Bazele ştiinţifice ale

alimentaţiei copilului cu
tuburări din spectrul autis

MSc Nutriţie şi siguranţă alimentară

Marina Cirjaliu-Murgea
1. Disbioza şi permeabilitatea intestinală

2. Axa intestin - creier

3. Teoria opioidelor exogene (casomorfinele,

gliadinmorfinele, gluteomorfinele, deltorfinele şi
dermofinele)

4. Evidenţe ştiintifice privind dietele free gluten &

caseină
Este important să ne reamintim că inca nu înțelegem pe deplin
patologia majorității bolilor cronice cu care ne confruntam azi.

Într-o lume ideală noi ar trebui sa înțelegem cauzele primare și

secundare ale bolilor, și apoi sa utilizam aceste informații pentru
a preveni bolile sau a inversa procesele patologice în stadiile
incipiente , înainte ca bolile sa devina ireversibile.

În etapele tardive ale bolilor, singura opțiune viabilă este

tratamentul medicamentos pentru controlul
simptomelor bolii, care nu este neapărat cea mai bună
opțiune pentru o sănătate și funcționare optime.
Numarul cazurilor de copii cu TSA a crescut de 35 de ori, fata
de anii ‘60-’70 cand s-au efectuat primele studii epidemiologice.
In prezent aceasta problema afecteaza aproximativ 1 din 68
de copii din întreaga lume.

Legătura dintre alimentatie și TSA a fost cercetata mai intens

dupa anul 2000.

Stim că autismul este cauzat de o combinație de factori

ereditari necunoscuti in totalitate si factori declanșatori de
mediu, dieta fiind unul dintre factorii epigentici importanti.
Studiile au aratata ca simptomele gastrointestinale (GI) variază
foarte mult la copii cu TSA, de la 9 la 91%, deci pot fi copii cu
probleme gastrointestinale minore sau copii cu probleme GI
majore.

Mecanismele problemelor GI la copiii cu TSA sunt încă

studiate si elucidate, insa la endoscopiile efectuate la anumiti
copii cu simptome de TSA s-a observat o inflamație a
mucoasei intestinale descris ca fiind o „colită specifica TSA”.

Natura precisă a acestei inflamații este inca neclară, dar

testele de histologie, imunohistochimie și citometrie de flux au
a indicat prezenta unui infiltrat panenteric a celulelor imunitare
din pereții tractului GI.
Deoarece pacient cu TSA este unic atat din punct de vedere al
genotipului cât și fenotipului, este clar ca elementele dietetice vor
avea efecte oarecum diferite asupra fiecărui individ

Testul pentru predispozitie genetica- boala celiaca (HLA-DQ2/DQ8)

O metaanaliza publicata in anul 2014, a integrat studiile privind
problemele gastrointestinale ale copiilor cu TSA, efectuate in
perioada ianuarie 1980 -septembrie 2012, concluzionand ca
majoritatea copiilor cu TSA experimentează în mod semnificativ
mai multe probleme gastrointestinale decat copiii fara probleme
din spectrul TSA.

Analiza a indicat o rata mai mare de constipatie, diaree și dureri

abdominală, corelate cu ideea ca există o patologie specifică
declanșată de funcționarea anormala a sistemului imunitar sau
de o crestere a permeabilitatii intestinale.

Au existat si teorii suplimentare care au susținut că copiii cu TSA

au un risc mai mare pentru sensibilitate la gluten, deficiența de
lactază și variantii genetice specifice, la aceste teorii inca se
cauta dovezi solide
Cautand dovezi pentru teoriile emise, diversele grupuri de
cercetatori s-au concentrat pe analiza microbiomului intestinal sau
pe influenta toxicitatii mediului asupra sistemului imunitar ori pe
legatura dintre alimentatie si compomortamentul psihosocial, de
unde si acest puzzele, greu de pus cap la cap

S-a observat ca schimbări în microbiomul intestinal pot ajuta la

îmbunătățirea comportamentului daca si dieta este adaptata astfel
incat sa foloseasca ca funcție probiotică și sa ajute la ameliorarea
sau tratarea simptomelor specifice: balonare, constipatie, diaree,
dureri abdominale, etc.

