ÎNGRIJIRI PALIATIVE

ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL

Un accident vascular cerebral(AVC) apare atunci când aportul de sânge la

o parte a creierului este întrerupt sau redus, privând țesutul cerebral de oxigen și
nutrienți.Fără oxigen, celulele creierului încep să moară după câteva minute. Dacă
celulele creierului mor sau sunt deteriorate, simptomele apar în părțile corpului pe
care le controleaza aceste celule ale creierului (slăbiciune bruscă; paralizie sau
amorțeala a feței, a brațelor sau a picioarelor).
Există două tipuri principale de accident vascular cerebral: ischemice și
hemoragice, ischemicul fiind cel mai frecvent.
Un accident vascular cerebral este o afecțiune gravă care necesită îngrijire de
urgență, acesta putând provoca leziuni cerebrale de durată, invaliditate pe termen
lung sau chiar moarte.
Dacă banuiți că dvs. sau altcineva aveți un accident vascular cerebral, sunați
imediat la 112. Nu conduceți la spital sau lăsați pe altcineva să vă conducă. Sunați
o ambulanță, astfel încât personalul medical să poată începe tratamentul de salvare
pe calea spre camera de urgență. În timpul unui accident vascular cerebral, fiecare
minut contează.

Cauzele AVC-ului

Un accident vascular cerebral poate fi cauzat de o arteră blocată (accident vascular

cerebral ischemic) sau de scurgerea sau ruperea unui vas de sânge (accident
vascular cerebral hemoragic). Unii oameni pot prezenta doar o întrerupere
temporară a fluxului sanguin către creier (atac ischemic tranzitoriu), care nu
provoacă daune permanente. 

Accident vascular cerebral ischemic

Aproximativ 80% din accidentele vasculare cerebrale sunt accidente ischemice.
Tulburările ischemice apar atunci când arterele din creier devin înguste sau
blocate, determinând un flux sanguin redus (ischemie). Cele mai frecvente
accidente ischemice includ:

 Infarctul trombotic. Un accident vascular cerebral trombotic apare când se

formează un cheag de sânge (tromb) într-una din arterele care furnizează sânge
creierului. Un cheag poate fi cauzat de depunerile grase (plăcile) care se
acumulează în artere și determina un flux sanguin redus (ateroscleroza) sau alte
afecțiuni ale arterelor;
 Embolism vascular cerebral. Apare atunci când un cheag de sânge sau alte
resturi se formează departe de creier - frecvent în inima dumneavoastra - și este
trecut prin sângele vostru pentru a se depozita în artere cerebrale restrânse.
Acest tip de cheag de sânge se numeste embolus.

Accident vascular hemoragic 

Accidentul vascular cerebral hemoragic apare atunci când un vas de sânge din
creier scurgeri sau rupe. Brainurile hemoragice pot rezulta din multe afecțiuni care
va afectează vasele de sânge. Acestea includ:

 Tensiunea arterială ridicată necontrolată (hipertensiune arterială);

 Suprasolicitare cu anticoagulante (diluanți sanguini);
 Puncte slabe în pereții vaselor de sânge (anevrisme).

O cauza mai puțin frecventă a hemoragiei este ruptura unei încurcări anormale a
vaselor sanguine cu pereți subțiri (malformații arteriovenoase).

Stresul si riscul crescut de accident vascular cerebral

Un alt studiu, realizat de cercetătorii chinezi arată că stresul acumulat la locul de
muncă ar putea reprezenta principalul risc pentru apariția accidentelor vasculare
cerebrale. 
O analiza a șase studii efectuate anterior de către cercetatorii din întreaga lume, în
cadrul cărora au fost monitorizate 140 de mii de persoane timp de 17 ani, a dus la
constatarea că persoanele care se confruntă cu stres la locul de muncă prezintă un
risc de accident vascular cerebral cu 22% mai mare decât persoanele care lucrează
într-un mediu lipsit de stres. În plus, conform studiului, în rândul femeilor riscul
creste până la 33%.
Factorii avuți în vedere la locul de muncă au inclus impunerea de termene limită
foarte strânse, presiunea pshilogică determinată de efectuarea sarcinilor de lucru și
metodele de coordonare în echipă. Numărul de ore lucrate pe zi nu au fost incluse.
Persoanele care lucrează în domeniile cu nivel ridicat de stres au fost predispuse la
pericolul ischemiei cerebrale, cauzate prin formarea unui cheag de sânge în creier,
în 58% dintre cazuri.
Cu toate acestea, studiul nu atestă prezența unei relații de tipul cauza și efect între
stresul de la locul de muncă și declanșarea atacului cerebral.

Complicatii
Un accident vascular cerebral poate provoca uneori dizabilități temporare sau
permanente, în funcție de cât timp creierul nu are flux sanguin și ce parte a fost
afectată. Complicațiile pot include:

 Paralizia sau pierderea mișcării musculare;

 Dificultate de vorbit sau de înghițire;
 Pierderea memoriei sau dificultățile de gândire;
 Probleme emoționale;
 Durere, amorțeală sau alte senzații ciudate pot să apară în părțile corpului
afectate AVC;
 Schimbări de comportament;
 Necesitatea de ajutor pentru îngrijire.

