PREMATURUL

Dr.Man Viorela
PREMATURUL - definitie

 Prematurul este nou-născutul dintr-o sarcină încheiată sub 37 de

săptămâni.
 Deoarece vârsta gestaţională uneori nu poate fi determinată cu exactitate, s-
a convenit că este nou-născutul care la naştere are greutatea egală sau sub
2.500 g şi lungimea sub 47 cm.
 Cauze:
 Mecanice-actioneaza asupra mamei:trepidatii,efort fizic,traumatisme
suferite de mama,traume psihice;
 Mecanice-actioneaza asupra fatului:sarcina gemelara,unele malformatii
congenitale ale fatului;
 Mecanice-actioneaza asupra anexelor:hidramnios,placenta praevia,dezlipire
prematura de placenta.
PREMATURUL - cauze

Cauze morbide:
 Materne - boli infecţioase acute şi cronice, boli cardiace,
hepatice, renale, endocrine; anemii; cancere;toxicomanii.
 Fetale - trisomia 21 (sindrom Down) la făt;
 Anexiale - leziuni degenerative placentare.
Cauze carentiale - subnutriţia mamei; surmenaj; carenţe
proteice.

Cauze de mediu - nivel economic scăzut; igienă deficitară;

locuinţă insalubră.
ASPECTE MORFOLOGICE ale
prematurului la nastere
 Capul este mare, reprezentând 1/3 din lungimea totală a corpului.

 Perimetrul cranian de cca 31-32 cm, îl depăşeşte pe cel toracic cu 4 cm.

 Craniul este incomplet osificat: se constată că suturile craniene sunt

dehiscente, iar pe lângă fontanela anterioară este larg deschisă şi fontanela
posterioară (lambdoidă).

 Ţesutul celulo-adipos subcutanat este nedezvoltat pe tot corpul şi - din

această cauză - faţa are aspect triunghiular (lipseşte bula de grăsime a
obrajilor).
ASPECTE MORFOLOGICE ale
prematurului la nastere

Spre deosebire de nou-născutul la termen, la prematur :

 unghiile nu ajung la marginea falangelor,
 pavilioanele urechilor nu au schelet cartilaginos;
 la băieţi, testiculele nu sunt coborâte în scrot,
 iar la fetiţe, labiile mari nu le acoperă pe cele mici.
DEFICIENTE FIZIOLOGICE la prematur
 − Aparatul respirator. Centrii respiratori bulbo-pontini fiind
nedezvoltaţi suficient, respiraţia este superficială, ventilează
insuficient şi are un ritm inconstant, între 40-60/minut.
 Prematurul este expus riscului de a face crize de apnee şi
cianoză.
 Surfactantul (substanţa care menţine forma de sferă a
alveolelor pulmonare) nefiind încă secretat, există pericolul
de colabare (turtire) a unor alveole pulmonare cu apariţia de
atelectazie pulmonară (zone întinse din plămân neaerate).
 Absenţa reflexului de tuse favorizează aspiraţia de lapte pe
căile respiratorii în timpul alimentaţiei.
DEFICIENTE FIZIOLOGICE la prematur
 − Aparatul cardiovascular. Tensiunea arterială mică
predispune la stare de şoc. Fragilitatea capilară îl expune la
hemoragii.

 − Aparatul digestiv. Reflex de supt slab, lipsit de eficienţă:

nu poate suge la pieptul mamei.
 Reflexul de deglutiţie este absent la prematurii gravi: risc de
aspiraţie a laptelui în căile respiratorii. Capacitatea gastrică
redusă impune mese în cantităţi mici şi repetate (ajung la 10
mese în 24 de ore).
 Toleranţa scăzută la lipide şi absorbţia mai dificilă a acestora
impune formule de lapte adaptate special pentru prematuri în
alimentaţie.
DEFICIENTE FIZIOLOGICE la prematur

 − Funcţia de termoreglare este deficitară atât prin

nedezvoltarea centrilor termoreglatori din hipotalamus cât şi
prin absenţa stratului de ţesut celulo-adipos subcutanat
protector.

 − Funcţia de apărare antiinfecţioasă (imunitatea) este slabă

prin absenţa ţesutului limfatic, incapacitatea de a forma
anticorpi serici şi activitatea fagocitară slabă a leucocitelor.
 INGRIJIREA PREMATURULUI

Se face în funcţie de gravitatea prematurităţii, exprimată prin 4

grade:

 − Prematurii de gradul I (prematuritate uşoară) sunt cei

născuţi cu greutatea între 2.500-2.000 g.
 Dacă nu prezintă tulburări respiratorii sau de alt ordin, pot sta
împreună cu mama lor şi vor beneficia de aceleaşi îngrijiri ca şi
nou-născuții la termen sau pot sta într-un salon separat în secţia
de prematuri.
 Dacă însă schiţează neregularităţi ale respiraţiei sau tendinţă la
răcirea extremităţilor vor fi puși în incubator.
INGRIJIREA PREMATURULUI

 Prematurii de gradul II (prematuritate medie) sunt cei

născuţi cu greutatea între 2.000-1.500 g.
 Majoritatea au nevoie de incubator chiar în absenţa
oricăror tulburări vizibile.
 Administrarea de oxigen nu este obligatorie decât în caz
de crize de apnee şi cianoză.
 Alimentaţia se efectuează tot în incubator.
INGRIJIREA PREMATURULUI

 Prematurii de gradul III (prematuritate gravă) sunt cei

născuţi cu greutatea între 1.500-1.000 g.
 Îngrijirea lor are loc în incubator obligatoriu.
 Administrarea de oxigen poate fi necesară pe lungi
perioade.
 Toate procedurile se efectuează tot la adăpostul
incubatorului.
INGRIJIREA PREMATURULUI

 Prematurii de gradul IV sunt cei născuţi cu greutatea

sub 1.000 g.

