Dr.

Man Viorela

TULBURARILE
NEUROLOGICE si
PSIHICE IN
IMBATRANIRE
TULBURARILE
SOMNULUI
 Organismul uman are nevoie de odihnă şi
somn pentru a-şi conserva energia, a
preveni oboseala, a asigura o pauză în
funcţionarea organelor şi a elimina
tensiunea.

 Odihna depinde de gradul de relaxare fizică

şi mentală.
DISSOMNIA
 Dissomnia reală a vârstnicului, care
trebuie diferenţiată de falsa insomnie
(nu dorm noaptea pentru că dorm ziua),
include atât tulburări cantitative,
hiposomnia, cât şi tulburări ale ritmului
normal (somn nocturn – veghe diurnă, în
sensul inversării).
La persoanele varstnice:

Ø − nevoile de somn ale vârstnicului sunt mici

comparativ cu adultul, cu toate acestea timpul
de somn total nu scade odată cu înaintarea în
vârstă;

Ø − comparativ cu adultul, la vârstnic, numărul de

treziri poate însuma 1-2 ore de veghe nocturnă,
comparativ cu câteva minute la adultul tânăr;
 CAUZELE DISSOMNIEI LA
VARSTNIC
- hipertrofia de prostata – polachiurie noturna;
 - reflux gastro-esofagian;
 - reumatism articular dureros(mai ales
nocturn),crampe musculare la nivelul
membrelor inferioare prin tulburari circulatorii;
 - tuse rebela la varstnicii fumatori,cu bronsita
cronica;
 - insomnia
iatrogena,medicamentoasa(stimulente ale
SNC,hipnotice);
EVALUAREA CALITATII
SOMNULUI
Informaţiile privind istoria somnului:

 − cât de bine doarme pacientul acasă, de câte

ori se scoală pe noapte, la ce oră se culcă;
 − ce deprinderi are înainte de culcare:
serveşte o gustare, urmăreşte programele TV,
ascultă muzică, lecturează ceva, face exerciţii
fizice;
 − poziţia favorită în pat, condiţiile de
microclimat din cameră (temperatură,
Interventii

 − Menţinerea condiţiilor care favorizeză somnul

(factori de mediu şi obişnuinţele dinainte de
culcare).

 − Ajutorul oferit pacientului pentru relaxare

înainte de culcare prin masarea spatelui, a
picioarelor sau servirea unor gustări dacă se
solicită (lapte cald, vin, coniac).
 DEMENTA
 Un declin uşor al memoriei şi al vitezei de
prelucare a informaţiilor este normal odată cu
înaintarea în vârstă, dar nu afectează
activitatea zilnică şi de obicei nu se agravează.

 Dementa este o disfuncţie intelectuală

dobândită, persistentă şi cu evoluţie progresivă,
afectând cel puţin două din următoarele
procese mentale:
- limbajul, memoria, orientarea temporo-spaţială,
 DEMENTA
 cea mai precoce manifestare a demenţei este
de obicei uitarea.
 calculul numeric devine mai dificil;
 cuvintele potrivite sunt mai greu de găsit;
 apar probleme de concentrare;
 dificultăţi în activităţile obişnuite, cum ar fi
îmbrăcatul, gătitul şi păstrarea echilibrului
financiar;
 urmează apoi pierderea memoriei recente mai
 DEMENTA
 Bolnavii se simt stânjeniţi şi frustraţi de
pierderea abilităţilor, refuzând să fie ajutaţi.
Acest fapt duce la încercarea de a-şi ascunde
dificultăţile, la rezistenţă în a primi ajutor şi la
refuzul de a mai face unele activităţi.

 Tipul de demenţă (Alzeimer, demenţe

vasculare) influenţează evoluţia şi tratamentul
acesteia. În numeroase cazuri, demenţa
coexistă cu depresia şi cu delirul.
 DEMENTA
Diagnosticul se bazează pe:

 − Istoricul bolii, examenul fizic şi al stării

mentale.
 − Revizuirea atentă a medicaţiei administrate
şi a consumului de alcool.

