesc materialele necesare;

-se pregateste bolnavul explicandu-i scopul masuratorii si se mentine in repaus timp


de 10-15 minute

-se aseaza manometrul pe noptiera sau intr-un loc fara vizibilitate pentru bolnav la
nivelul cordului,

-se aplica manseta pe bratul bolnavului;


-se fixeaza membrana stetoscopului sub manseta pe artera humerala;

-se pompeaza aerul in manseta cu ajutorul perei de cauciuc pana la o valoare mai mare
decat cea masurata anterior sau pana la 300 mml la prima determinare a T.A.;

-se decomprima progresiv aerul din manseta; privind manometrul se


memoreaza valoarea tensionala obtinuta la aczirea primului zgomot pulsatil
(tensiunea maxima) si apoi se decomprima in continuare pana la disparitia ultimei unde
pulsatile cand se memoreaza din nou valoarea obtinuta (tensiunea minima);

- se scoate manseta tensiometrului;

- se dezinfecteaza stetoscopul;

- se noteaza valoarea obtinuta in foaia de temperatura in chenar albastru hasurat cu culoare


rosie, socotind pentru fiecare linie orizontala o unitate coloana de mercur.

E. MASURAREA SI NOTAREA DIUREZEI.

Diureza este procesul de eliminare a urinei din organism in 24 h.

- Materiale necesare: vase cilindrice gradate, creion albastru, foaia de temperatura.

- Timpii de executie:

- se pregatesc materialele necesare, etichetand vasele cu numele bolnavului, salonul, sectia


unde este internat, denumirea probei cerute;

- se educa bolnavul sa urineze numai in urinar;

- se colecteaza urina pe 24 ore, se citeste gradatia de pe vas;

- se noteaza in foaia de temperatura valoarea obtinuta, pentru flecare linie orizontala,


socotindu-se 100 ml urina.

ANEXA 2. TEHNICA ADMINISTRARII INJECTIILOR.

A. TEHNICA INJECTIEI INTRAMUSCULARE

-Materiale necesare: seringi de unica folosinta, in ambalaj original,


intact, 2 ace calibru diferit, tampoane de vata sterile; solutii dezinfectante (alcool sanitar
rectificat; solutia de injectat sterila,trusa antisoc, lampa spirt).

-Timpii de executiei: se pregateste bolnavul asezandu-1 in pozitie de decubit ventral;

nursa se spala pe maini;

- se aspira solutia de injectat in seringa dupa ce gatul acesteia a fost flambat inainte si dupa
taierea fiolei;
- se dezinfecteaza locul de electie pentru injectat (cadranul supero- extern al fesei);

- se scoate aerul din seriga, tinandu-o in pozitie verticala, pana la aparitia primei picaturi de
solutie in varful acului;

- se introduce acul atasat la seringa in muschi;

- se aspira pentru verificarea pozitiei acului fata de vasul de sange;

- se introduce lent solutia de injectat;

- se extrage acul printr-o miscare ferma;

- se comprima locul respectiv cu un tampon steril imbibat in alcool sanitary

- nursa se spala pe maini;

- reorganizarea locului de munca;

- urmarirea bolnavului pentru a surprinde eventualele reactii adverse la medicamente.

B TEHNICA INJECTIEI INTRAVENOASE.

Consta in introducerea substantelor medicamentoase lichide in organism direct in


torentul circulator prin intermediul unui ac adaptat la seringa. Scopul:

- terapeutic la diferite substante;

- explorator - pentru administrarea substantelor de contrast radiologie.

Tehnica: pregatirea bolnavului:

- psihica: explicandu-i necesitatea acestei tehnici pentru, tratarea bolii sale, locul
injectarii si eventualele reactii pe care le va prezenta in timpul injectiei;

- fizica: se aseaza bolnavul in pozitie confortabila de decubit dorsal sau pe scaun cu


spatar protejat de un prosop si o aleza.

Materiale necesare:

- seringi de unica folosinta in ambalaj original, integru, steril;

- ace sterile de unica folosinta pentru aspirarea medicamentelor (L = 38 mm, D = 1 mm,


cu bizou lung) si injectarea solutiei medicamentoase cu L = 25 mm, diametrul = 6/10 -
7/10 si bizou scurt;

- solutie sterila de injectat, izotona sau hipertona ce se resorb instantaneu in circulatie,


in fiole integre, care mai intai se identifica,

- garou, tampoane sterile din vata si tifon, manusi sterile;


- solutii dezinfectante sterile (alcool sanitar rectificat la 70°);

- pile din metal pentru deschiderea fiolelor;

- lampa spirt pentru flambare,

- tavita renala

- musama si aleza;

- prosop;

- trusantisoc.

Tehnica propriu-zisa:

- se spala pe maini cu apa si sapun;

- se verifica ambalajul seringii si acului;

- se verifica termenul de valabilitate al sterilizarii seringii;

- se verifica integritatea fiolelor sau flaconul, eticheta, doza, termenul de valabilitate si


aspectul solutiei;

- se indeparteaza ambalajul seringii, se adapteaza acul pentru aspirat solutia, acoperit cu


mansoul de protectie si se aseaza pe o compresa sterila;

- se procedeaza la aspirarea continutului fiolei dupa: golirea lichidului din varful fiolei
prin miscari de rotatie, dezinfectarea gatului fiolei prin flambare, sau stergere cu
tamponul imbibat in alcool, dupa-care se flambeaza pila de otel si se taie gatul fiolei
apoi se deschide fiola astfel1 cu mana staga se tine fiola, iar cu policele si cu indexul
mainii drepte protejate cu o compresa sterila se deschide partea subtiata a fiolei, se
trece gura fiolei deschise deasupra flacarii, apoi se introduce acul in fiola deschisa
tinuta intre policele, indexul- si degetul mijlociu al mainii stangi, seringa fiind tinuta in
mana dreapta.

- Se aspira solutia din fiola, retragand pistonul cu indexul si policele mainii drepte,
avand grija ca biroul acului sa fie permanent acoperit cu solutia de aspirat, fiola
rasturnandu-se progresiv cu orificiul

- se indeparteaza aerul din seringa tinuta in pozitie verticala cu acul in sus, prin
impingerea pistonului pana la aparitia primei picaturi de solutie prin virful acului,

se schimba acul de aspirat cu cel folosit pentru injectarea solutiei


medicamentoase.

Pentru dizolvarea pulberilor se procedeaza astfel:

- se aspira solventul in seringa (ser fiziologic, apa distilata, sau alt solvent special);
- se indeparteaza capacelul metalic al flaconului, se dezinfecteaza dopul de cauciuc si
se asteapta evaporarea alcoolului;

- se patrunde cu acul prin dopul de cauciuc si se introduce cantitatea de solvent


prescrisa;

- se scoate acul din flacon ti se agita pana la completa dezvoltare a pulberii.

