Disbioza

şi permeabilitatea intestinală
FLORA BACTERIANA / MICROBIOMUL UMAN
reprezinta totalitatea microbiilor care
colonizeaza corpul uman.

Microbii care compun

MICROBIOMUL sunt:

1. bacterii (Lactobacillus,
Bacteroides, Clostridium, etc)
2. ciuperci /fungi (candida)
3. paraziti (Giardia intestinalis,
Ascaris lumbricoides, etc)
4. virusuri (virsul hepatitei A, B,
virusul B, etc )
Acesti microbi exista pe toate suprafetele corpului uman:
-pe piele,
-in mucoasa tubului degestiv,
-in caile aeriene superioare,
in vagin, etc
Pana la nastere, tubul digestiv al copilului este steril, adica
fara microbi.
In momentul nasterii incepe
colonizarea corpului
bebelusului cu primii microbi
care vor patrunde in tubul
digestiv pe cale bucala,
datorita contactului pe care
gurita bebelusului il are cu
regiunea genitala a mamei.

Apoi bebelusul va continua

sa contacteze diversi
microbi din mediul
inconjurator, de pe san in
timpul suptului, de pe maini,
suzeta, tetine etc;
Cand microbii traiesc in echilibrul
conferit de substantele pe care le
produce organismul si chiar ei insisi,
avem EUBIOZA

Cand apar dezechilibre intre diferitele

specii de microorganisme din intestin,
unele scad dpdv numeric in timp ce
altele se inmultesc peste masura,
rezulta efecte negative datorate atat
lipsei cat si excesului de
microorganisme, si avem DISBIOZA
 ROLUL MICROBIOMULUI / FLOREI BACTERIENE

Sintetizeaza vitamine: B2 (Bacillus subtilis, Escherichia coli),

B12 (Lactobacillus reuteri CRL1098), B9-folaţii (Bifidobacterium
bifidum, Bifidocaterium longum), B6 şi B3/PP (Streptococcus
thermophilus, Lactobacillus helveticus, Bifidobacterium
longum ), K (Escherichia coli)
-Metabolizeaza anumite medicamente

Sprijina digestia si/sau absorbtia:

- anumitor fibre alimentare
- unor glucide, suplinind lipsa enzimelor
- anumitor proteine
- unor lipide
-absorbtia unor minerale, precum– magneziul si fierul
 ROLUL MICROBIOMULUI / FLOREI BACTERIENE

-Stimuleaza productia de imunoglobulina A, implicata in apararea

mucoasei intestinale
- Sustine producerea de substante antiinflamatorii
- Scade producerea de substante proinflamatorii
-Sustine celulele imunitare prin stimularea tesutului limfoid
asociat tractului digestiv-GALT, favorizand producatia de
anticorpi
-bacteriile “bune”care populeaza intestinul imediat dupa nastere,
sunt recunoscute de catre sistemul imunita, ca fiind “prietenoase”
si impreuna au un rol important in prevenirea aparitiei alergiilor si
a bolilor autoimune
-formeaza un biofilm de protectie pe traseul intregului tract
gastrointestinal
CAUZELE DISBIOZEI INTESTINALE
-Consumul excesiv de antibiotice care favorizeaza aparitia colitei
postantibiotice
-consumul de laxative care “curata” nu doar coloanul ci si flora
intestinala
-Scaderea aciditatii gastrice datorata utilizarii prelungite a
medicamentelor care inhiba pompele de protoni, ex: nexium
-Afectiunile vezicii biliare, inclusiv operatia de extirparea a colecistului,
prin modificarea circuitul bilei in intestin se poate dezechilibra si flora
intestinala
-Bolile intestinale inflamatorii care dezechilibreaza flora intestinala
-Interventiile chirurgicale de la nivelul tubului digestiv
-Consumul excesiv de alimente procesate si conservate, datorita
modificarii mediul in care flora intestinala se dezvolta
-Anxietatea  duce la intensificarea miscarilor intestinale cu tendinta spre
diaree
-Depresia  ducel la diminuarea miscarilor musculaturii intestinale cu
tendinta spre constipatie
-toxicitatea mediului inconjurator
SIMPTOMELE DISBIOZEI

Cele mai frecvente simptome sunt:

-Durerile abdominale
-Balonarea
-Distensia abdominala
-Diareea sau constipatia
-Scaunele moi, uneori diareice
-Scaunele urat mirositoare
-Sangerarile anormale la nivelul unor mucoase
 TRATAREA DISBIOZEI
Numarul de bacterii variază în diferitele zone ale tractului digestiv, cea mai
mare concentraţie de bacterii fiind in colon. Insa avem bacterii si la nivelul
stomacului dar in intestinul subtire care este impartit la randul sau in duoden,
jejun si ileon.
 TRATAREA DISBIOZEI
SIBO - suprapopularea bacteriană a intestinului subţire
Teste respiratorii pentru suprapopulare bacteriana
Probioticele sunt microorganisme vii cu beneficii multiple asupra
stării de sănătate.
Proprietățile unui probiotic ideal sunt: lipsa patogenității,
stabilitatea genetică, capacitatea de a genera acid lactic,
rezistența la aciditatea gastrointestinală și la acizii biliari,
buna adezivitate la mucoasa intestinală, unde trebuie să fie
capabile de colonizare și multiplicare, rezistența în timpul
procesului de fabricare precum și viabilitatea în limite acceptabile
pe toată perioada de valabilitate (Pandey et al., 2015).
INTESTINUL PERMEABIL este cauzat de deteriorarea mucoasei
intestinale si de procesele inflmatorii care au loc in lumenul
intestinal.
Intestinul permeabil reprezinta cresterea permeabilitatii
mucoasei intestinale pentru o serie de substante endogene
(produse de organism, ex toxine provenite de la microbi, ex
parazitozele si starile nervoase ale copiilor) sau exogene (ajunse
in organism).

Aceste substante ajung in sistemul limfactic si cel sanguin, apoi

ajung la orice organ din corp, unde pot cauza diverse dezechilibre
celulare, inclusiv leziuni.
Parental reports of behavioral changes upon exposure to gluten and/or casein are
common in clinical practice. An association between diet type, intestinal permeability (IP)
(‘leaky gut’), and behavior has been long proposed but not substantiated. We explored this
possible association in this trial.
Zonulinul este o proteină din
intestin, considerata responsabila
de permeabilitatea intestinala.
Când zonulinul se leagă de celulele
epiteliale din intestine, apare o
cascadă de semnalizare care face
ca joncțiunile/legaturile strânse
dintre celulele peretelui intestinal sa
fie slabite. Joncțiunile slabe ale
celulelor pereților intestinali permit
moleculelor să fie transferate din
lumenul intestinal în fluxul sanguin
spre alte organe, inclusiv creier.
Inflamatiile intestinale si aparitia leziunilor peretelui intestinal
Intestinul organismului uman are o suprafata de aproximativ 200 m2 si contine cel mai mare
numar de celule imunitare.
Raspunsul imunitar dezechilibrat, care „ataca” flora intestinala normala si tolereaza flora
patogena, are drept consecinta reducerea tesuturilor limfoide intestinale, reducerea secretiei
imunoglobulinei IgA, cu rol in apararea imunitara la nivelul mucoaselor, si cresterea secretiei
imunoglobulinei IgG, care stimuleaza productia interleukinelor proinflamatorii, cum ar fi IFN γ,
TNF α. Aceste substante infiltreaza peretele intestinal si reduc integritatea mucoasei intestinale
prin distrugerea legaturilor (jonctiunilor) dintre celulele acesteia.
Histamina produsa de celulele mastocitare ale mucoasei creste, de asemenea inflamatia,
moduland permeabilitatea intestinala.
Utilizarea produselor naturale este o metoda eficienta atat in reducerea cauzelor profunde ale
sindromului de intestin permeabil, cat si pentru prevenirea aparitiei sau agravarii multor
patologii cornice asociate acestui sindrom.
Sistemul nervos enteric coordoneaza aproape toate functiile intestinale, inclusiv functia de
bariera intestinala.
Interactiunile dintre sistemul nervos enteric, sistemul nervos central si sistemul imunitar prin
secretia unor substante (ex.: substanta P, hormonal de eliberare a corticotropinei, neurotensina
peptida intestinala vasoactiva, acetilcolina, serotonina) au efect puternic asupra inflamatiei
intestinale si deci asupra patogenezei sindromului de intestin permeabil.
Cel mai expus organ la toxinele repuse in circulatie este creierul. Numeroase studii au
evidentiat ca la copii autisti apare un fenomen de autointoxicare cu toxinele endogene
(radicali liberi) si exogene. Creierul lor este expus la o cantitate crescuta de substante toxice,
cel mai probabil provenita din absortia acestora de la nivel intestinal.
Deoarece neuronii nu se mai regenereaza, leziunile nu se recupereaza aproape deloc, astfel
ca in timp se degradeaza functiile acestui organ vital. Consumul de antioxidanti poate rezolva
partial aceasta afectiune, dar in timp, rezolvarea ar trebui sa vina din alta parte, respectiv din
a ne mentine un stil de viata sanatos, cu o dieta bazata pe o alimentatie corecta si naturala.