Astfel au aparut diversele manipulării dietetice, de exemplu,

dietele fără gluten, lactoza și cazeină sau dieta carbohidratilor
specifici ori dieta GAPS, diete derivate din dieta PALEO sau
KETO.
In prezent studiile pe copiii cu TSA au indicat niveluri modificate
de specii bacteriene la nivelul mucoasei intestianale
 Disbioza
şi permeabilitatea intestinală
FLORA BACTERIANA / MICROBIOMUL UMAN
reprezinta totalitatea microbiilor care
colonizeaza corpul uman.

Microbii care compun

MICROBIOMUL sunt:

1. bacterii (Lactobacillus,
Bacteroides, Clostridium, etc)
2. ciuperci /fungi (candida)
3. paraziti (Giardia intestinalis,
Ascaris lumbricoides, etc)
4. virusuri (virsul hepatitei A, B,
virusul B, etc )
Acesti microbi exista pe toate suprafetele corpului uman:
-pe piele,
-in mucoasa tubului degestiv,
-in caile aeriene superioare,
in vagin, etc
Pana la nastere, tubul digestiv al copilului este steril, adica
fara microbi.
In momentul nasterii incepe
colonizarea corpului
bebelusului cu primii microbi
care vor patrunde in tubul
digestiv pe cale bucala,
datorita contactului pe care
gurita bebelusului il are cu
regiunea genitala a mamei.

Apoi bebelusul va continua

sa contacteze diversi
microbi din mediul
inconjurator, de pe san in
timpul suptului, de pe maini,
suzeta, tetine etc;
Cand microbii traiesc in echilibrul
conferit de substantele pe care le
produce organismul si chiar ei insisi,
avem EUBIOZA

Cand apar dezechilibre intre diferitele

specii de microorganisme din intestin,
unele scad dpdv numeric in timp ce
altele se inmultesc peste masura,
rezulta efecte negative datorate atat
lipsei cat si excesului de
microorganisme, si avem DISBIOZA
 ROLUL MICROBIOMULUI / FLOREI BACTERIENE

Sintetizeaza vitamine: B2 (Bacillus subtilis, Escherichia coli),

B12 (Lactobacillus reuteri CRL1098), B9-folaţii (Bifidobacterium
bifidum, Bifidocaterium longum), B6 şi B3/PP (Streptococcus
thermophilus, Lactobacillus helveticus, Bifidobacterium
longum ), K (Escherichia coli)
-Metabolizeaza anumite medicamente

Sprijina digestia si/sau absorbtia:

- anumitor fibre alimentare
- unor glucide, suplinind lipsa enzimelor
- anumitor proteine
- unor lipide
-absorbtia unor minerale, precum– magneziul si fierul
 ROLUL MICROBIOMULUI / FLOREI BACTERIENE

-Stimuleaza productia de imunoglobulina A, implicata in apararea

mucoasei intestinale
- Sustine producerea de substante antiinflamatorii
- Scade producerea de substante proinflamatorii
-Sustine celulele imunitare prin stimularea tesutului limfoid
asociat tractului digestiv-GALT, favorizand producatia de
anticorpi
-bacteriile “bune”care populeaza intestinul imediat dupa nastere,
sunt recunoscute de catre sistemul imunita, ca fiind “prietenoase”
si impreuna au un rol important in prevenirea aparitiei alergiilor si
a bolilor autoimune
-formeaza un biofilm de protectie pe traseul intregului tract
gastrointestinal
CAUZELE DISBIOZEI INTESTINALE
-Consumul excesiv de antibiotice care favorizeaza aparitia colitei
postantibiotice
-consumul de laxative care “curata” nu doar coloanul ci si flora
intestinala
-Scaderea aciditatii gastrice datorata utilizarii prelungite a
medicamentelor care inhiba pompele de protoni, ex: nexium
-Afectiunile vezicii biliare, inclusiv operatia de extirparea a colecistului,
prin modificarea circuitul bilei in intestin se poate dezechilibra si flora
intestinala
-Bolile intestinale inflamatorii care dezechilibreaza flora intestinala
-Interventiile chirurgicale de la nivelul tubului digestiv
-Consumul excesiv de alimente procesate si conservate, datorita
modificarii mediul in care flora intestinala se dezvolta
-Anxietatea  duce la intensificarea miscarilor intestinale cu tendinta spre
diaree
-Depresia  ducel la diminuarea miscarilor musculaturii intestinale cu
tendinta spre constipatie
-toxicitatea mediului inconjurator
SIMPTOMELE DISBIOZEI