Pentru aspirarea solutiei din flaconul inchis cu dop de cauciuc se procedeaza astfel:

- se dezinfecteaza dopul de cauciuc si se asteapta evaporarea alcoolului,

- se incarca seringa cu o cantitate de aer egala cu cantitatea de solutie ce urmeaza a fi


expirata;

- se introduce acul prin dopul de cauciuc in flacon pana la nivelul dopului si se


introduce aerul;

- se retrage pistonul sau se lasa sa se goleasca singur continutul flaconului in seringa


sub actiunea presiunii din interiorul flaconului;

- acul cu care s-a perforat dopul de cauciuc se schimba cu acul pentru injectarea solutiei
medicamentoase,

- se alege locul punctiei venoase;

- se aplica garoul pe bratul bolnavului la unirea a doua treimi superioare cu treimea


inferioara a acestuia pentru a evidentia vena de punctionat;

- se dezinfecteaza locul injectiei,

- se efectueaza punctionarea venei cu acul introdus in directia fluxului sanguin,


perforarea tegumentului facandu-se -in directie -usor oblica, pana simtim senzatia unui
gol elastic, dupa care se schimba directia acului in sensul axului longitudinal al venei
si se inainteaza in interiorul ei inca 1-1,5 cm;

- se controleaza daca acul este in vena prin aspiratie;

- se desface garoul;

- se injecteaza lent, sprijinind seringa cu mana stanga si impingand pistonul seringii cu


policele mainii si indexul mainii drepte;

- se verifica periodic prin aspirare, daca suntem in vena,

- la terminarea injectarii solutiei se retrage brusc acul din vena pe directia pe care l-am
introdus;

- se aplica tamponul imbibat cu alcool pe locul injectarii, efectuand o usoara


compresiune, dar iara a flecta bratul;
- se supravegheaza bolnavul un timp variabil dupa injectare in report cu starea lui
generala si solutia injectata.

Incidente si accidente:

- flebalgie prin introducerea rapida a solutiei sau a unor substante iritante;

- periflebita prin inflamatia tesutului perivenos;

- hematom;

- embolie gazoasa prin introducerea aerului in vena;

- embolie gazoasa prin introducere de substante uleioase, ambele ducand la embolie


pulmonara si deces; -soc alergic; colaps.

FARMACOLOGIA AVC

Terapia moderna foloseste in mod obisnuit substante excitante si deprimante al


sistemului nervos central. Actiunea unui medicament poate fi locala si generala. Un factor
important in activitatea medicamentului il reprezinta:

- structura chimica

- doza

Intensitatea actiunii unui medicament si rapiditatea actiunii lui crește dupa calea de
administrate:

- orala

- subcutanata

-intramuseulara, intravenoasa

FENOBARBITAL

Actiune terapeutica: Sedativ, hipnotic cu actiune prelungita, anticonvulsivant.

Indicatii: Sedativ in diferite stari de hiperexcitabilitate, afectiuni medicale sau chirurgicale


care necesita scdare (hipertensiune, cardiopatie ischemica etc.) insomnii epilepsie (marele rau
epileptic), convulsii la sugari, copii si adulti medicatia prenarcotica, adjuvant al fototerapiei in
icterul neo-natal (creste metabolizarea bilirubinei prin inductie enzimatica).

Contraindicatii: Stari precomatoase si comatoase, parkinsonism, intoleranta la fenobarbital,


insuficienta renala, cardiopulmonara si hepatica grava, diabet, porfirie latenta.

Reactii adverse: Poate provoca fenomene paradoxale de excitatie nervoasa si eruptii alergice
de tip urticarian.
Mod de administrare: Adulti ca sedativ, cate un comprimat de 15 mg la 4 ore (doza poate fi
marita la nevoie); hipnotic 1 comprimat de 100 mg seara la culcare (in insomniile grave si la
agitati, 2-3 comprimate de 100 mg/zi); in boala Basedow 1/2 comprimat de 100 mg/zi;
anticonvulsivant, in intoxicatiile cu stricnina, in tetanos 2-3 fiole/zi i.m.; in epilepsie se incepe
cu 1/2 comprimat de 100 mg de 2-3 ori/zi continuandu-se cu 200-300 mg/zi fractionat pana la
disparitia convulsiilor. Doza unica maxima de 300 mg; doza zilnica maxima 600 mg; copii -
sedativ 6 mg/kg corp/zi in 3 prize oral sau i.m. anticonvulsivant 3-5 mg/kg corp/doza oral sau
i.m. Se poate repeta pana la maximum 300 mg. Atentie: Nu se injecteaza i.v. datorita
solventului.

Interactiuni medicamentoase: Fenobarbitalul scade eficacitatea anticoagulantelor


cumarinice chinidinei, ciclosporinei, contraceptivelor hormonale orale, glucocorticoizilor,
doxiciclinei, teofilinei prin stimularea metabolizarii lor hepatice (se recomanda doze mai mari
din acestea, iar ia oprirea administrarii barbituricului, scaderea dozelor, eventual se evita
fenobarbitalul); actiunea deprimanta centrala a fenobarbitalului poate fi crescuta de alcool,
alte barbiturice si sedative, sulfamide antidiabetice, imipramina (prudenta in asociere).

Forma de prezentare: Cutii cu 5 fiole a 2 ml solutie 10%; cutii cu 100 fiole a 2 ml solutie
10%; cutii cu 5 fiole a 1 ml solutie 4%; cutii cu 30 comprimate a 15 mg; cutii cu 10
comprimate a 100 mg.

DIAZEPAM, comprimate, diazepamum

Prezentare farmaceutica: Comprimate continand diazepam 2 mg sau 10 mg (flac. cu 30


buc); fiole a 2 ml solutie injectabila continand diazepam 10 mg (cutie cu 5 buc).

Actiune terapeutica: Tranchilizant din grapa benzodiazepinelor; miorelaxant si


anticonvulsivant, antispastic uterin, slab parasimpatolitic; efectul este rapid, de durata relativ
scurta la inceputul tratamentului, dar durabila la prelungirea acestuia.

Indicatii: Stari de anxietate in nevroze, sindrom psihovegetativ, sindrom de menopauza, stari


depresive cu agitatie, afectiuni diverse insotite de tensiune psihica si anxietate; insomnie prin
anxietate, pavor nocturn si somnambulism; pentru sedare, in cadrul curei de dezintoxicare la
alcoolici; spasme musculare in boli reumatice, traumatisme, fracturi, accidente cerebro-
vasculare; tetanos, stare de rau epileptic; ca medicatie pre- si postoperatorie; in iminenta de
avort sau nasterea prematura, pentru usurarea nasterii in caz de hipertonie uterina.

