ŞCOALA POSTLICEALA SANITARĂ CHRISTIANA “PITEŞTI ”

SPECIALIZAREA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ANUL : III A.M.G.

NEUROLOGIE
ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

PROF. TATARU ANA

ELEV,
DUMITRU FLORINA LOREDANA
III B

2023
Accidentul vascular cerebral (AVC) se produce cand alimentarea unei zone din creier este
intrerupta sau redusa, impiedicand tesutul cerebral sa primeasca oxigen si substante nutritive. In
acest caz, celulele cerebrale incep sa moara in decurs de cateva minute. AVC-ul reprezinta o
urgenta medicala, iar tratamentul imediat este crucial. Interventia timpurie poate reduce afectarea
cerebrala si poate preveni alte complicatii. Cu ajutorul tratamentului adecvat, poate fi prevenita
totodata si dizabilitatea care s-ar putea instala in urma unui AVC.

Simptome
Daca tu sau cineva din jur sufera un AVC, acorda atentie deosebita momentului in care au debutat
simptomele. Exista variante de tratament care sunt foarte eficiente daca sunt administrate la scurt
timp de la declansarea AVC-ului.
Semnele si simptomele pot fi:
 Dificultati de vorbire si de intelegere a ceea ce spun ceilalti.
 Paralizia sau amortirea brusca a fetei, a bratului sau piciorului.
 Tulburari de vedere la unul sau la ambii ochi ori vedere dubla.
 Cefalee brusca, severa, insotita de varsaturi, ameteala si pierderea cunostintei.
 Dificultati de mers, tulburari de echilibru, pierderea coordonarii

Tipuri de AVC
Exista doua cauze principale care pot provoca un AVC: o artera blocata (accident ischemic) sau
ruperea unui vas de sanage (accident hemoragic). Exista persoane care pot suferi doar o intrerupere
temporara a alimentarii cu sange a creierului – acesta se numeste accident ischemic tranzitor (AIT),
care nu determina simptome pe termen lung. Tipul de AVC pe care il ai influenteaza tratamentul si
recuperarea.
 Accidentul ischemic: Majoritatea cazurilor de AVC sunt accidente ischemice. Un accident
ischemic se produce cand se blocheaza circulatia sangelui din artera care furnizeaza oxigen
catre creier. Cheagurile de sange produc frecvent blocaje care provoaca accidente ischemice.
 Acccidentul hemoragic: Acesta se produce cand o artera cerebrala pierde sange sau se rupe,
iar sangele pierdut pune presiune mare pe celulele cerebrale, deteriorandu-le.
Hipertensiunea arteriala si anevrismele sunt boli care pot provoca accidente hemoragice.
Exista 2 tipuri: hemoragie cerebrala (cea mai frecventa – apare cand o artera cerebrala
 inunda cu sange tesutul inconjurator) si hemoragie subarahnoidiana (este mai putin
frecventa – inseamna sangerare in zona situate intre creier si tesutul subtire care il acopera).
 Accidentul ischemic tranzitor (AIT sau mini-AVC): Esre diferit de celelalte doua tipuri
majore de AVC, deoarece fluxul sanguin la nivel cerebral este blocat pentru o perioada
scurta, de obicei, nu mai mult de 5 minute. Este insa important de stiut ca AIT poate
reprezenta un semnal de alarma pentru un viitor AVC. La fel ca orice AVC major, impune
interventie medicala imediata. Totodata, nu se poate sti daca simptomele sunt ale unui AVC
major sau ale AIT. Intocmai ca la accidentul ischemic, trombii pot produce frecvent AIT-uri.
Nu in ultimul rans, peste o treime din persoanele care sufera un AIT si nu primesc tratament
vor suferi un AVC major in decurs de 1 an.
Factori de risc
Exista numerosi factori care pot creste riscul de AVC:
Factori legati de stilul de viata
 Esti supraponderal sau obez
 Esti sedendar
 Esti consumator de alcool
Factori medicali
 Hipertensiune arteriala
 Fumat sau fumat pasiv
 Colesterol crescut
 Diabet
 Apnee obstructiva de somn
 Boli cardiovasculareHigh blood pressure
 Istoric familial de AVC, infarct de miocard (IMA) sau accident AIT
 Infectia cu COVID-19
Alti factori asociati cu risc crescut de AVC pot fi:
 Varsta – Persoanele peste 55 de ani au un risc mai crescut decat tinerii
 Genul— Barbatii au un risc mai crescut decat femeile. Femeile varstnice pot suferi AVC si
au risc mai mare de deces in comparatie cu barbatii de aceeasi varsta.
 Hormonii — Folosirea pilulelor contraceptive sau a terapiilor hormonale cu estrogen cresc
riscul de AVC.
 PREZENTAREA CAZULUI
PACIENT CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