Cele mai frecvente simptome sunt:

-Durerile abdominale
-Balonarea
-Distensia abdominala
-Diareea sau constipatia
-Scaunele moi, uneori diareice
-Scaunele urat mirositoare
-Sangerarile anormale la nivelul unor mucoase
 TRATAREA DISBIOZEI
Numarul de bacterii variază în diferitele zone ale tractului digestiv, cea mai
mare concentraţie de bacterii fiind in colon. Insa avem bacterii si la nivelul
stomacului dar in intestinul subtire care este impartit la randul sau in duoden,
jejun si ileon.
Exemplu: Analiza materiilor fecale prin disbioza
 TRATAREA DISBIOZEI
SIBO - suprapopularea bacteriană a intestinului subţire
Teste respiratorii pentru suprapopulare bacteriana
Probioticele sunt microorganisme vii cu beneficii multiple asupra
stării de sănătate.
Proprietățile unui probiotic ideal sunt: lipsa patogenității,
stabilitatea genetică, capacitatea de a genera acid lactic,
rezistența la aciditatea gastrointestinală și la acizii biliari,
buna adezivitate la mucoasa intestinală, unde trebuie să fie
capabile de colonizare și multiplicare, rezistența în timpul
procesului de fabricare precum și viabilitatea în limite acceptabile
pe toată perioada de valabilitate (Pandey et al., 2015).
INTESTINUL PERMEABIL este cauzat de deteriorarea mucoasei
intestinale si de procesele inflmatorii care au loc in lumenul
intestinal.
Intestinul permeabil reprezinta cresterea permeabilitatii
mucoasei intestinale pentru o serie de substante endogene
(produse de organism, ex toxine provenite de la microbi, ex
parazitozele si starile nervoase ale copiilor) sau exogene (ajunse
in organism).

Aceste substante ajung in sistemul limfactic si cel sanguin, apoi

ajung la orice organ din corp, unde pot cauza diverse dezechilibre
celulare, inclusiv leziuni.
Parental reports of behavioral changes upon exposure to gluten and/or casein are
common in clinical practice. An association between diet type, intestinal permeability (IP)
(‘leaky gut’), and behavior has been long proposed but not substantiated. We explored this
possible association in this trial.
Zonulinul este o proteină din
intestin, considerata responsabila
de permeabilitatea intestinala.
Când zonulinul se leagă de celulele
epiteliale din intestine, apare o
cascadă de semnalizare care face
ca joncțiunile/legaturile strânse
dintre celulele peretelui intestinal sa
fie slabite. Joncțiunile slabe ale
celulelor pereților intestinali permit
moleculelor să fie transferate din
lumenul intestinal în fluxul sanguin
spre alte organe, inclusiv creier.
AXA INTESTIN-CREIER
Căile de comunicare dintre INTESTIN și CREIER includ:
-SNC- SNV (in special nervul VAG)
-căile de semnalizare neuroendocrină
-căile de comunicare spinală
-axul hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenalian

Funcționarea
defectuoasă a axei
poate duce la aparitia
inflamatiei intestinale
cu repercursiuni
asupra intregului
organism, inclusiv
asupra
comportamentului
psihosomatic
CREIERUL și INTESTINUL sunt interconectate între cele
două existand un schimb permanent de “infomații” prin
intermediul sistemului nervos, imunitar și a celui endocrin.

