NUTRITIA IN PATOLOGIA

PEDIATRICA
BOLI DE METABOLISM SI DE
NUTRITIE
 NUTRITIA COPILULUI IN
BOLI DE METABOLISM SI DE NUTRITIE

1. DIABET ZAHARAT
2. OBEZITATE
3. MALNUTRITIE PROTEIN-CALORICA
4. HIPER LIPO PROTEINEMII
 MALNUTRITIA PROTEIN-CALORICA
• MALNUTRITIA = una dintre cele mai importante carente nutritionale ale
copilului
• - termenul de malnutritie este folosit in prezent, dar exista diferente in
interpretarea sa intre nutritionisti si pediatri
• - nutritionistii definesc malnutritia ca o stare patologica ce rezulta fie din
deficitul, fie din excesul unuia sau mai multor principii nutritive (obezitate,
diabet)
• - pediatri folosesc astazi termenul de MALNUTRITIE (dupa anglo-saxoni) sau
DISTROFIE (dupa francezi) pentru a defini starea de subnutritie definita de
aportul alimentar deficitar cantitativ (caloric) si/sau calitativ (proteic)

• - MALNUTRITIA poate fi:

• protein-calorica (MPC)
• sau malnutritie proteica

• OMS a adoptat termenul de malnutritie si este folosit ca atare la raportarea

statistica internationala a starilor de carenta
 DEFINITIE
• = tulburare cronica a starii de nutritie, particulara sugarului si copilului mic,
caracterizata prin G mica in raport cu Varsta si in formele cu evolutie
indelungata prin G mica in raport cu Haltimea, determinata de un aport
nutritiv insuficient caloric si/sau proteic

• Malnutritia = tulburare cronica a starii de nutritie secundara deficitului de

aport alimentar, deosebindu-se astfel de forma primara, prezenta in boli
organice, metabolice, genetice, numita hipotrofie staturo-ponderala

• Observatiile existente in tara noastra asupra copiilor malnutriti arata:

• - dependenta de varsta: 47,6% din malnutriti apar in primul trimestru de
viata (perioada cu cel mai inalt ritm de crestere)
• - predominanta la sexul masculin
• - evolutia sezoniera (cele mai multe cazuri noi apar toamna – dupa
perioada de vara cu repetate boli diareice)
• - predominanta la sugarii cu varsta 0 – 6 luni alimentati artificial si la sugarii
6 – 12 luni, alimentati mixt
• - corelarea cu conditiile socio-economice precare
 CLASIFICARE
1. Malnutritie subclinica (”sugar slab”)
• - usoara (DISTROFIE gradul I)
• - medie (DISTROFIE gradul II)

2. Malnutritie severa (distrofie gradul III; atrepsie)

• - MARASM (malnutritie protein-calorica MPC-forma acuta)
• - Kwashiorkor:
– - forma ACUTA (DISTROFIE EDEMATOASA)
– - forma CRONICA (Kwashiorkor marasmic)

• ETIOLOGIE
• = factori determinanti si factori favorizanti
• - aportul alimentar deficitar = cauza majora a MPC, fie ca este calitativ si/sau
cantitativ

• Factorii determinanti ai malnutritiei

• 1.aportul alimentar redus
• 2.infectiile
• 3. bolile genetice si anomaliile congenitale
• 4. carentele psiho-sociale
• 1. Aportul exogen (INCRETA) insuficient sau inadecvat de
alimente
• Deficitul CANTITATIV de aport apare in:
• - hipogalactia mamei depistata tardiv si tratata incorect
• - dilutii necorespunzatoare ale laptelui de vaca, respectiv formule
necorespunzatoare sau concentratii necorespunzatoare ale laptelui
pudra
• - ZAHARAREA insuficienta – ”frica de zahar”, sub 5% (folosirea laptelui
de vaca integral si neindulcit)
• - dificultati de alimentatie (regurgitatii cronice, varsaturi cronice)
• - diete restrictive repetate

• Deficitul CALITATIV de aport apare in:

