MICROBIOTA

Copyright ABC Fitness School Moldova

 Copyright ABC Fitness School Moldova

Microbiota, numită și microbiom, reprezintă ansamblul microorganismelor comensale,

simbiotice, sau patogene care populează un ecosistem sau habitat.

La om microbiota este formată de microorganisme care populează tegumentul, cavitățile,

tractul digestiv și respirator, vaginul, realizând populații cu o densitate foarte mare
de Lactobacillus, Bacteriodes, Streptoccocus, Candida, Escherichia
14
etc. Numărul
microorganismelor la omul adult este apreciat la circa 1310 celule, cu un grad de mărime
peste numărul total al celulelor organismului uman (10 ), având aproximativ 1000 de specii
bacteriene. Termenul de microbiotă se referă la totalitatea microorganismelor, microbiomul
include totalitatea materialului genetic al acestora. Diversitatea bacteriană din componența
microbiotei poate influența buna funcționare a organismului și apariția unor patologii.

După sediul microbiotei se disting:

- microbiota tegumentului (pielii),
- microbiota căilor respiratorii superioare (nările, nasofaringele; traheea, bronhiile,
bronhiolele sunt normal sterile),
- microbiota tractului gastrointestinal (cavitatea bucală, placa dentară, esofagul, stomacul,
duodenul, intestinul subțire, colonul, microbiota fecalelor),
- microbiota tractului genito-urinar (vaginul, uretra distală; căile urinare superioare - vezica
urinară, ureterele, bazinetul - sunt normal sterile),
- microbiota ochiului (pe membrana conjunctivală și suprafața ochiului),
- microbiota urechii (include microorganismele prezente normal în canalul auditiv extern)

2
 Copyright ABC Fitness School Moldova

După originea microbiotei se disting 2 tipuri:

alohtonă și autohtonă.
Microbiota alohtonă este reprezentată de
microorganisme (bacterii, microfungi, protozoare)
care provin din mediul extern (aer, sol, apă, sau de
la alte organisme). De regulă, sunt numai
tranziente, fără să contribuie semnificativ la
activitatea microbiotei autohtone, la ale cărei
condiții nu se pot adapta.
Microbiota autohtonă (numită și microbiotă
indigenă, microbiotă normală, floră
normală, indigenă sau naturală) este reprezentată
de microorganismele indigene sau autohtone,
care realizează o gamă foarte diversificată de
activități cu efect benefic asupra organismului
purtător (gazdă). Microbiota indigenă are rol bine
definit în menținerea funcțiilor normale și a
sănătății gazdei: roluri nutritive, stimulent pentru
dezvoltarea competenței imune, barieră ecologică
antimicrobiană.

Mult timp se credea că în timpul dezvoltării

intrauterine fătul se află în mediu steril și
colonizarea corpului sau cu microorganisme are
loc după naștere.

Ultimile studii arată că procesul de colonizare a corpului, inclusiv a intestinului începe înainte de
naștere. Printre microorganismele care colonizează inițial intestinul nou-născutului se numără
Enterococcus spp., Streptococcus spp., Bacteroides spp. și altele. Un studiu a investigat meconiul de
la 21 de nou-născuți sănătoși și a identificat predominant specii aparținând genurilor Enterococcus și
Staphylococcus. Colonizarea intestinală a nou-născutului este influențată de mai mulți factori, printre
care modul nașterii și modul de hrănire.
Unele studii au analizat dacă microbiota are o influență asupra greutății copilului. Unul dintre aceste
studii a constat în examinarea copiilor la naștere, la 3, 6, 12, 18 și 24 de luni și la 4 și 7 ani, din punctul
de vedere al indicelui de masă corporală, și analizarea probelor de materii fecale la 7 ani,
observându-se că, la nivel intestinal, speciile dominante erau bifidobacteriile, la copiii cu greutate
normală.

3
Copyright ABC Fitness School Moldova

Compoziția microbiotei evoluează până în jurul

vârstei de 2 ani, când se presupune că ajunge
să se asemene foarte mult cu cea a adultului,
microorganismele dominante sunt Firmicutes,
Bacteroidetes, Actinobacteria, Proteobacteria,
Verrucomicrobia și Fusobacteria.
Microbiota intestinală a adultului este
constituită în principal din microorganisme
precum Bacteroidetes și Firmicutes, aceștia
nefiind doar cei mai numeroși, ci și cei mai
stabili. De-a lungul vieții, compoziția microbiotei
intestinale poate fi influențată de diverși factori,
printre care și modificări în alimentație. Studii
realizate la persoane obeze au evidențiat că
scăderea ponderală este însoțită și de schimbări
ale microbiotei, precum creșterea proporției de
Bacteroidetes. Tipurile de microorganisme de la
nivel intestinal se pot modifica și în funcție de
dieta predominantă, și anume dacă persoana
consumă carne sau doar legume. Mai mult
decât atât, prin intermediul alimentelor pot fi
introduse la nivel intestinal și noi
microorganisme care pot modifica compoziția
microbiotei. Alt factor care influențează
componența microbiotei intestinale este
reprezentat de consumul de antibiotice
sistemice (absorbabile) cu spectru larg, care se
asociază din ce în ce mai frecvent cu creșterea
multiplicării Clostridium difficile.
Compoziția microbiotei la vârstnici este
influențată de mai mulți factori, printre care
comorbidități, inflamație, status nutrițional etc.