Mai nou MICROBIOMUL a devenit al treilea termen al

ecuatiei CREIER - INTESTIN, el fiind cel ce genereaza dar si
sufera influențe din partea celorlalți doi (Cryan et al., 2019).

AXA INTESTIN-CREIER a fost redenumita

AXA – MICROBIOM-INTESTIN-CREIER ea fiind cea care

reglează digestia și relația apetit/sațietate, dar și funcțiile cognitive
și psihosociale.
Sistemul nervos enteric-SNE
coordonează :

-motilitatea/miscarea
intestinală

-funcția secretorie a intestinului

comunicand permenent cu
SNC prin intermediul
neuronilor ganglionari
simpatici.

Functionarea SNE este

influentata de microbiom
(Cryan et al., 2019).
Mucusul protector din lumenul intestinal este locul unde se
petrec cele mai multe interacțiuni dintre gazdă și microbi, iar
schimbul de molecule dintre stratul mucos și epiteliu facilitează
comunicarea dintre intestin și sistemul imun privind
recunoașterea structurilor self de non-self (Cryan et al., 2019).
Neurotransmițătorii sunt influențați de MICROBIOM si
MICROBIOMUL la randul lui poate influența neurotransmitatorii.

MICROBIOMUL sintetizează și răspunde la serotonină, GABA și

alți neuromediatori implicați în reglarea dispoziției,
comportamentului și cogniției (Cryan et al., 2019).

Serotonina si histamina sunt sintetizate in diverse celule din

corp dar si de catre MICROBIOM, pornind de la histidină,
respectiv triptofan.

Tot din triptofan se formează și kinurenina.

Kinurenina și metaboliții săi au funcții în sănătatea mentală;
disfuncții în calea kinureninei apar în schizofrenie, episoade
depresive majore, anxietate, dar și în scleroza multiplă și alte boli
autoimune. (Cryan et al., 2019).

La nivelul SNE se sintetizează dopamină și noradrenalină.

Microbiota poate modifica echilibrul dinte utilizarea triptofanului în
formarea de serotonină și kinurenină.
Acidul gama-aminobutiric (GABA)
este un neurotransmitator cu actiune
inhibitoare (relaxanta), sintetizat in
creier din acidul glutamic in prezenta
vitaminei B6.
Aminoacizii cu lanț scurt FCFAs produși in exces de numite
specii ale microbiomului ar putea fi implicați în inflamația
neuronală, disfuncțiile motorii și agregările de sinucleină
caracteristice bolii Parkinson (Sampson et al., 2016).

O altă modalitate de comunicare intre creier, intestin și

microbiom implică functionarea optima a vezicii biliare.

Acizii biliari in exces pot limita multiplicarea populației bacteriene

în tractul gastrointestinal.

Iar deficitul de bilă a fost asociat cu creștere bacteriană excesivă,

cu inflamație și cu distrugeri ale epiteliului intestinal.
La nivelul tractului gastrointestinal avem numeroase celule ce
coopereaza in directia protejarii organismului:

-limfocite/leucocite B, T helper ( T CD4, T CD8), T citotoxice, T

supresoare, T contrasupresoare, NK
-macrofage-celule specializate in captarea si distrugerea
agresorilor celulari, acestea sunt prima linie de celule implicate in
apararea organismului
-celule dendritice

Rolul florei bacteriene sanatoase este sa sustina/sa hraneasca

aceste celule si astfel sa ne protejeze de agresiunile externe
(alergenii din alimente, compusii toxici proveniti din mediu) nu
doar la nivelul aparatului digestiv, ci şi la nivelul SNC, aparatului
respirator şi la nivel cutanat.
Efecte ale axei creier-intestin-microbiotă
Studiile recente au observat rolul microbiotei în neuroplasticitate
atât la nivelul SNC cât și la nivelul SNE.