• - folosirea unor ratii insuficiente de proteine (DISTROFIA EDEMATOASA
PRIN EXCES DE FAINOASE)
• - diete deficitare in lipide (folosirea pe perioade lungi a laptelui
semiecremat)
• - carenta de glucide (zahararea insuficienta a laptelui de vaca)
• 2. INFECTIILE
• - enterale sau parenterale repetate sau trenante, produc:
– inapetenta
– malabsorbtie
– catabolism exagerat
– pierderi prin varsaturi sau diaree
– scaderea rezistentei la infectii
• La cazurile cu malnutritie severa apar infectii grave cu germeni
rezistenti
• 3. Bolile genetice de metabolism si anomaliile congenitale:
• - deficitul de dizaharidaze
• - fibroza chistica
• - boala celiaca
• - tezaurismozele
• - anomaliile congenitale ale cavitatii bucale (interfereaza cu suptul)
• - anomaliile congenitale cardiace
• 4. Carentele psiho-sociale
• - mediu:
– - insalubru
– - insuficient oxigenat
– - poluat
– - cu o igiena precara
• - copii lipsiti de afectiunea materna
• - copii proveniti din familii dezorganizate
• - copii nedoriti, alimentati necorespunzator

• Factorii favorizanti:
• - prematuritate
• - gemelaritate
• - dismaturitate
 FIZIOPATOLOGIE
• - sunt implicate toate metabolismele (proteic, glucidic si lipidic)
• - pentru formele usoare si medii – tulburarea = reversibila
• - in formele severe = greu reversibila

• IN FORMELE DE MALNUTRITIE USOARA SI MEDIE CU DEFICIT

PREDOMINAT CALORIC:
CALORIC
• - se incetineste cresterea ponderala
• - reducerea PANICULULUI adipos
• - scaderea tonicitatii musculare
• - cresterea scheletului continua
• - masa musculara si tesutul adipos diminuat (realizand aspectul de
”sugar slab”)
• - pe masura avansarii deficitului caloric = alterarea metabolismului
muscular, pana la autofagia maselor musculare
• - nu exista o modificare importanta a homeostaziilor organismului
In malnutritia cu deficit predominant PROTEIC:
PROTEIC

-apare deficit ponderal fara afectarea taliei, asociat cu tulburari trofice

- este afectata imunitatea mediata celular (limfocitele T) ....
susceptibilitate la infectii severe

In formele SEVERE:
- bilantul proteic se dezechilibreaza:
– scade sinteza beta-lipoproteinelor
– scaderea sintezei albuminelor si a apo-proteinelor = favorizeaza
depunerea grasimilor in ficat (steatoza hepatica)

- hipoglicemia = caracteristica
- pancreasul reactioneaza prin hipo-insulinism, care duce la cresterea
mobilizarii acizilor grasi de la nivelul tesutului adipos si orientarea
acestora spre ficat si muschi, favorizandu-se astfel procesele de
neo-gluco-geneza
• - cand toleranta digestiva = foarte scazuta si aportul exogen nu
poate acoperi nevoile energetice – incep procesele de autofagie
care caracterizeaza metabolismul de inanitie
• - consumul rezervelor de lipide pana la 93%, fata de sugarul
eutrofic, accelereaza procesul de autofagie a tesuturilor
• - stress-ul carential din aceasta forma – duce la eliberarea unor
cantitati crescute de adrenalina de catre medulo-suprarenala
• - stimularea axului hipotalamo-hipofizar creste sinteza de cortizol
necesara sintezei hepatice de amino-acizi, accentueaza
gluco-neo-geneza, creste autofagia musculara si scade utilizarea
glucozei la nivel celular
• glicemia sugarului cu MPC = mai mica cu 20 – 30% fata de normal
• reducerea masei musculare – limiteaza activitatea motorie si scade
metabolismul bazal
• in malnutritia severa exista maldigestie si malabsorbtie, datorate in
special scaderii secretiei pancreatice, scaderii activitatii dizaharidazelor si
hipoclorhidriei gastrice si respectiv atrofiei mucoasei jejunale
• deficitele vitaminice importante (prin absorbtie deficitara) se traduc clinic
prin tulburari trofice si ale fanerelor, rahitism si anemie carentiala, prin
deficit de fier si acid folic
• La nivel celular:
• - sunt inhibate mitozele
• - are loc o depletie a citoplasmei, cu atrofia celulei, la nivelul tuturor
organelor