4
 Copyright ABC Fitness School Moldova

COLONIZAREA
MICROBIANA
A OMULUI
Intra- și post-partum începe contaminarea și Speciile pionier sunt primele care apar. După
apoi colonizarea învelișurilor și a unor cavități. contaminare sunt primele care asimilează
condițiile de gazduire și se multiplică mai repede
decât sunt eliminate.

Speciile de tranziție profită de modificarea

condițiilor de găzduire și se inmulțesc la
rândullor.

Limitele colonizării sunt stabilite de barierere

antimicrobiene.

În funcție de condiția microbiologică organismul

este împarțit în 4 zone:
1. zone normal sterile (lichidul cefalorahidian,
țesuturi, mediul intern)
2. zone normal colonizate (tegumentul,
conjunctiva, nările, naso- și orofaringele, vaginul,
uretra distala, ileonul terminal, colonul)
3. zone ocazional contaminate , dar
necolonizate (sinusuri paranazale, urechea
medie, etajul infraglotic, caile biliare, caile urinare,
rinichi-uretra proximala), cai genitale interne
4. zone periodic contaminate, dar necolonizate
sau colonizate abortiv (stomac, duoden, jejun).

5
 Copyright ABC Fitness School Moldova

Microbiota tegumentelor Microbiota cailor

Pe tegumente avem cantitate limitata de
aero-digestive superioare
nutrienți (keratina, sebum, secreție sudorală),
Sunt prezenți numeroși stafilococi coagulaza
umiditate redusă, pH ușor acid.
negativi, S.aureus, Corynebacterium spp.,
Microbiota rezidentă este dominata de
Propioni-bacterium spp.
bacterii gram pozitive, sunt constant prezenți
Nazofaringe - streptococi orali, neisserii
și în număr mare stafilococii. Predomină
nepretentioase.
stafilococii coagulaza negativi și S.aureus este
Orofaringe - peste 500 de specii, în eco
prezent la 20-80 din indivizi constant
sisteme complexe peste 1000, dupa unii
prezenți în numar redus streptococii viridans,
autori.
alte bacterii, coci gram pozitivi anaerobi, bacili
gram pozitivi aerobi (difterimorfi), anaerobi Microbiota tractului
(Propionibacterium spp.), levuri.
gastro - intestinal
Microbiota flotanta a tegumentelor este ușor
În esofag puține bacterii și levuri.
îndepartată prin spalare. Din ea fac parte
Stomac - supraviețuiesc doar bacteriile
bacili gram pozitivi sporulati aerobi (Bacillus
acido-tolerante (lactobacili, streptococi)
spp.) și anaerobi (Clostridium spp.), bacili gram
Helicobacter pylori.
negativi aerobi (Acinetobacter spp.), facultativi 4
Duoden - 10 bacterii/ml, predominant
anaerobi (bacili coliformi), coci gram pozitivi 5 8
anaerobe. Jejun, ileon - 10 / 10 bacterii/ml,
aerobi sau facultativi.
predomină lactobacili, enterococi.
Microbiota conjunctivei 8 10
Cec - 10 - 10 bacterii/g anaerobi.
11 12
94 % este reprezentată de stafilococi Colon 10 -10 bacterii/ml, reprezintă
coagulaza negativi. Ocazional bacili 10-30 % din masa fecala. Sunt aproximativ
difterimorfi, specii de Candida, S. aureus, 300 de specii, 96 - 99 % anaerobi.
11
variați streptococi, neisserii nepretentioase, 10 - Bacteroides spp., Eubacterium spp.,
specii de Haemo-philus, enterobacteriaceae, Peptostreptococcus spp.
12
pseuodmonade, fungi oportuniști sau 10 - Bifidobacterium spp., Clostridium spp.
saprofiți. Rar sunt prezenți anaerobi.

6
 Copyright ABC Fitness School Moldova

Microbiota tractusului
genito-urinar

Vaginul
În primele saptamâni de viața pâna la eliminarea
hormonilor estrogeni materni și dispariția
glicogenului din epiteliul vaginal predomină
lactobacili, avem pH acid al mucoasei vaginale.
Prepubertate pH neutru, coci și bacili proveniți
de pe tegumentul perineal.
La maturitate sexuala reapariția hormonilor
9
estrogeni și a glicogenului 10 UFC/ml,
predomina lactobacilii și alte bacterii anaerobe
(Bifidobacterium spp., Peptostreptococcus
spp.,Prevotella spp., Fusobacterium spp.)
Postmenopauza - recolonizare perineala.
Uretra distala este normal colonizată cu bacterii
de pe tegumentul perineal, colon. Stafilococi
coagulaza negativi, bacili difterimorfi,
Enterobacteriaceae, neisserii nepretentioase,
Fusobacterium spp., micoplasme.