CULEGEREA INFORMAŢIILOR

Unitatea sanitară: SPITALUL JUDETEAN DE URGENTA PITESTI

Localitatea: PITESTI
Secţia: NEUROLOGIE
INFORMAŢII SOCIALE
Nume:I
Prenume:M
Vârstă: 80 DE ANI
Sex: MASCULIN
Naţionalitate: ROMANA
Domiciliu: COSTESTI
Activitate profesională: PENSIONAR
Data internării: 15.10.2022
Data externării: 20.10.2022
Motivele internării: Pacientul se interneaza in sectia Neurologie, cu urmatoarele manifestari de
dependenta: -tulburari de deglutitie -incontinenta urinara -agitat, anxios, nelinistit,refuza sa se
alimenteze, refuza ajutorul apartinatorilor. -hemiplegie dreapta. -afazie..
Istoricul bolii; Aflam de la apartinatori ca pacientul s-a trezit si nu putera sa vorbeasca,nu putea sa-
si miste bratul drept si membrul inferior drept.Sotia spune ca pacientul nu sufera de alte boli.
Pacientul prezinta TA 150-80 mmHg ,puls 60/min, R 20/min.:
Diagnosticul de internare: AVC ischemic cu hemiplegie dreapta,predominant brahiala,afazie
motori.

Antecedente personale, fiziologice şi patologice:

Menarha: , N = , Ab =
neagă alte afecţiuni.
Antecedente heredo-colaterale:
tatăl – CU TULBURARE BIPOLARA
mama -DECEDATA
 neagă boli infecto-contagioase: Sifilis,TBC în familie
Din relatarile apartinatorilorl obisnuia sa fumeze peste 20 de tigari pe zi si sa bea cel putin 2 cafele
pe zi. Avea un regim alimentar normal,mese regulate, facea miscare zilnic, nu avea o viata
sedentara.Locuieste in conditii normale, decente

INFORMAŢII FIZICE
Înălţime: 1.65
Greutate: 70 KG
CAP
Aspectul şi culoarea tegumentelor – NORMAL COLORATE
Aspectul gurii –
Aspectul buzelor –
Aspectul urechilor-
Aspectul limbii –
Aspectul dinţilor şi a cavităţii bucale –
Aspectul părului –
Probleme vizuale –
Probleme auditive –
Semne particulare-
TRUNCHI
Semne particulare : NU
Aspectul şi culoarea tegumentelor : NORMAL COLORATE
Probleme respiratorii : TORACE NORMAL CONFORMAT
Aparat cardio-vascular :
- Respiraţie= 20 R/ MIN
- Puls= AV 68/MIN
- Tensiunea arterială= TA 170=/80 mm Hg,
Aparat uro-genital –LOJI RENALE LIBERE, MICTIUNE FIZIOLOGICA
Sistem osteo-articular – INTEGRU,CU ARTICULATII LIBERE, DUREROASE LA MOBILIZARE
Sistem ganglionar-limfatic – NEPALPABIL
SNC :
ROT :
MEMBRE
Semne particulare :
Aspectul şi culoarea tegumentelor : NORMAL COLORATE
Mobilitate articulară :
Probleme în legătură cu mersul pe teren plat sau pe scări :
Stângace – NU
Dreptace –
Se scoală – singură – X
- ajutată
OBIŞNUINŢE ÎN LEGĂTURĂ CU ALIMENTAŢIA
Regim –
Apetit – , DA
Nr. de mese – 4
Alimente preferate –
Băuturi preferate –
Alimente interzise –
Mod de servire a mesei
– singură
– ajutată -X
– în salon
– în sala de mese
OBIŞNUINŢE DE IGENĂ PERSONALĂ
Toaleta zilnică
– singură
– ajutată -X
Se spală pe dinţi
– singură -X
- ajutată
Se piaptănă
– singură-X
– ajutată
Se îmbracă
– singură
- ajutată -X
Se dezbracă
– singură
– ajutată -X
OBIŞNUINŢE PRIVIND SOMNUL
Probleme privind somnul : NU
Obişnuinţe privind somnul : NU
Utilizarea sedativelor : NU