• Multi autori considera ca la malnutriti exista modificari cerebrale, care pot

persista si dupa reversibilitatea malnutritiei (modificari EEG si ale QI)
 BILANTUL NUTRITIONAL
EVALUAREA STARII DE NUTRITIE-functie de criterii antropometrice, clinice,
biologice si functionale
1. CRITERII ANTROPOMETRICE:
1. Indicele ponderal = raportul intre G reala si G ideala varstei
2. Indicele nutritional = raportand G reala la G ideala pentru inaltime
3. Indicele statural = raportul dintre H reala si H pt varsta
4. Perimetrul cranian = important pentru procesele de crestere din primii 2
ani de viata
2. CRITERIILE CLINICE
• furnizate de anamneza si examenul obiectiv
• - anamneza riguroasa vizeaza stabilirea etiologiei, antecedente
fiziologice sau patologice semnificative, increta (aport exogen)
inadecvata, cauze socio-economice
• - examenul clinic general apreciaza:
tesutul adipos, turgorul, curba ponderala, starea tegumentelor, aspectul
faciesului, dentitia, febra, alura ventriculara, reactia paradoxala la foame
sau alimentatie
• - bradicardia si hipotermia sunt datorate scaderii importante a
metabolismului bazal si reprezinta un factor de gravitate
• reactia paradoxala la foame este definita prin scaderea ponderala
disproportionat de mare in dietele hidrice, explicata de autofagia
proteinelor iar reactia paradoxala alimentara prin scaderea ponderala la
cresterea ratiei alimentare, explicata fiind prin deficitul important al
enzimelor digestive

3. CRITERIILE BIOCHIMICE urmaresc aprecierea:

• deficientelor nutritionale: HLG, PT, P-grama, amino-acizi esentiali si
neesentiali, transaminaze, profil lipidic, ionograma serica si urinara,
sideremia, dozarea cuprului, etc
• a statusului imunologic: IgA, IgG, IgM, limfocitele T si B, C3;
• a eventualelor infectii asociate: culturi bacteriologice, reactanti de faza
acuta, examene radiologice, examen ORL, etc

4. CRITERIILE FUNCTIONALE – reies din evaluarea tolerantei digestive, a

rezistentei la infectii si a dezvoltarii neuro-psihice
 FORME CLINICE DE MALNUTRITIE
• MALNUTRITIA PROTEIN-CALORICA GRADUL I
• - IP = 0,89 – 0,76
• - IN = 0,89 – 0,81
• - deficit ponderal sub 25%
• - talie normala
• - curba ponderala = stationara
• - tesutul adipos = redus pe torace si abdomen
• - tonus usor diminuat
• - pliu cutanat abdominal sub 1,5 cm
• - aspect de sugar slab
• - toleranta digestiva = normala/usor redusa in conditiile unui apetit normal
• - rezistenta la infectii = nemodificata
• - activitate motorie si termoreglare = normale
• - prognostic bun
• - reversibila
• MALNUTRITIA PROTEIN-CALORICA GRADUL II
• IP = 0,75 – 0,61
• IN = 0,80 – 0,71
• - deficit ponderal = 25 – 40%
• - talia = normala
• - curba ponderala scade in trepte
• - tesutul adipos = redus pe membre si aproape disparut pe torace si abdomen
• - bula lui Bichat = pastrata
• - pliul cutanat = sub 0,5 cm
• - fesele = flasce, cazute
• - tegumente palide
• - aspectul general = copil foarte slab
• - toleranta digestiva = scazuta, in conditiile unui apetit scazut
• - hipoton, dar cu vioiciunea pastrata
• - infectii frecvente cu evolutie trenanta
• - tendinta la hipotermie
• - REVERSIBILA cu prognostic favorabil
• MALNUTRITIA PROTEIN-CALORICA GRADUL III, FORMA SEVERA
• IP = sub 0,6
• IN = sub 0,7
• - deficitul ponderal > 40%
• - talia = sub cea corespunzatoare varstei
• - curba ponderala scade continuu, cu perioade de prabusire
• - tesutul adipos = total disparut pe torace, abdomen si membre, inclusiv bula lui Bichat
• - fesele = flasce si atarna in ”punga de tabac”
• - tegumentele = palide, cenusii, cu tulburari trofice (dermatite, eczeme, eritem fesier,
escare)
• - uneori = edeme
• - hipotonie generalizata cu accentuare progresiva
• - HIPOTrofie musculara pana la atrofie musculara
• - aspectul general = copil cu facies senil, cu ochi vioi infundati in orbite, incercanati, par
friabil, abdomen destins ”de batracian”
• - toleranta digestiva = total compromisa, prezentand reactii paradoxale (DIAREEA DE
FOAME)
• - infectiile = redutabile, cu germeni rezistenti, cu evolutie trenanta
• - regresiune psihica si motorie, negativism si dezinteres pentru orice activitate
• - greu reversibila, cu prognostic rezervat
 MARASMUL (ATREPSIA/DECOMPOZITIA)

