Sunteți pe pagina 1din 40

Relaii microorganism-gazd

Flora microbian normal a corpului uman. Importana florei microbiene normale. Pielea, tractul digestiv, tractul respirator, tractul genito-urinar. Factorii care determin patogenitatea bacteriilor. Definirea patogenitii i virulenei. Bacterii saprofite, comensale, patogene, fenomenul de parazitism bacterian. Multiplicare, invazivitate, toxigenez.
Exotoxine (difteric, tetanic, ale clostridiilor gangrenei gazoase, botulinic, enterotoxina stafilococic, holeric, toxina eritrogen streptococic). Antitoxine i anatoxine. Endotoxine. Enzimele extracelulare (colagenaze, coagulaze, hialuronidaze, streptokinaza, proteaze etc).

Structuri bacteriene implicate n patogenitatea speciilor/tulpinilor bacteriene. Etapele unei infecii bacteriene.

1. TIPURI DE RELATII - DEFINITII


SIMBIOZA Asociatie de vietuitoare din specii diferite (cel putin 2) care convietuiesc - FOREZIA asociere intamplatoare, transport - COMENSALISMUL adapost si hrana - MUTUALISMUL beneficiu reciproc - PARAZITISMUL beneficiu unilateral - OPORTUNISMUL comensal sau mutualist devine in anumite conditii parazit

1. TIPURI DE RELATII - DEFINITII AFECTAREA GAZDEI - Comensale - NEPATOGENE - Mutualiste - Parazite - PATOGENE - Oportuniste CONDITIONAT PATOGENE

SAPROFIT Microorganism care se hraneste cu substante organice in descompunere

1. TIPURI DE RELATII - DEFINITII


Afectarea gazdei
FOREZIA COMENSALI SM MUTUALISM PARAZITISM OPORTUNISM

Beneficiul simbiontilor 2 1

2. Contaminare Colonizare Infectie Boala infectioasa


a. Contaminare prezenta unui microorgansim pe o suprafata a corpului, fara multiplicare si fara o reactie din partea gazdei
Ex. Embrion si fat in cavitatea uterina steril Contaminarea incepe la nastere cu microorgansime din : - vagin, tegumente mama - tegumente si mucoase persoane care asista nasterea - aer - alimente - suprafete obiecte cu care vine in contact

2. Contaminare Colonizare Infectie Boala infectioasa


b. Colonizare multiplicarea unui microorganism pe suprafata gazdei (tegumente, mucoase) fara o reactie detectabila din partea acesteia
In functie de conditiile de mediu (fizico-chimic) si de nutritie dar si de adezivitatea specifica a microrganismelor pentru unele celule de suprafata se selecteaza dintre microorganismele contaminante cele FLORA MICROBIANA care vor coloniza zonele respective NORMALA (MICROBIOTA INDIGENA) !! IMPORTANTA Pentru stabilirea SEMNIFICATIEI UNUI MICROORGANISM izolat dintr-un specimen (esantion) recoltat dintr-o anumita zona a corpului

2. Contaminare Colonizare Infectie Boala infectioasa


c. Infectie rezultatul invaziei si multiplicarii unui microorganism patogen in organism (prin depasirea barierelor antimicrobiene primare) si al reactiei tesuturilor la acest atac - localizata - generalizata septicemie - acuta - cronica - inaparenta - manifesta clinic

boala infectioasa

- exogene - endogene Infestare rezervat pt relatia gazda - ectoparazit

2. Contaminare Colonizare Infectie Boala infectioasa


c. Boala infectioasa stare patologica care rezulta in urma infectiei cand gazda nu isi mai poate mentine homeostazia si apar simptome si semne de suferinta Boala infectioasa boala transmisibila (contagioasa) Bolile contagioase se pot manifesta:
SPORADIC ENDEMIC EPIDEMIC / IZBUCNIRE EPIDEMICA (FOCAR EPIDEMIC) PANDEMIC

3. Microbiota indigena
Microbiocenoze in care se stabiesc relatii ecologice intre microorganismele rezidente si cele flotante pe de o parte si intre microorganisme si organismul uman pe de alta. Bacteriile si fungii domina; Anaerobi / aerobi 10/1 1000/1 Sector I colon si crevase gingivale: 1011 1012 UFC/g colon Clostridium 109 , E coli 108, alte enterobacterii, enterococi 107 UFC/g Sector II cai aerodigestive superioare, vagin - gura, faringe 106 108 UFC/ml - anaerobi nesporulati, streptococi viridans, neisserii nepatogene, heamophilus, pneumococi, difteromorfi, Candida - vagin 108-109 UFC/g - lactobacili si Bifidobacterium (bacili Doderlein), Bacteroides, S. epidermidis, Gardnerella vaginalis, Candida Sector III tegumentul pH acid, umiditate redusa 106UFC/ cm2 S. epidermidis, Propionibacterium acnes, Corynebacterium spp. levuri lipofile

