Scoala Postliceala ,,Grup Scolar Electrotehnic Spiru Haret Specializare : Asistent Medical Generalist Anul : II, clasa : A

*Epilepsia *
Elev : Capraru Monica Andreea

Epilepsia
Definiie: este un sindrom clinic paroxistic, cronic, cu debut i sfrit brusc, caracterizat n cazul crizelor majore de pierderea cunotinei, nsoit de convulsii tonicoclonice. Cnd crizele de epilepsie se repet, se vorbete despre epilepsia-boal. Etiologie: n ordinea frecvenei, principalele cauze sunt: a) traumatismul craniocere-bral, cnd epilepsia poate aprea imediat (prin edem cerebral precoce), dup un interval de cteva ore (hematom sau edem cerebral), sau tardiv, dup luni sau ani; b) neoformaiile intracraniene, n care crizele sunt la nceput limitate i se nsoesc de semne de hipertensiune intracranian; c) tulburrile vasculare cerebrale (ramolisment, encefalopatie hipertensiv, hemoragie meningian, tromboflebite cerebrale, embolii) etc.; d) epilepsia esenial, n care nu se gsete nici o etiologie sau leziune care s justifice boala. n acest caz crizele sunt generalizate i apar nc din copilrie; e) alte cauze mai rare sunt: traumatisme obstetricale, intoxicaii cu alcool, oxid de carbon, tulburri metabolice (uremie, hipoglicemie), procese infecioase cerebrale (encefalite etc.).

Epilepsia generalizata
a) Criza major este precedat de prodroame (migren, nevralgii, parestezii), care apar cu ore sau zile nainte, i semne care preced imediat criza i care poart numele de "aur". Aura poate fi motorie (micri rapide ale membrelor, clipitul pleoapelor), senzitiv (furnicturi, arsuri), senzorial (zgomote, voci, scntei, mirosuri diverse), psihic (anxietate). Ea preced cu cteva zeci de secunde criza i permite bolnavului s ia poziii de protecie. Aura nu apare ns ntotdeauna. Debutul este n general brutal, cu paloare brusc, strigt i pierderea cunotinei, cu prbuirea bolnavului. Se descriu obinuit -o faz tonic, scurt, care dureaz 20 - 30 de secunde, cu rigiditatea membrelor, cianoza feei, dinii strni, ochii imobili i toracele n expiraie forat, i o a doua faz, numit clonic, care dureaz 1-2 minute i se caracterizeaz 2

prin micri violente ale capului i maxilarelor, cu mucarea limbii i apariia la nivelul gurii a unei spume abundente i uneori sanguinolente, convulsii ale membrelor i emisiuni involuntare de urin i materii fecale. Uneori criza convulsiv este urmat de o stare comatoas, care dureaz mai multe ore, cu reflexe abolite i respiraie stertoroas. Dup criz apar uneori semne de deficit motor (pareze, contractur). Amnezia crizei este total. b) Criza minor de epilepsie apare mai frecvent la copii i se caracterizeaz de obicei prin absene i contracii muscualare pariale, cu o durat de cteva zeci de secunde. Absena (forma cea mai frecvent) este o suprimare a funciilor psihice de scurt durat, n timpul crora bolnavul i oprete orice activitate, persistnd numai automatismele simple (mersul, deglutiia, mestecatul etc.). n formele uoare, bolnavii devin palizi, scap obiectele din mn i i revin fr s tie ce s-a ntmplat.

Epilepsia localizat
Este cunoscut i sub numele de crize jacksoniene i se caracterizeaz prin micri clonice, care ncep ntotdeauna n acelai loc (mn, picior sau fa) i se propag la segmentele vecine. Tulburarea nu este nsoit de pierderea cunotinei, bolnavul asistnd la desfurarea crizei.

Echivalenele epileptice
Se caracterizeaz prin faptul c bolnavul acioneaz ntr-o stare aa-numit crepuscular, mergnd fr scop sau ndeplinind gesturi de care nu este contient. La fel starea de ru epileptic, caracterizat prin crize subintrante. Diagnosticul diferenial trebuie s elimine simularea, tetania, criza isteric. Ultima tulburare este declanat de emoii i conflicte psihice, criza se desfoar n prezena unor martori, iar bolnavii i aleg de obicei locul cderii. Tratament: regimul de via al bolnavului epileptic const n program regulat de somn de 8 ore, fr consum de alcool, cu restricie de sare, dulciuri i excitante. Alegerea profesiunii este capital, natura bolii contraindicnd toate profesiunile care impun activitate la nlime, n ap, maini n mers etc. Baza tratamentului medical const n administrarea de Fenobarbital n doze de 1 cg/an de vrst/zi. La adult, doza variaz dup necesiti ntre 10 i 40 cg/zi, asociat cu Fenitoin sau Etotoin (2-4 tablete/zia), Primidon sau Trepal. 3