• = forma cea mai grava de MPC

• - majoritatea = varsta sub 4 luni
• - in special prematuri si dismaturi
• - hipoglicemie accentuata
• - hepatomegalie prin steatoza
• - diaree cronica/recidivanta
• - infectii recidivante cu agravarea, in cerc vicios, a distrofiei
• - aspectul = ”de cadavru” care respira
• - decesul = aproape imperceptibil ”ca o lumanare care se stinge”
 KWASHIORKOR
• forma de malnutritie care evolueaza cu un deficit predominat
PROTEIC
• Forma acuta (DISTROFIA EDEMATOASA)
• - apare la sugari de 6 – 8 luni dupa intreruperea alimentatiei
naturale, in prezenta unei diversificari incorecte cu PROTEINE, care
nu asigura un aport proteic suficient
• - aparitia rapida a edemelor declive si la nivelul fetei
• - hepatomegalie
• - stagnarea curbei ponderale
• - hiperpigmentare rosie, la nivelul regiunilor iritate
• - diaree si steatoree
• FORMA CRONICA (KWASHIORKOR-UL MARASMIC)
• - deficitul proteic = de lunga durata
• - varsta = 6 luni – 5 ani
• - carenta cronica a aportului de proteine duce la scaderea marcata a
amino-acizilor plasmatici si a necesarului de amino-acizi pentru
sinteza proteica din ficat
• - sinteza proteinelor = scazuta, hipoalbuminemia ducand la
instalarea edemelor iar scaderea apo beta lipo proteinelor la
steatoza hepatica
• - debutul = insidios
• - iritabilitate si apatie
• - aspectul general = copil subdezvoltat
• - retard de crestere
• - edeme la nivelul plantelor si fetei
• - tesutul subcutanat = diminuat dar nu disparut
• - tegumente palide, uscate, cu o pigmentatie rosie intensa, care
alterneaza cu zone depigmentate, ulceratii
• - DIAREE CU STEATOREE
• - infectii severe cu evolutie prelungita
• - episoade frecvente de hipotermie
• - hepatomegalie giganta
• - hipoglicemie
• - evolutie rapida spre deces
 TRATAMENT
• Tratamentul recuperator = masuri dietetice corespunzatoare
fiecarei forme clinice
• OBIECTIVUL : asigurarea unui aport caloric, proteic, glucidic si
lipidic corespunzator
APORTUL CALORIC
• Tb superior fata de cel al sugarilor eutrofici (110 – 120 cal/kgc/24 h)
pana la maximum 180 – 200 cal/kgc/24 ore (valoare care se atinge in
recuperarea copilului cu marasm)

• - la copiii cu forme de malnutritie protein-calorica subclinica este

indicat un aport caloric de 135 – 140 cal/kgc/24 ore

• - nevoile calorice se calculeaza dupa formula:

• Nevoi calorice/kgc/24 ore = 120 x G taliei/G actuala
(G = greutatea in kg)
- dupa satisfacerea nevoilor de mentinere si de activitate, excesul energetic va
fi folosit pt formarea de tesuturi noi (5 cal/1 g de tesut nou)
-regimul hipercaloric in malnutritia protein-calorica se poate realiza prin
introducerea in alimentatie de amidon, ulei vegetal, glucoza