Mod de administrare: Oral, la adulti si copii mari 2 mg, 5 mg sau 10 mg de 1-2 ori/zi (dupa
situatie); la batrani 2 mg de 1-2 ori/zi (se poate creste, cu prudenta); la copii mici cate 1-2 mg
de 2 ori/zi (se poate creste, cu prudenta, pana la 0,5 mg/kg corp si zi). I.m. sau i.v. (lent, cu
multa prudenta) la adulti si copii mari 2-20 mg (se poate repeta, dupa 3-4 ore), in tetanos 200-
400 mg/zi; la copiii mici 0,1-0,25 mg o data (se repeta, la nevoie, dupa 15-30 minute).

Reactii adverse: Somnolenta, oboseala, ameteli, slabiciune musculara, uscaciunea gurii,


constipatie, tulburari de vedere, hipotensiune, diminuarea libidoului, rareori ataxie, agiatie
psihimotorie, foarte rar neutropenie, icter; dozele mari, administrate timp Indelungat, pot
provoca dependenta. Injectarea i.v. (mai ales cand se face repede) poate fi cauza de deprimare
respiratorie marcata (sunt necesare mijloace pentru asistarea respiratiei). Injectia i.m. este
dureroasa; uneori dureri de-a lungul venei injectate.
Contraindicatii: Stari comatoase, colaps, miastenie grava, alergie specifica; se evita la
sugarii mai mici de o luna, prudenta in timpul sarcinii si alaptarii; prudenta la bolnavii cu
glaucom, doze mici la cerebrovasculari, in insuficienta cardio-respiratorie, la batrani si la
debilitati; injectarea nu este recomandabila in caz de insuficienta respiratorie decompensata si
impune multa prudenta la bolnavii cu ateroscleroza cerebrala avansata si la cei cu insuficienta
respiratorie cronica.

MIOFILIN, solutie injectabila aminophyllinum

Compozitie: Comprimate/capsule, continand 100 mg aminofilina. Fiole continand:

Aminofilina 0,048 g 0,240 g

Piperazina hexahidrat 0,005 g 0,025 g

Apa distilata pana la 2 ml 10 ml

Actiune farmacoterapeutica: Miofilinul se incadreaza in grupa mare a preparatelor


antispastice si actioneaza litic direct asupra musculaturii bronsice.

Indicatii: Astm esential, dispnee astmatiforma de origini diverse.

Contraindicatii: Hemoragii cerebrale, nefrita acuta, epilepsie.

Mod de administrare: Per os: se incepe cu 1 comprimat/capsula (100 mg) de 3 ori pe zi,
crescandu-se progresiv pana la 3-4 comprimate/capsule/zi, sau pana la aparitia de reactii
adverse semnificative. Adulti: 1-3 fiole de 10 ml pe zi in injectii lente intravenoase. Copii: 7-
15 ani =1-2 fiole de 2 ml pe zi in injectii lente intravenoase.

Forma de prezentare: Cutie cu 20 comprimate/capsule a 100 mg. Cutii cu 5 fiole de 10 ml a


0,24 g pentru adulti. Cutii cu 100 fiole de 10 ml a 0,24 g pentru adulti. Cutii cu 5 fiole de 2 ml
a 0,048 g pentru copii. Cutii cu 100 fiole de 2 ml a 0,048 g pentru copii.

VITAMINA C 10%, fiole 2 mi, 5 ml, fiole acidum ascorbicum

Compozitie: Fiole continand acid ascorbic 0,20 g/2 ml si 0,50 g/5 ml.

Actiune farmacoterapeutica: Factor vitaminic cu rol in biogeneza substantei intercelulare,


intervine in procesele metabolice de oxidoreducere, in metabolismul glucidelor, proteinelor si
grasimilor; actioneaza substitutiv in starile de deficit de acid ascorbic, corectand tulburarile
specifice; grabeste vindecarea plagilor, favorizeaza depunerea calciului in oase si vindecarea
fracturilor, creste rezistenta capilarelor, mareste rezistenta la infectii.

Indicatii: Profilaxia si tratamentul scorbutului si altor forme de hipovitaminoza C: boli grave,


stari febrile prelungite, infectii, interventii chirurgicale. Plagi atone, parodontoza, gingivite,
stomatite, osteoporoza, fracturi, hemoragii prin fragilitate capilara, anumite forme de anemie
(in asociere cu fierul sau cu acidul folie), methemoglobinemie. Surmenaj, efort fizic prelungit,
astenie de primavara. Profilaxia virozei si a gripei.
Contraindicatii: Litiaza renala (tratamente indelungate cu doze mari), stari de supraincarcare
cu fier, la bolnavii cu hemocromatoza, talasemie, deficit de acid folie sau la cei care primesc
transfuzii de sange frecvent.

Reactii adverse: Rareori diaree, precipitarea exalatilor si uratilor in urma acida. Injectarea
rapida intravenos poate provoca ameteli sau chiar lipotimie.

Interactiuni medicamentoase: Acidul ascorbic poate favoriza precipitarea sulfamidelor in


urina. Scade efectele anticoagulantelor orale, fenotiazinelor. Accentueaza efectele adverse ale
contraceptivelor orale si estrogenilor la doze de peste 1 g /zi.

Mod de administrare: Adulti: intramuscular sau intravenos 0,1-1 g/ zi. Copii: intramuscular
sau intravenos 0,05-0,30 g/zi.

Forma de prezentare: Cutii cu 10 si 100 fiole de 2 ml. Cutii cu 5 si 100 fiole de 5 ml.

Conditii de pastrare: La adapost de lumina, caldura si umiditate.

FUROSEMID 1% , fiole furosemidum

Compozitie: O fiola contine Furosemid: 0,02 g/2 ml.

Actiune farmacoterapeutica: Furosemid este un diuretic de ansa cu actiune diuretica si


saluretica prompta, de intensitate mult mai mare decat alte diuretice (se instaleaza in decurs de
cateva minute dupa injectare i.v. atat la omul sanatos cat si in retentiile hidrice) si cu o curba
de actiune dependenta de doza. Dupa administrarea i.v., efectul apare in 5-15 min, este maxim
in 15-30 min. si dureaza 2-3 ore. Actiunea Furosemidului are ca mecanism inhibitia
reabsorbtiei ionului de sodiu la nivelul ramurii ascendente a ansei Henle si de asemenea la
nivelul tubului distal. Intr-un prim timp are loc cresterea perfuziei renale si reducerea
reabsorbtiei de apa si electroliti la nivelul nefronului proximal. Ulterior prin reducerea
volumului extracelular se produce scaderea diurezei.

