Microbiologie Generala Test

Denumirea testului: Microbiologie generală
ID test: Epizootologie
Întrebări total în test: 450
Partea 1 30%: Număr de întrebări - 133, ([29,56%]-28,67%-41,78% ).
Partea 2 30%: Număr de întrebări - 129, (29,56%-[28,67%]-41,78% ).
Numărul total de grupuri (teme): 15
-------------------------------------------------------------------------------------------
Partea 1 30%: Număr de întrebări - 133, (29,56%).
Grupul (tema): Tema01
Întrebarea 1.
Bacteriile sunt organisme vii?
Variante de răspuns:
1. Unicelulare, procariote
2. Unicelulare, eucariote,procariote
3. Procariote, subcelulară,celulară
4. Pluricelulare, eucariote,procariote
Întrebarea 2.
Selectaţi structurile absente la bacterii?
1. Reticul endoplasmatic, mitocondrii, aparat Golgi
2. Reticul endoplasmatic, capsomere, fimbrii
3. Mitocondrii, aparat Golgi, fimbrii, mezosom
4. Aparat Golgi, plasmolemă, capsulă,mitocondrii
Întrebarea 3.
Selectaţi expresia adevărată?
1. Procesul nutriţiei bacteriene este adsorbtiv si absorbtiv
2. Procesul nutriţiei bacteriene este adsorbtiv
3. Procesul nutriţiei bacteriene este chimic si adsorbtiv
4. Procesul nutriţiei bacteriene este chimic adsorbtiv
Întrebarea 4.
Care forme bacteriene prezintă structuri rezistente?
1. Forma sporulată, sporigenă,spiralată
2. Forma bacilară,miceliată,bacteriană
3. Forma vegetativă,sporulată,miceliată
4. Forma sporulată,sporigenă
Întrebarea 5.
Micetele sunt organisme?
1. Propriu zis procariote,eucariote
2. Propriu zis eucariote
3. Eucariote, procariote,bacteriene
4. Propriu zis eucariote, procariote,eucariote
Întrebarea 6.
Virusurile sunt microorganisme cu un mod de organizare?
1. Subcelulară cea mai frecventă, de tip eucariot
2. Subcelulară cea mai frecventă
3. Celulară de tip eucariot în majoritatea cazurilor
4. Celulară de tip procariot cel mai frecvent
Întrebarea 7.
Alegeti expresia potrivită?
1. Micoplasmele nu au perete celular dar au formă constantă
2. Micoplasmele nu au perete celular dar au formă neconstantă
3. Micoplasmele nu au membrană citoplasmatică si nici formă constantă
4. Micoplasmele nu au perete celular si nici formă constantă
Întrebarea 8.
Care specie bacteriană determină culoarea pigmentului sintetizat?
1. Staphylococcus aureus,Pseudomonas
2. Pseudomonas, Proteus,Bacillus,Pseudomonas
3. Toate bacteriile posedă pigmenţi sintetizati
4. Staphylococcus aureus, Streptococcus,Bacillus
Întrebarea 9.
Care specie bacteriană determină numele autorului care a descoperit agentul?
1. Proteus rettgeri, Mycobacterium
2. Escherichia, Pseudomonas
3. Staphylococcus, Pasteurella
4. Proteus rettgeri, Escherichia
Întrebarea 10.
Care din însuşirile celulelor procariote nu corespund realităţii?
1. Au un singur cromozom sau au doi cromozomi
1
2. Se divid prin mitoză în majoritatea cazurilor sau rareori nu se divid
3. Se divid prin mitoză în majoritatea cazurilor
4. Celulele procariote sunt de aproximativ o mie ori mai mici decît cele eucariote
Întrebarea 11.
Care este forma principală de reproducere a bacteriilor?
1. Şciziparitate, sexuată, diviziune binară
2. Asexuată, şciziparitate, diviziune binară
3. Sexuată, diviziune binară, sciziparitate
4. Şciziparitate , diviziune binară
Întrebarea 12.
La celulele procariote membrana nucleară este:
1. Absentă cel mai frecvent sau prezentă cel mai frecvent
2. Absentă cel mai frecvent
3. Uneori absentă, uneori prezentă
4. Prezentă unori absentă cel mai frecvent
Întrebarea 13.