APORTUL PROTEIC
• crescut progresiv si prin tatonare pentru corectarea deficitelor
nutritionale si pentru acoperirea pierderilor digestive
• - ratia de proteine:
• - in formele usoare = 3 – 3,5 g/kgc/24 ore
• - in formele severe = 4 – 5 g/kgc/24 ore – maximum 6 g/kgc/24 ore

• - o ratie proteica mai mare poate avea efecte nocive (hiperamoniemie,

uree crescuta, acidoza metabolica)
• - dintre proteine – cele mai bine tolerate = cazeina si lactalbumina
• - in formele severe – se utilizeaza preparate dietetice care contin
PROTEINE HIDROLIZATE, usor absorbabile
• - se prefera formulele de lapte hiperproteice pe baza de hidrolizate de
cazeina (hipoalergice) si delactozate (Pregomin, Alfare, Humana NH, etc)
• - se recomanda ca proteinele sa aiba o valoare biologica inalta si formulele
de lapte sa fie suplimentate cu TAURINA si CISTEINA
APORTUL GLUCIDIC
• - se apreciaza in functie de toleranta digestiva
• - in formele severe de MPC exista o malabsorbtie datorata reducerii
suprafetei de absorbtie intestinala si in special modificarilor la nivelul
marginii in perie
• - peste 30% dintre pacientii cu MPC severa nu tolereaza lactoza, de aceea,
in primele faze ale recuperarii se folosesc preparate de lapte partial sau
total delactozate (Isomil, Nutricar soja, Alfare, etc)
• - glucoza este bine tolerata
• - se recomanda folosirea in concentratii progresiv crescande pana la 10 –
15 g/kgc/24 ore
• - fructoza se administreaza in cantitate de aproximativ 7 g/kgc/24 ore in
combinatie cu glucoza
• - absorbtia = buna
 APORTUL LIPIDIC
• foarte important, lipidele fiind furnizorul principal de energie
• - se recomanda introducerea lor cat mai precoce posibil, dar nu mai
repede de 10 – 14 zile de la inceputul tratamentului
• - lipidele recomandate initial = trigliceridele cu lant MEDIU, avand
in vedere deficitul de lipaza pancreatica si conc mica a sarurilor
biliare
• - apoi se introduc acizii grasi esentiali, in special acidul linoleic
(uleiul de soia)
• introducerea lipidelor = treptat, prin tatonare cu cantitati crescande
progresiv, de la
0,5 g/kgc/24 ore pana la 4 – 5 g/kgc/24 ore
• - practic – recuperarea in MPC se incepe cu ½ din ratia calorica
normala, care se creste progresiv pana la o ratie calorica eficienta in
7 – 14 zile pentru MPC SUBCLINICA si in 20 – 30 zile pentru MPC
SEVERA
 TRATAMENTUL MPC SUBCLINICA – forme usoare si medii
• = TRATAMENT DIETETIC
• - dieta = stabilita dupa o anamneza riguroasa, incercand
corectarea greselilor alimentare (cantitative sau calitative) si dupa
varsta sugarului
• - initial – se asigura nevoile de intretinere ale organismului, iar
apoi progresiv, prin tatonare, se trece la asigurarea nevoilor de
crestere
• Nevoile energetice:
• - la sugarul mic = 66 cal/kgc/24 ore
• - la sugarul mare = 83 cal/kgc/24 ore
• Nevoile de recuperare pentru asigurarea cresterii = 110 – 200
cal/kgc/24 ore
• - initial, la SUGARUL MIC -formule de lapte HIPERPROTEICE SI
DELACTOZATE
• - la SUGARUL MARE – se incepe diversificarea dupa o saptamana de
la initierea terapiei, cu fainos fara gluten (orez, porumb) in lapte,
branza de vaca, ZAHAR si ULEI VEGETAL in cantitati crescande
pornind de la 0,5 g/kgc/24 ore
• - in a doua saptamana – se va introduce carnea mixata 6 – 10% in
pireurile de zarzavat
• - nr de mese mare (5 – 7/zi), vizand ameliorarea asimilatiei
(digestie, absorbtie) si combaterea hipoglicemiei
• - pentru forma usoara – recuperarea se realizeaza in 7 – 10 zile
• - pentru formele medii – recuperarea se realizeaza in 14 – 20 zile
 TRATAMENTUL RECUPERATOR AL MPC SEVERA
• Cuprinde 3 faze:
– - initiala
– - de reparare
– - de convalescenta
FAZA INITIALA
• - consta in reechilibrare hidro-electrolitica dirijata si acido-bazica
• - se asigura o cantitate de 150 – 200 ml lichide/kgc/24 ore
• - aportul ENERGETIC este asigurat prin solutia de glucoza 10% la
care se adauga amino-acizi 1,5 – 2 g/kgc/24 ore
• - dupa 24 ore – se trece la nutritie parenterala partiala (perfuzie
endo-venoasa CONCOMITENT cu alimentatie enterala cu 10 – 20
ml/masa, continuand cu mucilagiu de orez sau lapte delactozat)
• - daca apetitul este redus, alimentatia enterala se asigura prin gavaj
• - in interval de 3 – 10 zile de la inceperea tratamentului, se trece la
alimentatia enterala exclusiva, folosind un lapte hiperproteic,
delactozat
• - la 80% din cazuri – EDEMELE dispar dupa 10 – 15 zile, iar cresterea
PROTEINEMIEI se observa dupa 15 zile
• - corectarea deficitelor vitaminice vizeaza vitaminele liposolubile:
– - vitamina A = 100.000 UI i.m.
– - vitamina K = 5 mg i.m. sau i.v.
– - vitamina D
– - acid ascorbic
– - fier 5 mg/kgc/24 ore
• - recuperarea imunologica = tardiv, dupa cateva luni (creste
timusul, creste numarul limfocitelor T si B, titrul de IgA secretor
si C3)