Indicatii: Edeme cardiace, hepatice, renale, gravidice, trombotice locale, edeme cerebrale.
Hipertensiune arteriala (in hipertensiunea marcata se asociaza cu medicatia hipotensoare).
Intoxicatia cu barbiturice (asociat cu perfuzia de substante alcalinizante, dupa asa-numita
metoda scandinava). Hipercalcemie, diureza fortata in intoxicatii medicamentoase. Secretie
neadecvata de hormon antidiuretic, de hormon paratiroidian; astm.

Contraindicatii: Glomerulonefrita acuta, insuficienta renala acuta cu anurie, hipovolemie,


alcaloza, hipokaliemie, asocierea cu curarizante, intoxicatia cu digitalice, ciroza hepatica
decompensata, coma hepatica. Prudenta in porfirie, insuficienta cardiaca grava, diabet, guta,
obstructia cailor urinare, hipertrofia de prostata, hipoparatiroidism, insuficienta renala acuta
prin intoxicatii cu medicamente hepato sau nefrotoxice.

Mod de administrare: Administrarea parenterala a Furosemidului (i.v. sau i.m.) este indicata
ori de cate ori se impune lichidarea rapida a unei retentii hidrice, de asemenea cand resorbtia
intestinala este perturbata sau cand exista diferite piedici in calea administrarii per os a
diureticului. Dozele uzuale sunt de 20-40 mg/zi, in pediatrie de 1 pana la 6 mg/kg corp.
Dozele variaza de la caz la caz intre 0,020 g (1 fiola) si 0,400-0,600 g (20 fiole) cu o viteza de
administrare i.v. de maximum 4 mg/min. In cazuri de nefroza sau insuficienta renala cronica
se utilizeaza doze mai mari de Furosemid (160 mg). Sindrom hemolitic-uremic: 2,5-4 mg/kg
corp la fiecare 3-4 ore. Insuficienta cardiaca congestiva: perfuzii intravenoase continue cu
doze mari (pana la 8 g/zi); este favorabila asocierea cu captropil (dar cu prudenta).
Hipertensiune arteriala, edem pulmonar acut, in care administrarea intravenoasa a
Furosemidului este imperativa, doza initiala este de 0,040 g (2 fiole) care poate fi repetata la
nevoie dupa 20 minute. In edemul cerebral se injecteaza i.v. cate 0,020-0,040 g (1-2 fiole) de
3 ori pe zi.

Reactii adverse: Rareori pot aparea fenomene de alergie cutanata sau leucotrombopenie,
reversibile la sistarea tratamentului. Uneori pot avea loc modificari hemodinamice
nefavorabile (hipotensiune ortostatica pana la colaps), diureza excesiva (la persoanele in
varsta) cu deshidratare si spoliere de potasiu. Furosemid poate diminua efectul unor
medicamente cum sunt catecolaminele sau dimpotriva poate intensifica efectul altora, de
exemplu al antihipertensivelor (in special inhibitorilor enzimei de conversie), al tubocurarinei.
Poate produce tulburari ale echilibrului hidro-electrolitic (hiponatremie, hipokaliemie,
alcaloza metabolica hipocloremica), hiperlipemie, scade clearance-ul renal de Li,
hiperuricemie, tulburari gastrointestinale, depresie medulara, favorizeaza trombozele,
ischemie cerebrala la varstnici, tulburari de vedere, ameteli, cefalee, parestezii, disfunctii
hepatice, rahitism, nefrita alergica interstitiala, hipoacuzie sau surditate pasagera. In cazuri de
supradozare: hipoglicemie acuta.

Forma de prezentare: Cutii a 5 fiole de 2 ml; cutii a 100 fiole de 2 ml.

MANITOL, solutie perfuzabila manitolum

Compozitie: Saci P.V.C. continand 250ml si 500 ml solutie perfuzabila manitol 200 g/l.

Actiune terapeutica: Solutia hipertonica de manitol este un diuretic osmotic nemetabolizabil


de organism, eliminat prin filtrare glomerulara. Creste osmolaritatea plasmei putand stabili un
gradient osmotic ce grabeste difuziunea apei catre spatiile extracelulare si plasma. Contribuie
astfel la scaderea presiunii intracraniene si intraoculare, in iminenta edemului cerebral si
cresterea presiunii umorii apoase.

Indicatii: Manitol 20%: edem cerebral cu hipertensiune intracraniana, hipertensiune


intracelulara.

Contraindicatii: Hiperosmolaritate plasmatica preexistenta, deshidratare predominant


intracelulara.

Mod de administrare: Intravenos sub forma de perfuzie. La adulti: 250 ml/zi manitol 20% cu
un ritm de 40 picaturi/minut; 500 ml/zi manitol 10% cu ritm de 60-70 picaturi/minut. La
copii: 10 ml/kg corp/zi manitol 10% cu ritm de 10-15 picaturi/minut pentru 10 kg corp.
Atentie! Preparatul se administreaza sub controlul diurezei si al electrolitilor serici. Se impune
prudenta la bolnavii cu insuficienta cardiaca. Este necesara incalzirea sacului cu Manitol 20%
pana la disparitia cristalelor (solutia este suprasaturata).

Forma de prezentare: Saci P.V.C. a 250 ml solutie perfuzabila Manitol 20%. Saci P.V.C. a
500 ml solutie perfuzabila Manitol 20%.

GLUCOZA, solutie perfuzabila glucosum


Compozitie: Fiole continand sol. apoasa injectabila: 20%, 40%,33%. Saci de P.V.C. atoxic,
apirogen, contine 250 ml, respectiv 500 ml de solutie glucoza 5%, 10%, 20%.

Valoarea calorica: Solutia 5% (izotona) - 200 cal/l; solutia 10% (hipertona) -400 cal/l;
solutia 20% (hipertona) - 800 cal/l; solutia 33% (hipertona) - 1320 cal/l; solutia 40%
(hipertona) - 1600 cal/l.

Actiune farmacoterapeutica: glucoza administrata in scop terapeutic, furnizeaza energia


necesara functionarii normale a celulelor, contribuind la crutarea proteinelor; amelioreaza
troficitatea ficatului, protejandu-1 de diferite noxe; imbunatateste functia miocardului bolnav,
echilibreaza tensiunea arteriala si restabileste reactivitatea vasculara, deprimata prin narcoza,
hipotermie, anoxie s.a. In solutia izotona (5%) glucoza reface temporar volemia in conditii de
deshidratare, are un efect anticetogen in acidoza organica si poate servi la completarea
rezervelor de glicogen hepatic. Solutiile hipertone maresc presiunea coloid-osmotica a
sangelui, favorizand trecerea apei din tesuturi in sange si realizand astfel o deshidratare
tisulara. Cantitatea mare de glucoza care se elimina prin rinichi, in cazul administrarii
solutiilor hipertone, antreneaza apa, provocand o diureza osmotica.