 − Investigaţii de laborator pentru a elimina alte

cauze ale disfuncţiilor cognitive: dozarea
hormonilor tiroidieni, VDRL (analiza pentru
 DEMENTA -
interventii
 Menţineţi independenţa bolnavului prin
încurajarea acestuia să facă singur anumite
activităţi care sunt mai uşor de rezolvat; ajută
la menţinerea stimei de sine şi previne
frustrarea.

 Încercaţi să nu-i contraziceţi dacă spun lucruri

ciudate sau prosteşti.

 Distrageţi-le atenţia dacă doresc să facă ceva

nepotrivit, schimbând subiectul sau
 DEMENTA - interventii

 Stabiliţi rutine în îngrijirea persoanei cu

demenţă, făcând aceleaşi lucruri la
aceleaşi ore .
 Asiguraţi un mediu sigur pentru bolnavul
cu demenţă(eliminarea obiectelor
periculoase pot diminua riscul
accidentelor casnice).
 Menţineţi canalele de comunicare
deschise.
 DEMENTA - interventii
Pentru a menţine canalele de comunicare
deschise se recomandă:

 − să verificaţi dacă bolnavul nu este afectat de

tulburări de auz, vedere, sau de probleme
stomatologice;
 − să vorbiţi clar, simplu şi rar, numai despre
un singur subiect;
 − să acordaţi persoanei mai mult timp pentru
a răspunde;
ACCIDENTUL VASCULAR
CEREBRAL
 Definitie. Necroza țesutului cerebral cauzată
de aportul inadecvat de sânge și oxigen la
nivelul unei regiuni a creierului.

 Clasificare.În funcție de etiologie se

deosebesc: AVC ischemice și AVC
hemoragice.

 În funcție de semnele prezente și de evoluție,

AVC pot fi:
 AVC ISCHEMIC
Cauze/etiologie:

 − Obstrucția arterelor care irigă creierul,

cel mai frecvent fiind vorba de obstrucția
ramurilor arterelor carotide interne, prin:
tromb/cheag de sânge, aterom-depozit
de material lipidic, embol.
 − Scăderea fluxului sanguin cerebral
prin hemoragie (extracerebrală) sau prin
scăderea TA.
 − Îngustarea vaselor sanguine care irigă
 AVC ISCHEMIC
 Simptomatologie:
 apare la persoane trecute de 60 de ani, cu
antecedente de ateroscleroză, cardiopatie
emboligenă.
 O leziune în emisfera stângă a creierului va
antrena un deficit de hemicorp drept, adesea
asociat cu tulburări de limbaj și de utilizare a
obiectelor (apraxie).
 − O leziune în emisfera dreaptă va antrena un
deficit de hemicorp și de hemispațiu stâng,
tulburări ale schemei corporale.
 AVC ISCHEMIC

 Semnele premonitorii se traduc prin: apariția

bruscă a slăbiciunii musculare sau a
deficitului motor la un membru sau la nivelul
unei jumătăți laterale a corpului, reducerea
sau pierderea bruscă a vederii, în special
dacă aceasta se realizează la nivelul unui
singur ochi, parestezii la nivelul unui membru
sau al unei jumătăți laterale a corpului,
labilitate emoțională (plâns sau râs excesiv
în situații nepotrivite). Se instalează apoi:
 AVC ISCHEMIC
Se instalează apoi:

 confuzia, cu dificultate de vorbire și de

înțelegere a vorbirii (dizartrie mergând până
la afazie;
 pierderea echilibrului și a coordonării care
determină căderi;
 agnozie vizuală (lipsa de recunoaștere a unei
persoane, obiect, fenomen) când este
afectată artera cerebrală posterioară din
 AVC ISCHEMIC
 Când se suspectează un accident
vascular cerebral, se poate face
următorul test, aplicând formula
mnemotehnică F.A.S.T. sau FBVT (Față,
Braț, Vorbire, Timp):
F - Face/față;
A – Arms(Brate);
S – Speech (Vorbire);
Time (Timp) – Dacă se remarcă oricare
dintre aceste semne, se va suna imediat la
AVC ISCHEMIC -
investigatii
 RMN si CT CEREBRAL
 Angiografie cerebrala
 Ecografie Doppler;
 ECG
 HLG
 Teste de coagulare
 Colesterol,lipide
 AVC ISCHEMIC -
tratament
 - Internarea pacientului în secția de
neurologie.
 − Crearea accesului vascular periferic pentru
investigații, tratament și
alimentatie/hidratare.
 − Examinarea clinică a bolnavului de către
medicul neurolog, pregătirea și efectuarea
examenelor paraclinice pentru diagnosticul
pozitiv.
 − Aplicarea de pampers sau montarea unei
sonde vezicale a demeure pentru controlul
 AVC ISCHEMIC -
tratament
 se poziționează corect pacientul, alternând
decubitul pentru prevenirea complicațiilor
legate de imobilizare;
 − se asigură poziția funcțională a
articulațiilor de pe partea cu hemipareză
(piciorul în unghi drept față de gambă, brațul
și antebrațul în unghi drept, umărul sub
marginea pernei) și se mențin în această
poziție cu ajutorul unor auxiliare de tipul:
pernuțe sau rulouri, pături;
 AVC ISCHEMIC -
tratament
 se efectuează exerciții motorii pasive (la
nivelul articulațiilor de pe partea afectată) și
active, la nivelul membrelor sănătoase;
 − se încurajează independența în mobilizare
prin asistarea pacientului în folosirea barelor
laterale ale patului, ,,hamului”, a altor
mijloace sau a membrului inferior sănătos
pentru mișcarea celui afectat;
 − se așază articolele de uz personal la
indemâna membrului sănătos pentru a
promova autonomia;
 AVC ISCHEMIC -
tratament
 - se mențin tegumentele curate și uscate și se
schimbă poziția la 2 ore ziua și 3 ore noaptea;
 − se asigură mobilizarea progresivă a
pacientului, până la limita resurselor sale
fizice (de la mișcări în pat la cele cu cadrul
sau la mersul cu baston cu cotieră);
 − se învață pacientul/familia o serie de
exerciții de creștere a mobilității, de transport,
precum și alte metode de recuperare,
pregătindu-l, astfel, pentru externare;
 − se evaluează dificultățile pacientului în
 AVC ISCHEMIC -
tratament
 - se observă nivelul funcțional al pacientului,
se anunță și se notează orice schimbare;
 − se încurajează pacientul să contribuie la
efectuarea igienei personale, la îmbrăcat și
dezbracat, imediat ce se poate ridica;
 − se ajută pacientul să-și stabilească
obiective realiste și să realizeze activități
cum ar fi pieptănatul, bărbieritul, mâncatul cu
o singură mână (mâna dominantă) dacă nu
este afectată;
 − se solicită familiei să-i aducă haine cu un
 AVC ISCHEMIC -
tratament
 - se evaluează capacitățile de înghițire și
toleranța digestivă înainte de a începe
alimentația per os;
 − în funcție de rezultatul evaluării, se
alimentează și se hidratează bolnavul per
os, cu lingurița, paiul și se completează
necesitătile prin perfuzii i.v.;
 − se observă efectele hidratării per os și
parenterale (pliul cutanat, aspectul limbii,
tonusul globilor oculari);

 AVC ISCHEMIC -
tratament
 - se observă la bolnav existența tulburărilor
ce predispun la accidente și se notează
zilnic evoluția acestora, cum ar fi: deficitul
motor, modificările vizuale, confuzia;
 − se încurajează pacientul să solicite ajutor
ori de câte ori are nevoie;
 − se apreciază perioadele în care se pot
produce accidente: în timpul nopții, în timpul
încercării de mobilizare sau de acces la
obiectele de uz personal;
 AVC ISCHEMIC -
tratament
 se învață pacientul tehnici pe care le poate
integra în activitățile zilnice: sprijinirea
mâinii cu pareză în mâna sănătoasă prin
împletirea degetelor, pentru a relaxa
mușchii cefei și a reduce spasticitatea
musculară;
 − se informează pacientul despre
persoanele care-l pot ajuta să recupereze
deficitul motor (profesor de gimnastică) și
să evite factorii de risc.