Probioticele au modulat expresia multor gene de la nivelul

cortexului cerebral care au produs ulterior modificări neuro-
sinaptotrofice (Cryan et al., 2019).
Tulburările din spectrul autist, tulburările depresive majore,
anxietatea, schizofrenia, tulburările bipolare, anorexia nervoasă ,
obezitatea, adicția de substanțe, tulburările de hiperactivitate și
deficit de atenție, tulburările de stres posttraumatic, tulburările
obsesiv-compulsive sunt afecțiuni în care sunt implicate disfuncții
ale microbiotei (Cryan et al., 2019).

Administrarea unor probiotice a redus anxietatea și depresia.

Aceste efecte sunt puse pe seama modificărilor produse la nivel

molecular și celular de flora intestinală alterată sau absentă:
-modificări ale nivelurilor factorului neurotrofic derivat din creier
(BDNF - brain-derived neurotrophic factor),
-modificari ale expresiei receptorilor pentru diferiți
neuromediatori - modificări în metabolismul unor neuromediatori
precum serotonina (Bercik et al., 2011) (Bravo et al., 2011).
Administrarea de Lactobacillus helveticus și Bifidobacterium
longum a determinat scăderea semnificativă a tulburărilor de
dispoziție și somn, după o lună de tratament, acțiune modulată
probabil la nivelul axei intestin-sistem nervos, prin intermediul
eliberării de serotonină. Beneficii s-au menținut și la 8 săptămâni
de la oprirea tratamentului (Huang et al, 2016).

Concluzii
Microbiomul are o multitudine de efecte benefice asupra
funcționarii SNC, a tubului digestiv și a sistemului imun.
Este necesară o analiză atentă a literaturii existente care să
permită selecția tulpinilor de bacterii care s-au demonstrat
eficiente într-o anumita patologie, pt a obține rezultate optime.
Este recomandata efectuarea disbiozei intestinale inainte de
administrarea probioticelor, a zonulinului pentru a vedea daca
intestinul este permeabil si adaptarea dietei astfel incat refacerea
bacteriilor din intestin sa fie sustinuta.
The microbiota–gut–brain axis: neurobehavioral correlates, health and sociality, Front. Integr.
Neurosci., 07 October 2013 | https://doi.org/10.3389/fnint.2013.00070
(A) Microbiota–gut–brain (MGB) axis. Direct and indirect pathways support the
bidirectional interactions between the gut microbiota and the central nervous system
(CNS); involving endocrine, immune and neural pathways. On the afferent arm (blue
arrows): (1) lymphocytes may sense the gut lumen and internally release cytokines which
can have endocrine or paracrine actions, (2) Sensory neuronal terminals, such as on the
vagus nerve may be activated by gut peptides released by enteroendocrine cells, (3)
Neurotransmitters or its precursors produced as microbiota metabolites may reach the gut
epithelium having endocrine or paracrine effects. (4) Centrally, after brainstem relays (e.g.,
nucleus tractus solitarii) a discrete neural network has been described consistently
involving the amygdala (Am) and the insular cortex (IC) as main integrators of visceral
inputs. Consistently hypothalamic (Hy) activation initiates the efferent arm (red arrows):
(5) corticosteroids, release as results of the hypothalamic–pituitary–adrenal (HPA) axis
activation, modulates gut microbiota composition. (6) Neuronal efferent activation may
include the so called “anti-inflamatory cholinergic reflex” and/or sympathetic activation,
both liberating classical neurotransmitters that may affect directly the gut microbiota
composition. (B) Health conditions affected by the MGB axis. Recent and growing evidence
suggests that several health conditions may be affected by intestinal microbiota, including:
visceral pain (McKernan et al., 2010; Wang et al., 2010; Clarke et al., 2012), autism
spectrum disorders (Adams et al., 2011; de Theije et al., 2011; Thomas et al., 2012; 
Wang et al., 2012), obesity (Turnbaugh and Gordon, 2009; Davey et al., 2012; Manco, 2012
), cardiovascular risk (Tang et al., 2013), anxiety/depression (Bravo et al., 2011; Heijtz
et al., 2011; Foster and McVey Neufeld, 2013), and multiple sclerosis (Berer et al., 2011; 
Lee et al., 2011).