Indicatii: Stari de denutritie (alimentatie parenterala, deshidratare, hipoglicemii, hepatopatii


infectioase carentiale sau toxice, insuficienta cardiaca, tulburari functionale ale miocardului
pe fond anoxie, miocardite, diferite boli infectioase) si intoxicatii (cu barbiturice, morfina,
salicilati, mercur s.a.) colaps vascular. Solutiile hipertone sunt indicate pentru actiunea lor
osmotica in hipertensiunea intracraniana (tumori, traumatisme cranio-cerebrale), accidente
cerebrovasculare si edemul cerebral (de asemenea, ca diuretice).

Contraindicatii: Deshidratari mari (solutiile hipertone), insuficienta renala grava. Injectarea


rapida si in doze mari prezinta, la cardiaci, pericolul aparitiei edemului pulmonar.

Posologie si mod de administrare: Solutia izotona (5%) se poate administra subcutanat,


intravenos sau intrarectal, cea mai uzitata fiind calea intravenoasa. Solutia de glucoza 5% se
administreaza in perfuzie venoasa lenta, in cantitate de aproximativ 1 litru in 24 de ore. Viteza
perfuziei fiind de 240-400 ml/ora (60-100 picaturi/minut). Solutiile hipertone 10%o si 20% se
administreaza de asemenea in cantitate de 1 litru in 24 de ore, viteza perfuziei variind intre
200 si 300 ml/ora (50-70 picaturi/minut). Solutiile hipertone 33% si 40% se perfuzeaza lent,
in cantitate de cel mult 500 ml/24 h, cu o viteza de 80 si 180 ml/ora (20-50 picaturi/minut), e
utilizare a sacilor din P.V.C. (atoxic, apirogen) cu solutii perfuzabile de glucoza: se alege
sacul cu solutie glucozata de concentratia necesaraModul d si volumul dorit, se scoate din
punga de polietilena in care este ambalat si se controleaza aspectul solutiei (trebuie sa fie
limpede si sa nu contina particule solide in suspensie) etanseitatea sacului (prin comprimarea
acestuia) si incadrarea in termenul de valabilitate (2 ani de la data fabricatiei imprimata pe
sac.

PENICILINA G POTASICA , flacon injectabil benzylpenicillinum kalicum

Prezentare farmaceutica: flacoane continand: benzilpenicilina potasica 400 000 u.i., 1 000
000 u.i. sau 5 000 000 u.i. sub forma de pulbere pentru prepararea de solutie injectabila.

Actiune terapeutica: Antibiotic bactericid fata de cocii grampozitivi si gramnegativi, unii


bacili grampozitivi, spirochete si actinomicete. Sunt indeosebi sensibili streptococii,
pneumococii, gonococii, meningococii, germenii gangrenei gazoase, bacilul carbunos,
actinomicetele, spirochetele; majoritatea tulpinilor de stafilococ au devenit rezistente
(stafilococi penicilinazo-secretori). Efectul antibacterian este rapid si de durata relativ scurta.
Realizeaza concentratii plasmatice mari (comparativ cu penicilina V si cu Moldamin).

Indicatii: Infecti cu germeni sensibili: pneumonie, empiem, meningita cu pneumococ,


endocardita cu streptococ viridans (in asociatie cu streptomicina sau gentamicina),
meningococemie, meningita cu meningococ, infectii severe cu anaerobi, sifilis (neurosifilis,
sifilis cardiovascular, sifilis congenital la nou-nascuti), actinomicoza, antrax, gangrena
gazoasa, tetanos, infectii cu Listeria; sterilizarea purtatorilor de bacili difterici; profilactic, la
bolnavii cu valvulopatii care sufera interventii dentare (se asociaza cu streptomicina) si cu
ocazia interventiilor pe intestin sau tractul genito-urinar (se asociaza cu streptomicina,
kanamicina sau gentamicina). Se prefera penicilinei G sodice in caz de retentie hidrosalina.

Mod de administrare: In injectii intramusculare, in injectii intravenoase sau in perfuzii


intravenoase, obisnuit 1 200 000-6 000 000 u./zi la adulti si 400 000-1 200 000 u./zi la copii,
fractionat, la 4-8 ore interval; in infectiile grave, injectii sau perfuzii intravenoase cu 10-50
milioane u.i./zi.

Reactii adverse: Reactii alergice: urticarie (relativ frecvent), edem angioneurotic, febra,
inflamatii articulare (rar), dermatita exfoliativa, soc anafilactic (foarte rar) - atentie! sunt
posibile accidente anafilactice acute letale, suprainfectii cu Proteus, Pseudomonas, Candida;
convulsii (la doze mari, intravenos), anemie hemolitica, leucopenie, trombocitopenie,
nefropatii (la dozele mari, rareori); reactie Herxheimer, uneori, la prima injectie de penicilina
in sifilis; durere la locul injectiei intramusculare.

Contraindicatii: Alergie la penicilina - instituirea tratamentului cu Penicilina G sau alte


peniciline (alergia este incrucisata), pe orice cale si in orice doze, impune investigarea
anamnestica ingrijita, pentru decelarea eventualelor reactii alergice specifice in antecedente si
evitarea accidentelor de acest tip; prudenta la bolnavii cu diferite afectiuni alergice; folosirea
in aplicatii locale trebuie evitata (provoaca frecvent sensibilizare). Prudenta cand se
administreaza doze mari la bolnavii cu insuficienta cardiaca (aport de potasiu). Poate interfera
cu determinarea urobilinogenului si a glucozei urinare.

PIRACETAM, fiole piracetamum

Compozitie: Fiole continand piracetam 1 g/5 ml.

Actiune farmacoterapeutica: Actioneaza la nivelul sistemului nervos central, ca agent


nootropic, protejand cortexul cerebral impotriva hipoxiei; creste concentratia ATP in neuroni,
favorizeaza sinteza proteinelor cerebrale, influenteaza pozitiv conductibilitatea nervoasa,
creste rezistenta celulelor cerebrale la hipoxie.

Indicatii: Sindroame posttraumatice, dupa interventii chirurgicale pe creier, alcoolism, vertij,


dementa senila; accidente cerebrovasculare si tulburari de comportament la copii.

Contraindicatii: Insuficienta renala severa.

Precautii: Se administreaza cu prudenta sau se evita in primul trimestru de sarcina; se


administreaza cu prudenta la epileptici si in insuficienta renala moderata (doze mai mici).
Reactii adverse: Ocazional determina fenomene minore de excitatie psihomotorie, insomnii,
agresivitate, stimulare sexuala; poate favoriza descarcarile epileptogene, mai rar poate
provoca greata, voma, diaree, gastralgii.

Mod de administrare: Se injecteaza intramuscular sau intravenos, de obicei cate 1 fiola (1 g)


de 3 ori pe zi, in cazurile grave 12 fiole pe zi.