3. Microbiota indigena
VARIATII - varsta - dieta - conditiile de igiena - statusul hormonal - stari fiziologice COLONIZARI ANORMALE DISBIOZE - Lipsa sau insuficienta barierelor antimicrobiene (hipoclorhidria gastrica, tenul seboreic, transpiratia abundenta) - Administrarea de antibiotice elimina bacteriile sensibile: Candida, Clostridium difficile

Bariere fiziologice
- Tegumentul intact: bariera mecanica, descuamare, uscaciune relativa, pH slab acid) - Mucoase: bariera mecanica, descuamare, glicocalix celulelor epiteliale secretorii, lactoferina, lizozim, - Respirator: filtrare aerodinamica, transport mucociliar, stranut, tuse - Digestiv: suc gastric si bila, peristaltismul intestinal, varsatura, tesutul limfatic, flora microbiana normala - Urinar: flux urinar in sens unic, mictiunea periodica, pH acid, ureea urinara - Genital: pH acid prin fermentarea glicogenului, mucus canal endocervical, transport mucociliar la nivel trompe uterine + flora bacteriana normala

PATOGENITATEA MICROORGANISMELOR
Patogenitatea un microorganism este patogen cnd are sau poate dobndi structuri i funcii prin care: penetreaz se menine supravieuiete se nmulete invadeaz esuturile supravieuiete rspunsului imun supravieuiete ntre 2 gazde succesive determin leziuni

Virulena

Msoar patogenitatea unui microorganism este exprimat n doze letale minime sau doze letale 50% (DLM; DL50); codificare cromosomal i frecvent extracromosomal condiii majore pentru recunoaterea unui constituient celular ca factor de virulen (postulatele moleculare ale lui Koch, Falkow): - fenotipul (proprietatea, structura, funcia) investigat trebuie s fie asociat tulpinilor patogene ale unei specii sau speciilor patogene ale unui gen.

- inactivarea prin mutaie a genei care-l codific duce la pierderea


virulenei; - reversia/substituia genei mutante trebuie s restaureze patogenitatea;

PUTEREA PATOGEN A BACTERIILOR


- capacitatea de a provoca o infecie - bacteriile produc infecii prin 3 mecanisme principale: invazivitate (invadarea esuturilor) multiplicare toxigenez hipersensibilitate - asigurat de mai muli factori, care acioneaz concomitent

ADEZIUNEA
- necesara pt bacteriile patogene care ptrund prin mucoase - interaciunea molecular dintre cel mucoasei i bacterie impune prezena a 2 factori: adezine bacteriene receptori specifici pentru adezinea la cel mucoasei - flora saprofit se opune aderrii / multiplic bact patogene

INVAZIA
Invazia = proces complex, controlat de gene bacteriene: cromozomice / plasmidice Bacteriile invazive: - dup aderare, penetreaz intracelular prin endocitoz Ex. Listeria se poate mica n citoplasm i pot trece dintr-o celul n alta, fr a veni n contact cu mediul extracelular, fiind la adpost de RI al gazdei.

MULTIPLICAREA BACTERIAN
- este principalul mecanism al virulenei bacteriilor - - 3 categorii de bacterii:
Bacterii cu multiplicare strict extracelular (piogene) Bacterii cu multiplicare facultativ intracelular Bacterii cu multiplicare strict intracelular

BACTERII CU MULTIPLICARE STRICT EXTRACELULAR (1) se multiplic rapid n mediu extracelular

- distruse rapid de mecanismele de bactericidie intracelular - incapabile s se multiplice n interiorul fagocitelor - principalul factor de virulen = puterea anti-fagocitar = capacitatea de a se opune fagocitozei prin constituieni de suprafa (perete / capsul):
pneumococ: polizaharidul capsular streptococ - proteina M

BACTERII CU MULTIPLICARE STRICT EXTRACELULAR (2)


- organismul sintetizeaz atc. opsonizani specifici de serotip, care
anuleaz puterea antifagocitar a acestor bacterii - bacterii piogene: formarea de puroi prin distrucie leucocitar - produc:
Bacteriemii - sepsis supuraii abcese

- foarte sensibile la antibiotice

BACTERII CU MULTIPLICARE FACULTATIV INTRACELULAR (1)