• - in a doua saptamana – se creste ratia alimentara pana la

realizarea unui aport de:
– - 160 – 180 cal/kgc/24 ore
– - proteine pana la 4 – 5 g/kgc/24 ore
– - glucoza pana la 18 g/kgc/24 ore, folosindu-se formule de
lapte delactozat
– - introducerea treptata a lipidelor de la
0,5 g/kgc/24 ore pana la 4 – 5 g/kgc/24 ore
 FAZA DE REPARARE
• - incepe din a treia saptamana, dupa disparitia edemelor si cresterea
albuminemiei
• - in aceasta faza:
– - toleranta digestiva = refacuta
– - apetitul = ameliorat
• - aportul caloric se reduce la 150 cal/kgc/24 ore
• - se mentine aportul proteic de 4 – 5 g/kgc/24 ore
• - asociat laptelui hiperproteic, la varste mai mari se introduc in
alimentatie:
– - fainoase fara gluten in lapte
– - branza de vaci
– - carne mixata in supa sau pireu de zarzavat
– - pireuri de fructe
• - se utilizeaza produsele dietetice industriale de cereale (Milupa, Nestle,
Yotis, etc)
• - numarul de mese = mare (5 – 7/zi), in raport cu varsta copilului
 FAZA DE CONVALESCENTA
• - are ca obiectiv refacerea masei musculare in raport cu a tesutului
adipos
• - se desfasoara pe o perioada de cateva luni
• - se reduce aportul energetic la 110 – 120 cal/kgc/24 ore
• - se reduce aportul de proteine la 4 g/kgc/24 ore, cu proteine
animale (carne 30 – 50 g/zi, galbenus de ou, branza de vaci)
• - la sugari se administreaza aceleasi formule de lapte din faza de
reparare
• - treptat se trece la o alimentatie corespunzatoare varstei
• - toti copii cu MPC severa = dispensarizati pe perioade
lungi/ingrijiti in sectii speciale de RECUPERARE A DISTROFICILOR
 PROGNOSTIC

• - depinde de gradul malnutritiei si de aparitia complicatiilor

• - mortalitatea = variabila 3 – 23%, in diferite statistici
• - in formele severe mortalitatea = corelata cu varsta aparitiei MPC
• - formele aparute la varsta mici (2 – 4 luni) = mai usor recuperabile
si dau o mortalitate scazuta (1 – 2%), spre deosebire de formele
aparute la varste mari (4 luni – 3 ani) care sunt greu recuperabile,
mortalitatea ajungand la 10 – 60%
• - cel mai greu recuperabil = MARASMUL, recuperarea fiind dificila,
lenta
 COMPLICATII