COMPORTAMENTUL PACIENTEI
Îi place să fie
-singură -X
–cu alţii
Atitudinea în timpul culegerii datelor – OK
Atitudinea familiei faţă de bolnavă – OK
Atitudinea personalului medical – OK
Modul de a petrece timpul liber : IN AER LIBER
INFORMAŢII MEDICALE
Grupa sanguină : A II
RH : POZITIV
Alergii : NU
Tratament urmat înaintea spitalizării –
Tratament actual:
Investigaţii efectuate:
Examen de sânge:
Hemoleucogramă
Leucocite= 8000 4 - 11/*103/μL
Hgb = 14,8 gr/dL 12-14g/dL
Htc = 42,5% 40-75%
Trombocite 268.000 150.000-300.000
VSH= 15mm/h 1-3 mm/h
Glicemie= 85mg/dL 75-110mg/dL
Creatinina 0,98mg/dL 0,8-1,02mg/dL
Fosfataza alcalină 95 U/L < 129U/L
TGP 60U/L 7/56 U/L
 NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
PROBLEMA NURSING AUTONOME ŞI DELEGATE

1.NEVOIA DE Pacientul prezinta Pacientul sa Asistenta medicala Bolnavul a

evalueaza capacitatea reusit sa se
A BEA SI DE A tulburari de masticatie primeasca de deglutitie inainte hidrateze si
si de deglutitie
MANCA alimente de a incepe sa se
alimentatia per os. alimenteze
care sa Asistenta medicala natural
corespunda ridica capul
pacientului si asigura
din punct de rotatia de partea
vedere sanatoasa in timp ce
acesta incearca sa
calitativ si inghita fractionat cu
cantitativ lingurita numai
lichide
2.NEVOIA DE Alterarea Pacientul sa Asistenta asigura o Pacientul
A SE MISCA SI mobilitatii pozitie fiziologica a efectueaza
efectueze miscari
DE A AVEA O membrelor usoare
fizice legata
BUNA active cu membrul pacientului, cu miscari
POSTURA de deficitul bratele pe langa active ale
inferior si superior
motor si corp,dar nu lipite de corp membrelor
drept. inferior si
senzorial,
superior drept
 Pacientul sa Asistenta evalueaza
3.NEVOIA DE A Deficit de Pacientul
fie capabil cu pacientul ce poate
SE IMBRACA SI autoingrijire foloseste
sa-si sa faca singur si ce nu
DEZBRACA din cauza mana stinga
deficitului satisfaca poate.Ajuta pacientul pt a se ajuta
motor partial sa se imbrace, sa se la imbacare si
nevoile de dezbrace, dezbracare, facee

autoingrijire incurajindu-l sa-si exercitii

cu mana cea
,de a spala si foloseasca mina
dreapta
imbraca , in stinga.
decurs de
trei zile
) Asigura o
imbracaminte mai
lejera,cu mod de
incheiere
simpla.Invata
 pacientul modul de
imbracare si de
dezbracare: mai intai
mebrul membrul
paralizat si apoi cel
sanatos(la
dezbracare-invers).

4.NEVOIA DE A Deficit de Pacientul sa Asistenta se ingrijeste Pacientul

SI MENTINE autoingrijire fie capabil sa-i fie asigurate foloseste
TEGUMENTELE ,din cauza sa-si pacientului ingrijirole mina stinga
CURATE SI deficitului satisfaca de igiena personala si pt a se spala
INGRIJITE motor,manifestat prin nevoile de o riguroasa igiena a pe fata si pe
- autoingrijire cavitatii bucale. dinti.
incapacitatea ,de a spala. Dupa fiecare toaleta Pacientul are
de a se spala se efctueaza frictiuni pielea intacta.
ale spatelui, toracelui
si membrelor cu
alcool mentolat si
pudra de talc.