7
Copyright ABC Fitness School Moldova

ROLUL MICROBIOTEI

Rol cel mai frecvent menționat al microbiotei

este cel de barieră mecanică și biologică
activă, menită să protejeze organismul de
agresiuni infecțioase la acest nivel, în special
prin producerea de acizi grași cu lanț scurt și
stimularea regenerării epiteliale.

Totodată, prin reacțiile de fermentație și

putrefacție, microbiota intestinală are un rol
esențial în solubilizarea resturilor alimentare
nedigerate și neabsorbite, pentru eliminarea
lor mai facilă prin actul de defecație.

Microbiota intervine în maturarea sistemului

imun, ajutând la dezvoltarea țesutului limfoid
asociat intestinului. Prin stimularea continuă a
sistemului imun se menține o stare fiziologică
de inflamație la un nivel scăzut, care ajută la o
mai bună apărare împotriva altor
microorganisme. Protecția față de diverși
patogeni poate fi realizată și prin consumarea
de către microorganismele care formează
microbiota a unor compuși pe care patogenii i-
ar putea utiliza pentru multiplicare.

Un alt rol important al microbiotei intestinale

constă în producerea a diferite substanțe și
vitamine (vitamina B7, vitamina B5, vitamina B6,
vitamina B2 , vitamina K, vitamina B12).

Prin producția unor substanțe precum

dopamină, serotonină sau alți
neurotransmițători, microbiota intestinală poate
acționa și la distanță. Din aceste motive, unii
cercetători au sugerat o posibilă legătură între
disbiozele intestinale și tulburări asemănătoare
autismului sau depresie.

8
 Copyright ABC Fitness School Moldova

Biosinteza serotoninei un neurotransmițător cu rol important în reglarea funcției cognitive, are

loc în mare parte la nivel intestinal. Studii metabolomice pe modele murine au arătat că
microbiota intestinală are ecou semnificativ pe metabolismul cerebral, concentrațiile de
serotonină și triptofan (precursor al său) fiind reduse în creierul animalelor de laborator „germ-
free” (fără microbiotă). Interacțiunea microbiotei cu axa intestin-creier a fost demonstrată și în
cazul tulburărilor de alimentație, flora bacteriană saprofită afectează direct mecanismele de
reglare a foamei și a sațietății. Una dintre căile prin care acționează este reprezentată de
producerea de acizi grași cu lanț scurt (AGLS), prin fermentarea microbiană din colon. AGLS
inhibă deacetilarea histonelor, cresc disponibilitatea histon-acetiltransferazelor, cresc sinteza
de serotonină și activează diverși receptori cuplați cu proteine G, care induc eliberarea de
hormoni anorexigeni (peptidul glucagon-like 1 și peptidul YY) în circulația sangvină. În plus,
AGLS cresc concentrațiile de leptină și insulină, favorizând sațietatea. O bacterie
predominantă în microbiota intestinală, Escherichia coli, este capabilă să producă o protează
(ClpB, proteaza cazeinolitică B) care prezintă mimetism antigenic cu α-MSH (hormon de
stimulare a melanocitelor, „melanocyte-stimulating hormone”), acesta din urmă fiind un
hormon anorexigen. Concentrația ClpB este crescută la pacienții cu diverse tulburări de
comportament alimentar, de exemplu: anorexia nervosa, bulimia nervosa și tulburarea
mâncatului compulsiv („binge-eating”).

9
 Copyright ABC Fitness School Moldova

Anumite bacterii secretă enzime care acționează ca hidrolaze ale sărurilor biliare (pentru formarea
acizilor biliari primari), fiind capabile să activeze căi de semnalizare și expresii genice implicate în
metabolismul lipidelor, glucidelor și colesterolului din organism(39). Din acest punct de vedere,
menținerea unei microbiote integre reprezintă un potențial adjuvant și în tratamentul obezității sau al
sindromului metabolic.

Microbiota intestinală intervine în metabolismul bilirubinei și al acizilor biliari, circuitul entero-hepatic al

tuturor acestor produși fiind strâns legat de funcționarea normală a bacteriilor saprofite implicate în
procesul de metabolizare intestinală a respectivilor produși.

Microbiota intestinală interferează și cu metabolizarea unor medicamentele. La nivelul microbiotei

intestinale, unele medicamente sunt activate, precum sulfasalazina, unele sunt reactivate după
inactivarea de către ficat, cum este irinotecanul, în timp ce altele sunt inactivate, cum ar fi digoxina.
Consistența microbiotei poate fi influențată de consumul diferitor xenobiotice, antibiotice sau inhibitori
de pompă de protoni.

10