• = infectioase (deobicei):
• - infectii grave, cu germeni rezistenti la tratament, cu evolutie
trenanta
• - infectii digestive complicate cu sindroame de deshidratare acuta
cu evolutie dramatica
• - septicemii de cateter
• - mai sunt consemnate: infectii parazitare si complicatii
metabolice (hipoglicemie grava, cu posibil prognostic letal)
 DISPENSARIZARE
• = obligatorie, pe o perioada lunga (1 – 2ani), iar pentru formele
severe se va prelungi pana la varsta de scolar
• - in prima luna: copilul trebuie examinat (indici antropometrici si
dezvoltare neuro-psihica) saptamanal – o luna, apoi lunar – pe
toata perioada convalescentei, pana la atingerea indicelui
ponderal de 0,90
• - se urmareste cresterea (curba) ponderala saptamanala; aceasta
creste la inceput lent, pentru ca o data cu refacerea tolerantei
digestive si atingerea optima a ratiilor proteice si calorice, aceasta
crestere sa fie optima
 PROFILAXIE
• = posibila prin ingrijire si alimentatia corecta a sugarului si
copilului si prin tratament adecvat al unor boli care pot conduce
la instalarea MPC
• - o conditie obligatorie in acest sens o reprezinta supravegherea
medicala activa, dim partea medicului de familie, a sugarilor
pana la varsta de 3 luni, cu examen de bilant la o luna, 3 luni, 6
luni, 1 an, 3 ani
• - medicul de familie trebuie sa instruiasca mamele in ceea ce
priveste ingrijirea si alimentatie corecta a sugarului si copilului
• - alimentatia naturala = ideal a fi mentinuta pentru primele 6 luni de viata
si nu va fi inlocuita cu o alimentatie mixta sau artificiala pe motivul
hipogalactiei materne, fara un control riguros al acestui diagnostic
• - se considera HIPOGALACTIE ADEVARATA atunci cand sugarul de 20 zile,
alimentat natural, nu depaseste greutatea de la nastere, sau cand
cresterea ponderala este mai mica de
150 g/saptamana
• - alimentatia mixta sau artificiala trebuie sa fie corespunzatoare, atat
cantitativ cat si calitativ
• - se opteaza pentru formule de lapte umanizate, adaptate, imbogatite cu
vitamine si oligoelemente tinand seama de toleranta digestiva, de
gusturile sugarului si de disponibilitatile familiei
• - se prefera utilizarea constanta a unei aceleiasi formule de lapte
• - folosirea laptelui de vaca in alimentatia artificiala, trebuie facuta in
dilutii corespunzatoare; dilutia se realizeaza cu MUCILAGIU DE OREZ 3% SI
SE ADAUGA ZAHAR 5%
• - DIVERSIFICAREA CORECTA INCEPE:
– - la varsta de 5 – 6 luni la sugarii alimentati natural sau cu formule de lapte
adaptate sau
– - la 4 ½ luni la sugarii alimentati cu lapte de vaca
• - diversificarea se realizeaza cu alimente corespunzatoare varstei
si nu cu alimente de la masa adultului
• - introducerea alimentelor este indicata in urmatoarea ordine: suc
de fructe (30 – 50 ml), fainos cu lapte si 5% zahar, fructe cu branza
de vaca sau biscuiti, supa de zarzavat, carne mixata cu pireu de
legume,etc
• - tratamentul dietetic al diareilor trebuie sa fie corect si prompt
instituit
• - se contraindica dietele restrictive de lunga durata, folosindu-se
laptele pentru o realimentare rapida
• - in cazul infectiilor parenterale sau a altor infectii, terapia se face
de obicei parenteral
• - rezolvarea chirurgicala a malformatiilor congenitale si
tratamentul unor deficite enzimatice reprezinta o metoda
profilactica esentiala pentru pacientii cu aceste boli
• - copiii cu risc crescut pentru malnutritie trebuie ocrotiti in unitati
speciale