- se pot multiplica - n mediul extracelular - n interiorul fagocitelor mononucleate (macrofage) - soarta intracelular a acestor bacterii depinde de virulena lor i de starea imunitar a gazdei: - multiplicare activ - laten - liz bacterian - in vitro, multiplicare lent - Ex: micobacterii, brucella, listeria

BACTERII CU MULTIPLICARE FACULTATIV INTRACELULAR (2)


- Produc infecii caracterizate prin: - evoluie lent recderi tardive frecvente dezvoltarea unei hipersensibiliti de tip ntrziat imunitatea celular (LT) : rol primordial vaccinul trebuie s conin microrganismul viu (BCG) pentru vindecare, antibioticele utilizate trebuie s penetreze i s acioneze intracelular

BACTERII CU MULTIPLICARE STRICT INTRACELULAR


- se multiplic strict intracelular, pe seama metabolismului celulei gazda - Ex: - Chlamydia (celule epiteliale) - Ricketssii (celule endoteliale)

SINTEZA DE ENZIME
Enzimele bacteriene intervin n procese biologice:
Staf. aureus: coagulaza Strept. pyogenes: streptokinaza

- rolul enzimelor n virulena bact nu este complet stabilit - unele enzime inactiveaz antibiotice:
betalactamaze (stafilococ, Hi )

3. TOXIGENEZA
Bacteriile toxigene: - dup aderare, bact produc toxine la poara de intrare - toxinele difuzeaz n organism, avnd efecte nocive - 2 tipuri de toxine: endotoxine exotoxine

EXOTOXINE (1)
- Structur proteic - Secretate: n organism, la locul de penetrare: Cl. tetani (plag) Cl. Diphteriae (faringe) n afara organismului: Cl. botulinum (aliment) Inactivate prin cldur: anatoxine (vaccinuri) pierderea puterii patogene pstrarea proprietilor antigenice Neutralizabile de ctre anticorpii specifici: - tratament ser / Ig specifice - Neinfluenate de antibiotice

EXOTOXINE (2)
- pentru unele bacterii reprezint singurul factor de virulen: Clostridium tetani Clostridium botulinum Corynebacterium diphteriae - pentru alte bacterii reprezint unul din factorii de virulen: toxina eritrogen a streptococului grup A (scarlatin) toxine necrotice / hemolitice bacterii anaerobe (gangrene) - unele exotoxine acioneaz la nivel intestinal (enterotoxine) : vibrio cholerae stafilococcus aureus enterotoxigen E. coli enterotoxigen

ENDOTOXINE
- structur lipopolizaharidic (LPZ) - n structura peretelui bacteriilor Gram neg (Ag somatic O) - eliberate dup liza bacteriilor - aciune patogen complex pe: centrii termoreglrii granulopoez celulele fagocitare sistemul vascular activeaz sistemul complement / coagulrii n patogenia ocul endotoxinic

Proprieti comparative
exotoxine - n general termolabile - intens antigenice - pot fi transformate n anatoxine - DLM ng/Kg corp - aciune specific endotoxine - termostabile - slab antigenice - nu pot fi transformate - DLM g/Kg corp - aciune nespecific (febr, leucopenie urmat de leucocitoz,CID, oc endotoxinic)

Clasificarea exotoxinelor

citolitice atac fosfolipide din membrana citoplasmatic (fosfolipaze); creaz pori prin membrana celular (hemolizine, leucocidine). constituite din dou subuniti subunitatea B permite legarea toxinei la un receptor celular subunitatea A, cu proprieti enzimatice, ptrunde n celul acionnd asupra unor inte moleculare

Antigenitate/toxicitate - Doza toxica <doza imunogena - Anatoxinele (toxoizi) exotoxine detoxifiate cu imunogenitate conservata - utilizate drept vaccinuri antitoxice

Efecte biologice ale endotoxinelor

activarea complementului pe cale alternativ fixarea pe suprafaa macrofagelor, cu eliberare de citokine (IL-1, IL-6, IL8, FNT etc), mediatori ai inflamaiei i ocului endotoxinic activarea unor factori ai coagulrii (CID) fixarea pe celule endoteliale cu creterea permeabilitii vasculare

n infecii cu bacterii gram-pozitive sau a.a.r., peptidoglicanul, acizii teichoici i respectiv arabinogalactanul pot determina efecte endotoxinlike.