ASPATOFORT , fiole Combinatii

Prezentare farmaceutica: Fiole a 10 ml solutie apoasa injectabila continand 1-aspartat de


sodiu 250 mg si piridoxina hcl. 125 mg (cutie cu 10 si 50 fiole).

Actiune terapeutica: Trofic hepatic, detoxifiant al amoniacului.

Indicatii: Hepatita cronica, hepatita acuta, encefalopatie portala, precoma si coma hepatica.

Mod de administrare: In perfuzie intravenoasa, 2 fele in 300 ml solutie glucozata izotona,


introduse intr-o ora (se poate repeta de 2-4 ori/zi).

TANAKAN , comprimate plante

Compozitie: Extract standardizat si titrat de Ginkgo Biloba (EGb761) 40 mg/comprimat, 40


mg/ml (solutie buvabila), 1,2 g/flacon.

Proprietati: Extractul EGb 761 din frunzele de Ginkgo Biloba contine peste 40 de principii
active, intre care ginkgolidele si bilobalidele sunt specifice numai acestui extract. Are un mod
de actiune complex la nivel vascular, exercitand un efect vasoreglator asupra arterelor. Creste
rezistenta vasculara si scade permeabilitatea capilarelor. Creste tonusul peretilor venosi.
Hemoreologic. scade hiperagregabilitatea plachetara (efect anti-FAP) si eritrocitara (efect
antisiudge). La nivel tisular protejeaza integritatea membranelor celulare prin neutralizarea
radicalilor liberi. Are efect neuroiropic, stimuland procesele de compensare neuronala,
tumoverul neuromediatorilor, cresterea densitatii receptorilor sinaptici. Amelioreaza
metabolismul energetic bazai, stimuland captarea oxigenului si consumul aerob al glucozei si
favorizand epurarea lactatilor.

Indicatii: imbatranim li ischemie cerebrala: deficite cognitive legate de varsta; sechele ale
accidentelor vasculare cerebrale sau ale traumatismelor craniene. Sindroame
cohleovestibulare: vertij, acufene, hipoacuzii. Ischemie corio-retiniana, degenerescenta
maculara legata de varsta, retinopatii diabetice. Arteriopatii ale membrelor inferioare: dureri
la mers, dureri de decubit, tulburari trofice.

Contraindicatii: Nu are.

Reactii adverse: Rare (cefalee, tulburari digestive).

Precautii: Nu este un antihipertensiv si nu poate inlocui tratamentul tensiunii arteriale prin


medicatia ei specifica.
TORECAN, drajeuri tyetilperazinum

Compozitie: Tietilperazina.

Forma de prezentare: Drajeuri (sub forma de dimaleat) de 6,5 mg. Supozitoare (sub forma
de dimaleat) de 6,5 mg. Fiole de 1 ml (sub forma de dimaleat) cu 6,5 mg.

Actiune terapeutica: Antiemetic si antivertiginos.

Farmacodinamica: Torecan-ul, un derivat de fenotiazina, este un antiemetic puternic si un


agent antivertiginos, care actioneaza central atat asupra zonei chemoreceptoare din bulb
(medulla oblongata), cat si asupra centrului vomei. Este eficient in prevenirea sau inlaturarea
tuturor tipurilor de greata si varsaturi si, de asemenea, a vertijului de origine centrala si
vestibulara.

Farmacocinetica: Torecan-ul este bine absorbit din tractul gastrointestinal. Dupa


administrare orala, nivelele maxime de tietilperazina in plasma sunt atinse in 2-4 ore.
Compusul este metabolizat in proportie mare, doar circa 3% din doza este excretata in urina
sub forma nemodificata. Volumul de distributie a fost calculat la 2,7 l/kg corp. Perioada de
eliminare este de circa 12 ore.

Indicatii: Greata si voma asociate cu tulburari gastrointestinale, intoleranta la medicamente,


traume cerebrale si presiune intracraniana crescuta, dupa radioterapie si postoperator. Vertij
asociat cu ateroscleroza, in sindromul Meniere si alte boli sau leziuni care afecteaza aparatul
vestibular, procese expansive intracraniene, dupa traumatisme craniene. Rau de miscare.

Contraindicatii: Hipersensibilitate la fenotiazine, stari comatoase. Torecan-ul nu trebuie


administrat copiilor sub 15 ani, deoarece la aceste varste exista o susceptibilitate crescuta
pentru efecte secundare extrapiramidale.

Sarcina si alaptare: Torecan-ul nu trebuie administrat femeilor insarcinate sau care


alapteaza, decat daca este absolut necesar.

Reactii adverse: (vezi 'Precautii'): Uscaciunea gurii, astenie, somnolenta, tahicardie,


hipotensiune. In cazuri izolate, s-au observat anomalii ale functiei hepatice si aparitia
sindromului malign neuroleptic. Ca si alti derivati fenotiazinici, desi rar si de obicei la
pacienti mai tineri, Torecan-ul poate provoca simptome extrapiramidale (crize oculogire,
tulburari de deglutitie si vorbire, spasme musculare). Aceste simptome raspund de obicei
prompt la tratamentul parenteral cu un agent antiparkinsonian. in multe cazuri, simptomele
extrapiramidale dispar rapid dupa intreruperea tratamentului.

Interactiuni: Torecan-ul poate potenta efectele sedativelor SNC, inclusiv ale


benzodiazepinelor, opiaceelor si alcoolului.

CAPITOLUL V

CONCLUZII
Accidentele vasculare cerebrale sunt afectiuni grave, invalidante ale sistemului nervos
central cu consecintele cele mai multe ori,grave asupra individului ce prezinta aceste
afectiuni.

Accidentele vasculare cerebrale se clasifica in :

- acidentele vasculare cerebrale hemoragice si

- accidente vasculare cerebrale ischemice.

Din punct de vedere anatomo - patologic suferintele vasculare ale encefalului se


clasifica in :

- ischemii cerebrale prin tromboza sau embolia arterelor cerebrale si

- ischemii tranzitorii (A.I.T.)

- hemoragii cerebrale: propriu-zise si hematoame cerebrale

- hemoragii subarahnoidiene

- encefalopatii hypertensive

- tromboflebite ale venelor cerebrale.

Din punct de vedere epidemiologie accidentele vasculare hemoragice sunt cele mai
frecvente afectiuni ale sistemului vascular encefalic, ce afecteaza in mod relativ egal ambele
sexe, predominant in grupa de varsta 50-65 de ani, uneori chiar la varste mai mici, afectand
astfel, persoane active in deplina maturitate.

Astazi insa din ce in ce mai frecvente sunt accidentele ischemice tranzitorii sau
functionale datorita adoptarii in tarile civilizate a unor masuri deosebite de profilaxie a
accidentelor hemoragice, masuri ce s-au impus datorita ratelor crescute de morbiditate si
mortalitate, AVC-urile ocupand locul 3 ca si cauza de deces dupa afectiunile cardiovasculare
si neoplasme.