Care din însuşirile celulelor eucariote nu sunt corespunzătoare:
1. Au mai multi cromozomi sau numai doi
2. Se divid prin diviziune directă sau indirectă
3. Se divid prin diviziune directă
4. Au organite în citoplasmă sau acestea sunt absente
Întrebarea 14.
Cele mai importnte bacterii de dimensiuni mici sunt:
1. Micoplasma,Rickettsia,Pasteurella,Brucella
2. Micoplasma,Pasteurella,Brucella,Clostridium
3. Micoplasma,Rickettsia,Salmonella,Pasteurella
4. Micoplasma,Rickettsia,Pasteurella,Bacillus
Întrebarea 15.
Proteinele prezente în membrana citoplasmatică a bacteriilor sunt:
1. Numai intrinseci si transmembranare
2. Numai parietale, intrinseci si transmembranare
3. Numai extrinseci si transmembranare
4. Numai intrinseci si perimembranare
Întrebarea 16.
La baza clasificării bacteriilor stă criteriul de:
1. Specie cel mai frecvent sau uneori gen, familie
2. Specie cel mai frecvent
3. Familie,specie cel mai frecvent
4. Clasă, subclasă
Întrebarea 17.
O unitate ribozomală este constituită din:
1. O subunitate mare L si o subunitate mică S
2. O subunitate mică L si o subunitate medie S
3. O subunutate mare L si două subunităti mici S
4. O subunitate mică L si o subunitate mare S
Întrebarea 18.
Componentele obligatorii ale învelişului unei celule vegetative bacteriene sunt:
1. Capsula, peretele celular, membrana citoplasmatică
2. Flagelii, pilii, capsula,membrana citoplasmatică
3. Peretele celular, glicocalixul, membrana citoplasmatică
4. Peretele celular, membrana citoplasmatică
Întrebarea 19.
Care din următoarele specii bacteriene au demensiuni mari?
1. L eptospira tarassovi
2. Clostridium septicum,L.interogans
3. E. Coli, Salmonella,.Baccillus
4. Leptospira interrogans
Întrebarea 20.
Care din următoarele specii bacteriene formează capsula adevărată?
1. Staphylococcus aureusB.anthracis
2. Brucella suis,Bacillus subtilus
3. Pasteurella multocida,Pasteurella haemolitica
4. Bacillus anthracis
Întrebarea 21.
2
Selectaţi expresia greşită despre membrana celulară?
1. Biochimic plasmolema este de natură lipoproteică, glicolema este un înveliş glucidic
2. Membrana celulară este o învelitoare subţire de cîţiva nanometri
3. Membrana celulară este constituită din plasmolema, glicolema
4. Membrana celulară este o componentă tranzitorie şi inconstantă
Întrebarea 22.
Componentele structurale ale învelişului unui spor prezintă următoarea succesiune, de la
interior spre exterior?
1. Cortex, membrană sporală, tunica
2. Sporii au înveliş nestructurat sau structurat
3. Celula sporală popriu zisă,membrana sporală, tunica, cortex
4. Celula sporală propriu zisă, cortex, tunica
Întrebarea 23.
Vacuolele apar în?
1. Perioada activă de înmultire a celulei
2. Perioada de multiplicare si dezvoltare a celulei
3. Perioada activă si de înmultire a celulei
4. Perioada activă de crestere a celulei
Întrebarea 24.
Peretele bacteriilor incurbate este?
1. Elastic, ondulat, rigid,gros
2. Rigid, elastic, ondulat cel mai frecvent
3. Elastic cel mai frecvent
4. Cîrlionţat, rigid, subtire
Întrebarea 25.
Ce influenţează vârsta celulei bacteriene?
1. Viteza, densitatea cel mai frecvent
2. Mărimea, greutatea, densitatea, viteza
3. Densitatea în majoritatea cazurilor
4. Greutatea, ph –ul uneori densitatea
Întrebarea 26.
Pentru tetracoci este caracteristică următoarea particularitate:
1. Se aranjează în grămezi neregulate sau regulate
2. Se aranjează în perechi sau izolat cel mai frecvent
3. Se divid într-un singur plan sau două planuri perpendiculare
4. Se divid în două planuri perpendiculare
Întrebarea 27.
Se divid în trei planuri reciproc perpendiculare:
1. Tetracocii si diplicocii
2. Stafilococii din arul atmosferic
3. Diplococii si tetracocii
4. Sarcina în majoritatea cazurilor
Întrebarea 28.