Procesul de îngrijire al unui pacient cu AVC

Plan de îngrijire

Culegerea datelor
Numele: A.
 Prenumele: M.
Sex: masculin
Vârsta: 70 ani
Data nașterii: 08.04.1950
Domiciliu: Suceava
Ocupația pensionar
Data internării:
Data externării:
Diagnostic la internare : accident vascular cerebral, ischemie cerebrală
Antecedente heredo-colaterale: fără importanță
Antecedente personale:hipertensic de 10 ani
Istoricul bolii: Pacientul se internează în secția de neurologie cu diagnosticul
de AVC- Ischemie cerebrală. Boala a survenit în urma creșterii excesive a tensiunii
arteriale din ultimele șase zile, tensiune arterială care nu a fost corectată la timp cu
medicația și regimul alimentar căreia îi corespund. Pacientul a declarat că în
ultimele 3 zile a apărut oarecare parestezii și paralizia jumătății stângi a corpului-
hemiplagie precum și tulburări de vedere. Toate aceste simptome au dus la comă
superficială.

APLICAREA PROCESULUI DE NURSING

Culegerea datelor privind satisfacerea celor 14 nevoi fundamentale:
Manifestări de
Nevoia fundamentală Problema Sursa de dificultate
dependenţă
1. Nevoia de a respira şi a -parțial dependent -HTA -
avea o bună circulaţie
2. Nevoia de a se hidrata şi a - lipsa poftei de - scăderea în - alimentație insuficientă
se alimenta mâncare greutate cantitativ
3. Nevoia de a elimina -parțial dependent - -
4. Nevoia de a se mişca şi a - vertij - dificultate în a se - amețeli
avea o bună postură mișca
5. Nevoia de a se odihni şi a -ore insuficiente -neliniște și -insomnii
dormi de somn irascibilitate
-treziri frecvente
6. Nevoia de a se îmbrăca şi -incapacitatea de -vertij -amețeli frecvente
a se dezbrăca a se îmbraca -tulburări de
vedere
7. Nevoia de a fi curat, -incapacitate de a -parestezii -amețeli frecvente
îngrijit, de a proteja se îngriji
tegumentele şi mucoasele
8. Nevoia de a menţine - - -
temperatura corpului în
limite normale

9. Nevoia de a evita -vulnerabilitate -vertij -pierderea echilibrului

pericolele față de pericole
10. Nevoia de a comunica - necooperant -conversații - spitalizarea
minime
11. Nevoia de a acţiona - - -
conform propriilor
convingeri şi valori, de a
practica religia
12. Nevoia de a fi preocupat - - -
în vederea realizării

13. Nevoia de a se recrea - dezinteres în a - izolare - spitalizarea

participa la - stresul
activităţi
14. Nevoia de a învăţa cum - cunoştinţe - lipsa - agravarea bolii
să-ţi păstrezi sănătatea insuficiente cunoştinţelor
despre afecţiune
 ANALIZA, INTERPRETAREA ŞI IMPLEMENTAREA DATELOR

Intervenții Intervenţii
Data Probleme Obiective autonome delegate Evaluare

- hemiplegie - - asigurarea -recoltarea - stare generală relativ

-parestezii -prevenirea poziției bv. produselor bună, calmarea anxietății
-tulburări de complicații Decubit dorsal biologice pt TA=160/90 mmHg
vedere lor -psihoterapie examenul de
-HTA - -scoaterea laborator
TA=210/110 combaterea protezelor -Sânge pt
mmHg anxietății dentare determinarea
-anxietate -asigurarea -desfacerea hemoleucograma,
-transpirații reci confortului nasturilor sau VSH, uree
-facies palid -scăderea curelei sanguină, glicemia,
TA - ionigrama, examen
supravegherea sumar urină
funcțiilor -adm. Medicației
vitale, culorii prescrise de medic
tegumentelor -examinări de
-recolatarea urgență,
produselor oftalmoscopia,
biologice radiografia
pentru craniană simplă,
examenul de tomografie, EEG,
laborator puncție lombară
-adm.
Medicației
prescrise de
medic
 -pregătirea
bolnavului pt
investigații
radiologice
-prevenirea
escarelor
-montarea
unei perfuzii
la indicația
medicului
-ajutarea
bolnavului în
satisfacerea
nevoilor
fundamentale
-asigurarea
igienei
personale
-asigurarea
regimului
dietetic
-educație
sanitară

Evaluare finală
 Pacientul în vârstă de 70 de ani se internează cu diagnosticul accident
vascular cerebral, ischemie cerebrală.A urmat tratament medical (Manitol 20%
i.v. , Furosemid 2 , Raunervil 2.5 mg , Clonidin 0,15 mg) și fizical. Se externează
ameliorat.
Recomandări la externare:

 să evite efortul fizic și frigul;

 continuă tratamentul conform scrisorii medicale;