REACTII DE HIPERSENSIBILITATE (HS)


- intervin n patologia post-streptococic, unde S.pyogenes are rol de factor declanator - aprarea gazdei contra bacteriei produce manifestrile bolii mecanismele HS: tip I = HS imediat tip II = anticorpi citotoxici tip III = CIC tip IV = HS ntrziat

INFECIA
Infecie = interaciunea gazdei cu un endoparazit pe care l numim agent infecios n raport cu forma de manifestare infecii aparente (simptomatice): se manifest prin semne sau simptome;Boala infecioas infecii inaparente (asiptomatice sau subclinice): singura manifestare este rspunsul imun. Raportul boal infecioas/infecie = ci din cei infectai fac forma manifest clinic n raport cu gradul de virulen al agentului cauzal infecii primare, determinate de microorganisme nalt patogene la gazda normoreactiv infecii secundare, determinate de microorganisme oportuniste, dup infecii primare care altereaz aprarea antiinfecioas a gazdei

INFECIA
n raport cu rezervorul agenilor infecioi infecii endogene = determinate de microorganisme ale microbiotei indigene, care au suficient potenial patogen pentru a trece de la relaia de comensalism la cea de parazitism infecii exogene = microorganismele provin dintr-o surs exterioar; presupun existena unui rezervor al agentului infecios, o cale de transmitere i o gazd receptiv.

Infecii exogene
1. Rezervorul de ageni infecioi
Omul - bolnav - purttor sntos convalesceni contaci cu infecii inaparente n perioada de incubaie non-contaci Animale (domestice sau slbatice) cu - manifestri clinice de boal - infecii inaparente Elemente de mediu extern - solul (C.tetani, pseudomonade etc); - apa (specii Legionella, specii Vibrio, pseudomonade) - alimente (Salmonele ,B.cereus)

Infecii exogene
2. Ci de transmitere a infecie
A. Infecii deschise Propagarea agenilor infecioi - Direct - Indirect B. Infecii inchise agentul infecios este prezent n snge pentru un timp transmiterea infeciei poate fi realizat prin vectori biologici Boli infecioase transmisibile/contagioase versus nontransmisibile

3. Gazda receptiv
poate fi normoreactiv sau imunologic compromis; accesul agentului infecios poate avea loc prin diferite pori de intrare
(mucoasa tractusului respirator, mucoasa tractusului digestiv, mucoasa tractusului urinar, mucoasa tractusului genital, mucoasa conjunctival, inoculare direct).

Etapele unei infecii bacteriene


perioada de incubaie (de la ptrunderea microorganismului care determin infecia pn la apariia primelor manifestri clinice de boal) perioada de debut (manifestri nespecifice de infecie) perioada de stare ( manifestri clinice caracteristice diferitelor boli infecioase) perioada terminal vindecarea clinic vindecare microbiologic cronicizarea infeciei deces

Aspecte ale difuziunii bolilor infecioase n populaiile umane


manifestare sporadic numr redus de imbolnviri, diseminate teritorial i fr filiaie ntre ele manifestare endemic prezena constant a unei boli infecioase ntr-un teritoriu, cu o frecven redus ce variaz puin de la un an la altul manifestare epidemic creterea brusc a numrului de mbolnviri, cu filiaie ntre ele izbucnire epidemic infecie epidemic intr-o colectivitate redus numeric (familie, grdini, coal, unitate militar etc); pandemia infecie epidemic la scar internaional

Infecia nosocomial
infecii localizate sau sistemice care apar n cursul
spitalizrii, consecutiv condiiilor de vieuire n acest ambient i/sau actului medical sau chirurgical, explorator sau terapeutic

reactivitatea antiinfecioas sczut a bolnavilor, fragilizai


de afeciunea care a determinat spitalizarea sau terapii imunosupresive reprezint un factor de risc suplimentar

pot evolua ca infecii sporadice sau izbucniri epidemice sursa de infecie poate fi exogen (de la un alt pacient, de la
personalul de spital sau din mediul ambiant fondul microbian de spital) sau endogen

tulpinile periculoase de spital sunt multirezistente la


antibiotice i cu capaciti de colonizare i de virulen crescute.

Infecii emergente i reemergente


Infecie emergent = infecie aprut pe glob sau ntr-un teritoriu datorit unui microorganism necunoscut pn n urm cu aprox. 20 ani sau cauzat de un microorganism binecunoscut dar care prezint un nou fenotip (ex infecia HIV, enterocolita hemoragic cu E.coli O157H7, infecia holeric cu serotipul O139, infecia cu S.pneumoniae multirezistent la antibiotice etc).

Infecie reemergent = boal infecioas a crei inciden crete semnificativ ntr-un teritoriu unde era considerat a fi meninut sub control (ex tuberculoza).