Caracterizează bacilii:
1. Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei
2. Conţin granulaţii de volutină care deformează celula
3. Sunt eucariote, prezenta sporilor nu depaseste diametrul celulei
4. Formează spori care deformează celula
Întrebarea 29.
Selectaţi expresia nereuşită caracteristică ribozomilor:
1. Rezervele metabolice din celule reprezentate de glicogen, grăsimi, proteine etc. sunt înconjurate de endomembrane
2. Polizomii rezultă din ansambluri de ribozomi
3. Ribozomii sunt ansambluri macromoleculare de ARN şi molecule de proteine
4. Contstau din două subunităţi cu compoziţii chimice caracteristice
Întrebarea 30.
Din componenţa chimică a capsulei fac parte:
1. Peptidoglicanul, polipeptide
2. Polizaharide, fosfolipide,polipeptide
3. Polizaharide, polipeptide
4. Flagelina, peptidoglicanul
Întrebarea 31.
Microorganismele aparţin la următoarele regnuri:
1. Acaryote, Policaryote, Procariote
2. Monocaryote, Eucaryote, Acaryote
3
3. Eucaryote, Acaryote, Procaryote
4. Eucaryote, Acaryote, Monocariote
Întrebarea 32.
Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:
1. Cele mai mobile sunt bacteriile lofotrihe si peritrihe
2. Cele mai mobile sunt bacteriile peritrihe si atrihe
3. Deplasarea bacteriilor are loc prin contractarea flagelilor
4. Deplasarea bacteriilor are loc prin rotaţia flagelilor
Întrebarea 33.
Membrana citoplasmatică realizează următoarele funcţii biologice:
1. Este sediul enzimelor de biosinteză a flagelilor
2. Prin ea are loc eliberarea enzimelor hidrolitice
3. Prezintă o barieră osmotică si d protectie
4. Menţine forma stabilă a celulei
Întrebarea 34.
În compoziţia chimică a granulaţiilor de volutină se determină:
1. Porine, metafosfaţi, metacromaţi
2. Superfosfaţi de caliu, porine,febrine
3. Proteine, metafosfaţi, polimetafosfaţi
4. Superfosfaţi de calciu, proteine,polimetfosfati
Întrebarea 35.
Capsula realizează următoarea funcţie biologică:
1. Asigură sinteza peretelui celular si virulenta bacterieie
2. Asigură imunogenitatea bacteriei si toxicitatea
3. Asigură sinteza patogenităţii la bacterii si toxicitata
4. Este un factor care asigură virulenţa bacteriei
Întrebarea 36.
Sporii la bacterii pot ocupa următoarele poziţii cu excepţia:
1. Terminal,subterminal,central
2. Bipolar,subterminal,central,bipolar
3. Central,lateral,terminal,subterminal
4. Bipolar,terminal,subterminal
Întrebarea 37.
Selectaţi expresiile nereuşite despre cromozomi:
1. Cel mai bine aceştea devin vizibili în cursul mitozelor
2. Cromozomii pot măsura în lungime 1,5-10 microni
3. În interfază cromozomii nu pot fi remarcaţi
4. Cel mai bine cromozomii devin vizibili şi pot fi studiaţi în profază
Întrebarea 38.
Plasmidele bacteriene posedă următoarele particularităţi cu excepţia:
1. Prezintă elemente genetice extracromozomiale
2. Poartă un caracter de tulpină si de specie
3. Prezintă elemente genetice cromozomiale
4. Sunt independente de cromozomul bacterian
Întrebarea 39.
Nucleul bacterian posedă următoarele particularităţi:
1. Conţine un set diploid de cromozomi
2. Cromozomul este suprarăsucit în jurul unui miez de ARN
3. Este constituit dintr-un singur cromozom
4. Conţine un set haploid de cromozomi
Întrebarea 40.
În componenţa membranei citoplasmatice intră următorii componenţi cu excepţia:
1. Glucide în cantităţi mari cel mai frecvent
2. Oxidoreductaze sau transferaze
3. Proteine în cantităti mici sau uneori mari
4. Fosfolipide în cantităti mari si mici cel mai frecvent
Întrebarea 41.