Probleme:

~In criza de epilepsie~ - oprirea respiratiei din cauza contractiei tonico-clonice - risc de sufocare din cauza convulsiilor si caderea limbii - risc de traumatizare leziuni, muscarea limbii - alterarea perceptiei senzoriale (vizuala, auditiva, kinestezica) - incontinenta (urina, fecale din cauza relaxarii post-critice ale sfincterelor - deficit de cunoastere in prevenirea sau rarirea crizelor ~Intre crize~ - dificultate de a-si asuma roluri sociale din cauza frecventei crizelor - dificultatea de a se realiza din cauza riscului potential pentru anumite profesii - depresie - perturbarea stimei de sine - in unele forme, deteriorare psihica progresiva

Obiective imediate
sa i se asigure functionalitatea cailor respiratorii sa nu-si muste limba sa fie protejat de traumatisme, leziuni sa nu i se forteze deschiderea maxilarelor in timpul convulsiei sa nu se imobilizeze fortat, pentru ca se pot produce fracturi din cauza contracturii musculare puternice

Obiective pe termen lung

sa sa sa sa sa i se reduca crizele ca frecventa si intensitate i se amelioreze adaptarea psiho-sociala i se amelioreze depresia stie sa-si urmeze medicatia fie capabil sa recunoasca semnele prodromale

Interventii in timpul crizei

nu se lasa niciodata persoana singura se aseaza persoana in pozitie orizontala (pe pat, podea) se introduce intre dinti (arcadele dentare), pe partea laterala, un obiect moale (de cauciuc sau orice material textil), o batista rulata nu se forteaza maxilarul 4

se desface cravata, gulerul, centura pentru a nu fi impiedicata respiratia se indeparteaza obiectele tari, mobile, din jur, pentru a preveni lezarea se intoarce corpul sau capul intr-o parte, pentru a ajuta pacientul sa respire eventual, se imobilizeaza pacientul pentru a se evita lovirea se ridica barele laterale de protectie, se captuseste patul (in anumite situatii) se monitorizeaza functiile vitale si vegetative se curata cavitatea bucala

Interventii dupa criza

se verifica permeabilitatea cailor respiratorii, cu atentie la caderea protezei dentare in traheee - se aspira secretiile (saliva, secretiile bronsice) - se verifica eventualele leziuni sau limba muscata - in caz de hipotermie sticle cu apa calda - in caz de hiperpirexie impachetari reci - se asigura igiena corporala (dupa incontinenta) - se ajuta pacientul sa se orienteze in mediul inconjurator Observatie : Dupa crize, poate aparea tusea, urmare a aspiratiei de saliva in caile respiratorii. In acest caz se intoarce capul pacientului spre stanga sau se seaza in pozitie de drenaj postural. -

Interventii cu rol delegat : - pregatirea si administrarea de

medicamente anticonvulsivante la indicatia medicului : - la pacienti cu accese subintrate tranchilizante, hipnotice, antispastice, narcotice, decontracturante si curalizante - in caz de hiperpirexie : antitermice

Interventii intre crize (Educatia pacientului)

Sfatuim persoana : - sa traiasca cat mai normal posibil - sa evite activitatile periculoase : condusul masinii, activitate la inaltime, inotul - sa evite alcoolul, sa ia medicamentele cu regularitate, sa se odihneasca adecvat (somn 8 ore/zi) Il incurajam sa depaseasca problemele psiho-sociale, sa nu priveasca crizele epileptice ca pe o catastrofa, ci ca pe un eveniment care poate fi rezolvat rational amintindu-i cateva personalitati istorice care au suferit de epilepsie (Napoleon, Iulius Cezar, Lord Byron si altii).

Incercam sa cooperam cu familia pentru a-i face sa inteleaga problemele ce rezulta din epilepsie si faptul ca aceasta situatie nu trebuie sa transforme persoana intr-un ivalid cronic. Una din cele mai importante aspecte ale interventiei este de a schimba atitudinea pacientului fata de boala. In educatia pacientului, trebuie inclusa si familia, in legatura cu folosirea medicamentelor (doza, ora, raportarea efectelor secundare), importanta tratamentului intre crize. Bibliografie Corneliu Borundel, ,,Medicina interna pentru cadre medii, Ed. All, 2010, Bucuresti Lucretia Titirca (coord.), ,,Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistentii medicali editia a9a , Ed. Viata medicala romaneasca, 2008, Bucuresti