In etiopatogenia AVC-urilor se incrimineaza 3 categorii de factori: determinanti,


declansanti si factori de risc.

Intre ei, cei mai importanti sunt: HTA, obezitatea, sedentarismul, supralimentatia si
consumul exagerat de grasimi greu absorbabile. consumul exagerat de cafea si fumatul si in
mod deosebit stressul psihosocial si economic, generat de viata cotidiana, adica factori ce au
dus la cresterea morbiditatii afectiunii.

Din punct de vedere clinic, accidentele vasculare se pot manifesta in mod foarte
variat, de la simple cefalee ameteli si piederi de cunostinta, dizartrie, varsaturi, pana la coma,
paralizii, hemiplegii si chiar moarte.

Diagnosticul pozitiv se pune pe anamneza, examenul clinic si examenele paraclinice,


din care cele mai importante, sunt; examenul LCR, examenul fundului de ochi,
electroencefalografia, oftalmodinamometria, pneumencefalografia gazoasa si indeosebi
tomografia computerizata.

Evolutia este foarte variata in raport cu factorii etiopatogenici, cu terenul bolnavului si


bolile asociate, cu varsta bolnavului, cu modalitatea de aparitie, acuta sau cronicii, cu
afectiunile concomitente ce pot surveni o data cu AVC-ul.

Complicatiile si prognosticul sunt de asemenea variabile, dar de obicei, prognosficul


este imprevizibil, putand merge de la o evolutie favorabil, fara sechele, pana la coma si deces.

Tratamentul A VC este simptomatic, patogenic si etiologic, constand in raport cu


etiologia in:

- tratament supravegheat la cea mai apropiata unitate competent

- acordarea primului ajutor,

- urmarirea finctiilor vitale

- examen neurologic, oftalmologie, cu masurarea TACR

- punctie lombara cu extragerea LCR in scop diagnostic, dar numai


daca este necesar si daca nu este chiar contraindicata urmata de

- tratamentul propriu-zis ce variaza cu forma clinica de boala.

Astfel AVC ischemic se administreaza vasodilatatoare si antispastice (Sermion,


Papaverina, Vincamina), antiagregante plachetare de tip Aspirina si Dipiridamol,
anticoagulante de tip heparina si derivatii sai (Calciparina, Fraxiparina) urmata de tratament
oral cu Trombostop ca doza de intretinere. tar in cazul AVC hemoragie se administreaza
hemostatice de tip Fitomenadion, Adrenostazin, Venostat, preparate de calciu.

Tratamentul etiologic este variabil cu cauza, administrandu-se antihipertensive in


perfuzie sa i.m. sau per os. cardiotonice, antidiabetice, antisclerolice si antibiotice.

Pentru bolnavii in coma vasculara ca si pentru cei hemiplegiei sunt necesare ingrijiri
infirmiere deosebite, care sunt acordate pentru satisfacerea unor nevoi fundamentale
prioritare:

 nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata

 nevoia de a se deplasa si a-si mentine o buna postura

 nevoia de a-si mentine tegumentele si mucoasele curate

 nevoia de a evita pericolele

 nevoia de a-si mentine temperatura constant

 nevoia de a se aliminta si hidrata corespunzator


 nevoia de a elimina

 nevoia de a se odihni si

 nevoia de a invata despre boala sa,

Urmarind cele 3 cazuri la trei persoane varstnice, hipertensive, obeze, diagnosticul cu


AVC hemoragie, mi-am imbogatit cunostintele teoretice despre aceasta boala si am invatat sa
ingrijesc bolnavi hemiplegiei, cu suferinte deosebite ce au necesitat ingrijiri.
CAPITOLUL VI

NEVOILE FUNDAMENTALE ALE PACIENTULUI

Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definirea a 14 nevoi


fundamentale. Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea acestor nevoi
este telul profesiei de asistenta medicala. Dupa Virginia Henderson nevoia
fundamentala, este o necesitate vitala, esentiala fiintei umane pentru asigurarea starii
de bine din punct de vedere fizic si mintal. Cele 14 nevoi fundamentale sunt:

1. a respira;

2. a se alimenta si hidrata;

3. a elimina;

4. a se misca, a pastra o buna postura;

5. a dormi, a se odihni;

6. a se imbraca si dezbraca;

7. a-si mentine temperatura corpului in limite normale;

8. a fi curat, a-si proteja tegumentele;

9. a evita pericolele;

10. a comunica;

11. a actiona dupa credintele sale si valorile sale;

12. a se realiza;

13. a se recreea;

14. a invata.

Scurta prezentare a nevoilor

1. A respira

a. Aspectul bio-fiziologic al acestei nevoi se manifesta in respiratia pulmonara si tisulara;

b. Dimensiunea psiho-socio-culturala. este influentata de urmatorii factori: emotii, furia,


frica, exercitiile fizice, fumat. Aceste nevoi prezinta particularitati functie de varsta,
antrenament, starea de sanatate etc.

2. A bea si manca
a. Dimensiunea bio-fiziologica i-ntereseaza ritualul mancatului (ducerea alimentelor la gura,
masticatia, deglutitia), digestia, necesarul de calorii;

b. Dimensiunea psiho-socio-culturala se manifesta in obiceiurile legate de rasa, religie,


nationalitate, cultura. Aceste nevoi se modifica odata cu etapele vietii:

3. A elimina: aceasta nevoie cuprinde eliminarea renala, intestinala, respiratorie, cutanata.

a. Aspectul bio-fiziologic variaza mult cu varsta si starea de sanatate si este in acelasi timp
mecanic, chimic, hormonal, nervos;

b. Dimensiunile psiho-soeio-culturale sunt numeroase. Emotiile de orice fel modifica


frecventa urinara, calitatea si cantitatea scaunelor, transpiratia etc.

4. A te misca, a te mentine intr-o buna postura

a. Aspectul bio-fiziologic difera functie de varsta, starea de sanatate, antrenament. Sistemul


muscular, scheletic, cardiovascular, nervos, influenteaza miscarea si adaptarea cu evitarea
anumitor posturi.

b. Din punct de vedere psiho-socio-cultural miscarea si pozitia corpului reflecta constient sau
inconstient starea de spirit a individului. Miscarea este influentata si de nivelul cultural.
Aceasta influenteaza mersul, gesturile, mimica etc. Probleme de sanatate pot duce la
modificari in domeniul motricitatii.

5.A dormi si a te odihni

a.Din punct de vedere biologic si fiziologic, somnul sau odihna variaza cu varsta si starea de
sanatate. Calitatea somnului, ca si repaosul mintal si fizic influenteaza sistemele cardio
vascular, digestiv, neuro-muscular. O persoana privata de sornn manifesta tulburari fizice si
psihice.

b.Psiho-socio-cultural somnul si repaosul sunt afectate de emotii si obligatii sociale (munca).