Peptidoglicanul din peretele celular este constituit din următorii compuşi cu excepţia:
1. Punţi lipopolizaharidice sau polizaharidice
2. Punţi tetrapeptidice laterale şi punţi peptidice transversale
3. Molecule de acid muraminic, punti lipopolizaharidice
4. Molecule de N- acetil glucozamină
Întrebarea 42.
Flagelii sunt prezenţi la următoarele bacterii:
4
1. Bacili, coco,bastonase
2. Coci, bacili,bastonase
3. Bastonaşe sau bacili
4. Bacili, bastonaşe sau diplobacili
Întrebarea 43.
Caractere utilizate pentru identificarea bacteriilor sunt prevăzute următorilor structuri cu excepţia:
1. Capsulei,flagelilor, granulatiilor
2. Granulaţiilor de volutină, capsulei
3. Fimbriilor, capsulei,flagelilor
4. Fimbriilor,flagelilor, granulatiilor de volutină
Întrebarea 44.
Către formele alungite de microorganisme se referă:
1. Rikettsia.Leptospira,Bacillus
2. Bacillus,Leptospira, Bacteria
3. Mycoplasma,Bacillus
4. Bacillus,Bacteria
Întrebarea 45.
Flagelii sunt prezenţi la următoarele bacterii:
1. Spirocheta, Bacterium
2. Bacterium,Coccus, Bacillus
3. Bacterium,Rikettsia,Bacillus
4. Bacterium,Bacillus
Întrebarea 46.
Rezistenţa sporilor faţă de factorii nefavorabili ai mediului este asigurată de:
1. Săruri de calciu şi acid dipicolinic
2. Prezenţa polimetafosfaţilor si acid acetic
3. Săruri de calciu,conţinut sporit de apă si acid dipicolonic
4. Lipoproteine şi săruri de calciu
Întrebarea 47.
Referitor la flagelii bacterieni se poate afirma:
1. Au structură tubulară şi sunt fixaţi de corpusculii bazali
2. Sunt factori de adeziune la celula gazdă
3. Numărul lor variază pînă la 20 pe celulă
4. Au structură tubulară,joacă rol în conjugarea bacteriană
Întrebarea 48.
Despre pilii bacterieni se poate afirma:
1. Sunt mai lungi şi mai groşi decît flagelii
2. Sunt mai scurţi şi mai subţiri decît flagelii
3. Sunt mai scurti si sunt constituiţi din subunităţi lipidice
4. Au o grosime şi lungime egală cu a flagelilor
Întrebarea 49.
Clostridiile se caracterizează prin:
1. Prezenţa sporilor ce nu depăşesc diametrul celulei
2. Prezenţa granulaţiilor de volutină care deformează celula
3. Sunt acido -alcoolo -rezistente
4. Formarea sporilor care deformează celula
Întrebarea 50.
Bacteriile peritricha prezintă:
1. Un smoc de cili dispusi la ambele extremităti
2. Mai multi cili dispusi pe toată suprafata celulei
3. Un smoc de cili dispusi la o singură extremitate
4. Mai multi cili dispusi în interiorul celulei
Întrebarea 51.
Selectaţi componentele structurale esenţiale ale celulei levurile?
1. Citoplasmă,.membrană citoplasmatică, nucleu, peptidoglican
2. Granulelipidice, nucleu,perete celular,citoplasmă,vacuole
3. Citoplasmă, nucleu, perete celular, membrană citoplasmatică
4. Mitocondrii, aparat Golgi, citoplasmă,citoplasmă,nucleu
Întrebarea 52.
Ce afecţiuni produc actinomicetele?
1. Superficiale, parazitare,generale
2. Viscerale, supraacute, generale
3. Generale,viscerale, acute, subacute
4. Generale, viscerale, superficiale
5
Întrebarea 53.
De unde îşi procură apa mucegaiurile?
1. Substrat, micelin
2. Atmosferă, substrat
3. Micelin, conidii
4. Atmosferă, substrat, apă
Întrebarea 54.
Numărul cromozomilor din nucleu la micete este?
1. 2 – 4
2. 2-4-8
3. 2 – 4-6
4. 10 – 12
Întrebarea 55.
Selectaţi expresia adevărată?
1. Mucigaiurile nu necesită: Fe, P, K, Mo, Mn
2. Mucigaiurile nu necesită: Cl2, S, PO4, CO2
3. Mucegaiurile necesită:Fe, P, K, Mo, Mn
4. Vitamine, PO4, CO2 necesită cel mai frecvent mucegaiurile
Întrebarea 56.