 Supravieţuirea lor este condiţionată de o monitorizare

continuă pe toată perioada (lungă) pe care o vor petrece
în incubator.
 
ALIMENTATIA PREMATURULUI
 Alimentul ideal pentru această categorie de nou-născuţi este laptele matern.
 Numai în situaţia în care este imposibil de procurat, se va recurge la formule
industriale de lapte adaptat special pentru prematuri, dintre care unele poartă denumiri
cu prefixul pre- (Nestlé PreNan, PreBeba, Aptamil Prematil).

 La prematurii gradul I, dacă nu prezintă vreo suferinţă şi au reflexul de supt şi cel de

deglutiţie prezente, vor fi alăptaţi la fel ca nou-născutul la termen. Dacă nu au puterea
necesară suptului, vor primi laptele matern muls de mamă şi administrat cu linguriţa
sau cu pipeta, la intervale de câte 3 ore (8 administrări în 24 de ore).
ALIMENTATIA PREMATURULUI

 La prematurii gradul II, având reflexul de supt prea slab,

laptele matern va fi muls şi dat cu pipeta sau cu linguriţa.

 La prematurii de gradul III şi IV, neavând reflexe de supt

şi de deglutiţie formate, se va administra laptele matern
muls prin sondă nazo-gastrică care stă în continuare 24
de ore, după care se schimbă sonda şi nara. Alimentarea
are loc din 2 în 2 ore, totalul meselor fiind de 10 în 24 de
ore.
ALIMENTATIA PREMATURULUI

 Cantitatea totală de lapte necesară pentru un prematur în

decurs de 24 de ore se poate calcula după următoarea
formulă valabilă în primele 10-15 zile ale vieţii:

 Cv = 0,02 x V x G

 Cv este cantitatea totală de lapte (ml) necesară în ziua V

de viaţă;
 V = a câta zi de viaţă;
 G este greutatea la naştere (g).
COMPLICATII ale PREMATURITATII

- Detresa respiratorie a prematurului (boala membranelor hialine) este datorată deficitului de

surfactant (un factor lipidic care menţine forma de sferă mică a alveolelor pulmonare).

 În lipsa surfactantului se produce colabarea alveolelor, se formează o membrană care căptuşeşte

alveolele pulmonare şi schimburile gazoase dintre aerul alveolar şi sângele capilar sunt
împiedicate.
 Rezultă o insuficienţă respiratorie prin tulburarea difuziunii gazelor care este foarte gravă.

 Tratamentul constă din instilarea intratraheală de surfactant de provenienţă animală sau sintetic.
COMPLICATII ale PREMATURITATII

- Hemoragia cerebro-meningeală a nou-născutului este

datorată unui traumatism obstetrical minim dar favorizată de
fragilitatea capilarelor din sistemul vascular al prematurului.

 Se manifestă prin alterarea gravă a stării generale, tulburări

respiratorii, convulsii tonico-clonice.
 Este necesar RMN cranian, puncţie lombară, arătând LCR
hemoragic.
 Dacă supravieţuieşte, acest prematur va avea sechele:
tulburări neurologice şi retard mintal.
COMPLICATII ale PREMATURITATII

−Pneumonia interstiţială plasmocelulară este produsă de un

protozoar, Pneumocystis carinii (Pneumocystis jirovecii), care
agresează organismele cu o imunitate deficitară.

 Boala determină polipnee şi insuficienţă respiratorie severă

cu sfârşit letal, iar agentul patogen nu este sensibil decât la
lomidină (răspuns slab) şi la cotrimoxazol.

- Fibroplazia lentală (retinopatia prematurului) este produsă

de o concentraţie prea ridicată a oxigenului în incubator şi are
drept urmare apariţia cecităţii (orbirii).
 
INCUBATORUL
Incubatorul modern, computerizat, prin performanţele lui, este aparatul cu care se pot
recupera prematurii de gradul III şi IV. El asigură:

 − protecţia faţă de mediul ambiant şi faţă de persoanele din jur;

 − acces pentru alimentarea ocupantului şi pentru proceduri medicale prin cele două
hublouri laterale;
 − temperatură reglabilă în spaţiul incubatorului, permiţând ca prematurul să stea
dezbrăcat (în afară de un scutec pus la şezut), fiind astfel permanent supravegheat prin
observare directă;
 − umiditate reglabilă;
 − oxigenare prin conectare la o sursă de oxigen. Concentraţia maximă permisă a
oxigenului în incubator este de 40% (în aerul atmosferic fiind de 20,95%, este deci
aproape dublă). Depăşirea acestei concentraţii timp de câteva ore are o consecinţă
foarte gravă: apariţia unei boli oculare, fibroplazia retrolentală, care duce la orbire;
INCUBATORUL

 − monitorizarea temperaturii corporale a prematurului, a frecvenţei respiratorii, a

ritmului cardiac, prin electrozi-receptori aplicaţi pe piele;
 − gazometria sanguină şi evaluarea echilibrului acido-bazic, înregistrate tot prin
electrozi aplicaţi pe piele.

 Personalul sanitar din secţia de prematuri va purta halate destinate numai pentru
această secţie şi mască facială obligatorie.
 Orice manevră efectuată asupra ocupantului din incubator va fi precedată de spălarea
şi dezinfectarea mâinilor, eventual de îmbrăcarea unor mănuşi chirurgicale sterile.