Exista persoane care uzeaza de droguri pentru a ramane treji sau pentru a dormi.

6. A se imbraca si a se dezbraca

a. Bio-fiziologic, activitatile cotidiene necesare independentei in acest domeniu cer o anumita


capacitate neuro-musculara, aceste nevoi fiind diferite, functie de varsta, starea de sanatate.

b. Psiho-socio-cultural se manifesta prin afirmarea personalitatii si a sexualitatii in alegerea


vesmintelor, anumite grupuri socio-culturale si religioase au exigent particulare: voal, turban
etc.

7. A mentine temperatura corpului in limita normale

a. Componenta bio-fiziologica este cea mai importanta. Odata cu inaintarea in varsta


temperatura corpului este mai influentata de cea a mediului inconjurator Temperatura corpului
depinde de imbracaminte, hidratarea organismului, controlul hipotalamic.
b. Componenta psihica este influentata de emotii, anxietate, acestea crescand temperatura
corpului.

8. A fi curat si a-ti proteja tegumentele

a. Componenta bio-fiziologica se manifesta functie de capacitatea fizica de a face gesturile si


miscarile necesare precum si de factorii biologici varsta si sexul.

b. Componenta psihica si emotiva se reflecta in starea epidermei, in atentia acordata parului.


Emotiile afecteaza transpiratia si secretiile, normele de curatenie difera de la un grup social la
altul. Curatenia este influentata de cultura grupului

9. A evita pericolele. Pericolele pot proveni din mediul intern sau extern.

a. Pe plan bio-fiziologic independenta rezida din a evita anumite alimente si medicamente si


de a se proteja in desfasurarea anumitor activitati zilnice. Este nevoie de a analiza aceasta
nevoie functie de varsta, anumite afectiuni (depresii).

b. Componenta psihica — simpla prezenta a unei rude, a unei persoane apropiate pacientului,
ascultarea unui gen de muzica preferata, existenta unei personae apartinatoare aceleiasi
comunitati, respectarea obiceiurilor proprii, sunt elemente care dau impresia de siguranta.

10. A comunica cu semenii. Este o nevoie fundamentala flintelor umane.

a. Dimensiunea biologica se manifesta sub forma de comunicare verbala sau non-verbala.


Comunicarea yerbala cuprinde limbajul, in timp ce comunicarea non- verbala cuprinde
gesturile, mimica, pozitia corpului, mersul etc.

b. Componentele psiho-socio-culturale se manifesta prin alegerea continutului exprimat:


sentimente, idei, emotii. Comunicarea cuprinde sexualitatea. Aceasta componenta importanta
a fiintei umane se exprima din copilarie pana la batranete prin afirmarea de sine, alegerea
vesmintelor, in relatiile sociale. Cand un pacient nu are posibilitatea de comunicare, el trebuie
sa fie ajutat de asistenta.

11. A-ti practica religia

a. Componenta bio-fiziologica se exprima prin miscari, gesturi, atitudini specifice cultului:


pozitia ingenunchiata, anumite posturi, interzise anumite alimente, tratamente.

b. Componenta psiho-socio-culturala — evolutia practicilor religioase este in functie de


fenomenele psiho-sociale si relatiile interpersonale. Alterarea starii de sanatate poate antrena
cresterea sau diminuarea adeziunii la religie, in ingrijirea bolnavilor, respectarea acestei nevoi
cere asistentei o educatie liberala.

12. A fi ocupat pentru a fi util.

De-a lungul etapelor vietii fiinta umana are nevoie sa se realizeze, sa studieze, sa munceasca.
Aceste activitati pot fi legate de sex, dar cea mai mare parte depind de capacitatea fiziologica
si dezvoltarea psihosociala a individului. Normele culturale influenteaza satisfacerea acestei
nevoi. O problema de sanatate poate sa diminueze temporar sau permanent posibilitatea de a
fi util prin diverse activitati.

13. A se recrea. Este o nevoie comuna tuturor flintelor umane.

a. Componenta bio-fiziologica persoanele se pot recrea specific varstei si functie de starea de


sanatate. Persoanele cu un anumit handicap (orbi, surzi, member amputate) au alte cai de
recreere decat cei sanatosi.

b. Fenomenele psihosociale, culturale pot influenta nevoia de a se recrea. Aceasta nevoie


poate fi satisfacuta atat de familie cat si de societate.

14. A invata. Nevoia de descoperire, de satisfacere a curiozitatii, de a adauga cunostinte noi


este specifica tuturor, dar mai evidenta la copii.

a. Componenta biologica este reprezentata de inteligenta

b. Apectul psiho-socio-cultural se manifesta prin dorinta de a afla si a cunoaste valoarea


acordata educatiei de grupul socio-cultural. Problemele de sanatate fac sa se iveasca nevoi de
invatare variate: sa faca pansamente, sa-si administreze insulina, alte medicamente, regim
alimentar etc. Nevoia de a invata poate fi legata de dorinta de a fi util, de a se recrea, dar in
acelasi timp si de a fi independent.
BIBLIOGRAFIE

1. TITIRCA L, - URGENTE MEDICO-CHIRURGICALE PENTRU CADRE


MEDICALE, Editura ”Viata Medicala Romaneasca”, Bucuresti, 2000;

2. TITIRCA L, - GHID DE NURSING. Editura 'Viata Medicala Romaneasca',


Bucuresti, 2000;

3. TITIRCA L, - TEHNICI DE EVALUARE SI INGRIJIRE A


BOLNAVILOR Editura ”Viata Medicala Romaneasca”, Bucuresti, 2001.

4. TITIRCA L. - BREVIAR DE EXPLORARI - FUNCTIONALE SI


INGRIJIRI SPECIALE, Editura ”Viața Medicala Romaneasca”, Bucuresti, 2G01.

5. M6ZESC.C - TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVILOR, Editura Medical, Bucuresti,


2001.

6. BALTAG. G - INGRIJIRI GENERALE Sl SPECIALE ALE


BOINAVILOR, VOL I - II, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1981.

7. REPC1UCE - ANATOMIA OMULUI, VISCERE, VOL.2, Editura Medicala,


Bucuresti 1958.

8. MORARU I. - ANATOMIE PATOLOGICA VOL UI, Fd-ara Medicala,


Bucuresti, 1980.

9. ARSENIC - TRATAT DE NEUROLOGIE:, VOL LV. PARTEA II Editura Medicala,


Bucuresti 1982.

10. CIMPEANU E - NEUROLOGIE CLINICA VOL II, Editura Dacia, Cluj, 1980,

S-ar putea să vă placă și