În care fază de multiplicare a fungilor procesul de creştere este absent?
1. Faza de lag, faza staţionară
2. Faza de creştere liniară cel mai frecvent
3. Faza de lag cel mai frecvent
4. Faza de învechire cel mai frecvent
Întrebarea 57.
Coloniile circulare sunt caracteristice?
1. Micetelor sau ciupercilor microscopice
2. Micetelor sau actinomicetelor si bacililor
3. Bazidiomicetelor si clostridiiilor
4. Ascomicetelor si micetelor
Întrebarea 58.
Chitina se întîlneşte?
1. Numai la actinomicete
2. La toate micetele microscopice si la levuri
3. Numai la bacterii sau la ascomicete
4. Numai la ficomicete cel mai frecvent
Întrebarea 59.
Multiplicarea prin spori este caracteristică bacteriilor din grupa?
1. Micoplasmelor în procesul sporulării bacteriene
2. Nici o bacterie nu se înmulţeşte prin spori
3. Actinomicetelor în procesul sporulării
4. Mucegaiurilor cel mai frecvent
Întrebarea 60.
Se multiplică prin conidii:
1. Micoplasmele, Aspergillus
2. Ficomicetele, Bazidiomicetele
3. Ascomicetele, Aspergillus
4. Fungi imperfecţi, ascomicetele
Întrebarea 61.
Mucegaiurile sunt organisme vegetale:
1. Heterotrofe lipsite de clorofilă
2. Heterotrofe cu clorofilă
3. Autotrofe lipsite de clorofilă
4. Procariote fără clorofilă
Întrebarea 62.
În dinamica procesului de creştere”in vitro” la fungi se disting următoarele faze cu excepţia:
1. Faza de lag, faza de crstere liniară
2. Faza de învechire cel mai frecvent
3. Faza staţionară, faza de lag
4. Faza de creştere liniară, faza de invechire
Întrebarea 63.
Actinomicetele sintetizează vitaminele:
1. A, B1,B12
2. B1,K,C,A
6
3. C, B6, B1
4. B1, B6, B12
Întrebarea 64.
Actinomicetele produc substanţele antibiotice:
1. Streptomicina cel mai frecvent
2. Penicilina, Ampicilina
3. Ampicilina, Bicilina cel mai frecvent
4. Karboxilina, Streptomicina
Întrebarea 65.
Celula levurică nu formează următorul component structural:
1. Membrană citoplasmatică, nucleu
2. Nucleu,membrană citoplasmatică
3. Miceliu
4. Perete celular , Miceliu
Întrebarea 66.
Care structuri sunt absente la micoplasme?
1. Sferoplaştii, mucoproteidele
2. Mucoproteidele polimere, peretele celular
3. Mucoproteidelel polimere,Peretele celular, aparatul golgi
4. Sunt prezente toate structurile
Întrebarea 67.
Selectaţi filtrele care sunt traversate de microplasme?
1. Millipore, Berkefeld
2. Nu traversează filtrele
3. Zeitz, Berkefeld
4. Hamberland, Seitz
Întrebarea 68.
În urma folosirii metodei Gram, micoplasmele se colorează?
1. Numai în roşu
2. Unele în roşu, altele în albastru
3. Unele în albastru, altele în verde
4. Numai în albastru
Întrebarea 69.
De ce substanţe au nevoie micoplasmele pentru dezvoltare?
1. Acizi organici sau acizi grasi
2. Acizi neorganici sau acizi grasi
3. Acizi graşi, glucide sau glucoză
4. Acizi graşi în majoritatea cazurilor
Întrebarea 70.
Despre rickettsii se poate afirma?
1. Sunt parazite obligatorii ale insectelor
2. Se cultivă pe medii uzuale si pe medii speciale
3. Nu sunt vizibile la microscopul optic
4. Ocupă poziţie intermediară între bacterii şi virusuri
Întrebarea 71.
Care din următoarele specii bacteriene au dimensiuni mari
1. Salmonella dublin,Pasteurella multocida
2. Leptospira interrogans,Pasteurella multocida
3. Salmonella dublin
4. Leptospira interrogans
Întrebarea 72.