O acumulare mare de radicali liberi la nivel cerebral este periculoasa din

cauza fenomenelor biochimice de la acest nivel, unde acestia
interactioneaza cu acizii grasi polinesaturati membranari; mitocondriile;
biomoleculele de neurotransmitatori bogate in electroni; celulele
postmitotice slab diferentiate; oxigenul cu efect daunator asupra celulelor
nervoase.
In multe tulburari mentale (maladia Alzheimer, boala Parkinson,
schizofrenia, autismul) a fost evidentiata prezenta perena a unui stres
oxidativ. Stresul oxidativ este responsabil de aproximativ 80%-90% dintre
maladiile degenerative cronice din cadrul imbatranirii. In maladia Alzheimer,
in boala Parkinson, in schizofrenie si in autism a fost pus in evidenta un
stres oxidativ de lunga durata.
În momentul în care încărcarea bacteriană intestinală depășește
nivelul de toleranță imunologică, apar reacții parietale
caracteristice, inflamatoare și imunologice care au drept
consecință, pe de o parte, alterarea secreției intestinale de
serotonină, cu apariția tulburărilor de tranzit consecutive, iar pe
de altă parte, stimularea secreției intestinale de substanță P,
responsabilă de creșterea consecutivă a sensibilității intestinale
și de apariția durerilor abdominale(12). Totodată, dacă anumite
bacterii în exces ajung să migreze în alte arii intestinale
nespecifice localizării lor uzuale, ele vor degrada o cantitate mai
mare de zaharuri (în special prin fermentare), ceea ce va
produce un volum mai mare de gaz la nivel intestinal,
responsabil de acuzele specifice: balonare, meteorism,
flatulență (cu creșterea consecutivă și a eliminărilor de
hidrogen/metan în aerul expirat), ceea ce accentuează durerea
abdominală și explică tulburările de tranzit(12)
Trecerea de la EUBIOZĂ la DISBIOZĂ implică afectarea
cantitativă și calitativă a bacteriilor intestinale, cu aparitia unei
inflamații e intense.
Aceasta inflamatie contribuie la dezechilibrul
semnalizării/comunicarii celulare, ajunganduse la stimularea
unor noi reacții imunitare și inflamatoare.
În timp, se creeaza un cerc vicios inflamator care duce la
modificari ale structurii peretelui intestinal.
Celule care formeaza peretele intestinal se
atrofiaza/miscoreaza si astfel creste spatiul dintre ele, ceea ce
face ca intestinul sa devina permeabil.
Peretele intestinal permeabil va permite trecerea bacteriilor din
interiorul intestinului către organele invecinate si chiar dincolo de
acestea prin bariera hematoencefalica, direct in creier.
Modificările parietale de la nivel intestinal pot fi observate prin
tehnici de imunohistochimie cantitativă pe biopsii de mucoase
intestinale.
În cazul pacienților cu SII s-a demonstrat o creștere semnificativă,
cu 72%, a celulelor imune mucozale, comparativ cu grupurile de
control. Analizele ulterioare au arătat că această creștere a
numărului de celule imune este prezentă la peste 50% dintre
pacienții cu SII, semn al exacerbării inflamației și al răspunsului
imun din peretele intestinal Comparativ cu grupurile de control,
pacienții cu SII au un număr crescut de limfocite T CD3+, CD4+,
CD8+ și mastocite.
Infiltrarea cu mastocite la nivelul mucoasei a fost asociată cu
meteorism abdominal și cu simptome legate de dismotilitate și
dispepsie.
Rezultatele au condus la ipoteza că infiltrarea mucoasei cu celule
ale sistemului imun reprezintă o componentă fiziopatologică
importantă la pacienții cu SII.
used serum zonulin as a biomarker of gut permeability in subjects with ASD. Zonulin has been
linked to a variety of chronic inflammatory diseases and its release has been associated with
several environmental stimuli, including gluten and microbiome dysbiosis,15 both also
reported to be implicated in ASD pathogenesis. The authors found that zonulin was increased
in patients with ASD compared with healthy controls and that there was a positive correlation
identified between serum zonulin levels and a childhood autism rating scale. In line with these
results, a recent study reported that 33% of children with ASD tested positive for serum IgA
antibodies against CXCR3-binding gliadin peptide,16 the gliadin fragment shown to trigger
zonulin release by binding to the CXCR3 receptor.17

Hence, the loss of gut barrier function may not be a generalizable phenomenon among
children with ASD, but instead could involve only a subgroup of patients. This consideration
should caution against the temptation to rush to the conclusion that fixing gut permeability
would efficiently treat all cases of ASD. Rather, by contributing to the ongoing debate, this
article should stimulate other researchers to expand these results in larger cohorts to
eventually validate serum zonulin as an additional and simpler biomarker for gut permeability
 O flora bacteriana sănătoasă interacţionează cu bariera
intestinală prin intermediul bacteriilor, astfel încât să îi asigure
funcţionalitatea optima.