Principalul procedeu de înmulţire la rickettsii este
1. Şciziparitatea sau diviziunea binară
2. Diviziunea directă sau diviziunea binară
3. Înmugurirea sau sciziparitata cel mai frecvent
4. Conjugarea sau înmugurirea
Întrebarea 73.
Care dinte următoarele componente fac parte obligatoriu din structura rickettsiilor?
1. Perete celular, membrană citoplasmatică, ribosomii, nucleu
2. Ribosom, vacuole, sferoplaşti,nucleu
3. Protoplaşti, pili, flagali,membrana citoplasmatică
4. Perete celular, aparat Golgi, nucleu,ribosomi
Întrebarea 74.
Despre hlamidii se poate afirma?
7
1. Sunt organisme unicelulare, procariote
2. Sunt eucariote ce parazitează procariote
3. Sunt procariote ce parazitează eucariote
4. Sunt organisme pluricelulare, eucariote
Întrebarea 75.
Reproducerea la hlamidii se realizează prin?
1. Ciclul complicat şi înmugurire
2. Diviziune şi ciclu complicat
3. Asexuat şi sexuat,diviziune
4. Înmugurire şi diviziune
Întrebarea 76.
Alegeţi expresia potrivită pentru hlamidii?
1. Metabolizează glugoza, sintetizează lipide
2. Sintetizează acizi nucleici, metabolizează glucidele
3. Sintetizează aminoacizi, acizi nucleici
4. Sintetizează acizi nucleici, metabolizează glucoza
Întrebarea 77.
Hlamidiile se cultivă pe?
1. Medii uzuale şi speciale,intracelular sau celular
2. Celulă vie,intracelular sau celular
3. Geloză, bulion,medii artificiale
4. Celulă vie, intracelular sau subcelular
Întrebarea 78.
La bacteriile din genul Clostridium sporul poate fi situat în pozitie?
1. Subterminală,laterală, centrală
2. Subterminală, laterală, centrală,terminală
3. Subterminală.laterală
4. Subterminală,centrală, laterală,intermediară
Întrebarea 79.
Hlamidiile sunt sensibile la:
1. Streptomicine, peniciline,ampiciline
2. Sulfamide, tetracicline,antibiotice
3. Antibiotice, sulfamide,bacteriocine
4. Antibiotice, sulfamide
Întrebarea 80.
Indentificaţi afirmaţia falsă privind structura microplasmelor?
1. Nu conţin perete celular
2. Nu conţin proteine si perete celular
3. Conţin lipide si glucoproteide
4. Conţin perete celular
Întrebarea 81.
Metodele speciale de colorare ale ricketsiilor sunt următoarele cu excepţia:
1. Castaneda, Stamp
2. Machiavello, Gram
3. Gram, OMS
4. OMS, Rebiger
Întrebarea 82.
Cele mai inportante forme ale ricketsiilor sunt?
1. Bacili scurţi, diplococi, bacili lungi
2. Coci, tetracoci, stafilococi
3. Diplococi, streptococi, coci
4. Diplococi, coci, bacili scurţi
Întrebarea 83.
Care virus se multiplică în celula bacteriană şi produce liza acesteea?
1. Profagul sau bacteriofagul cel mai frecvent
2. Bacteriofagul cel mai frecvent
3. Fagul sau bacteriofagul
4. Virionul,capsidele,capsomerele
Întrebarea 84.
Structura bacteriofagului include următoarele formaţiuni cu excepţia?
1. Cap, filalmente, perete celular
2. Manşon contractil, cap, filalmente
3. Disc intermediar,ADN, cap
8
4. Cap, placă bazală, filamente
Întrebarea 85.
Ce specii de microorganisme posedă bacteriofagii specifici?
1. E. Coli, Salmonella,Pseudomonas aeruginosa
2. Listeria, Pseudomonas
3. E. Coli, Pseudomonas aeruginosa
4. Streptococcus, Clostridium
Întrebarea 86.
Unde se localizează capsomerele bacteriofagului?
1. Placă bazală, disc intermediar
2. Filamente, manşonul contractil
3. Cap,ARN,filamente,placa bazală
4. Manşonul contractil
Întrebarea 87.
Faza de liză enzimatică a microorganismelor se realizează prin intermediul?
1. Lizozimului fagic
2. Infecţiei fagice sau nucleului infectant
3. Bacteriofagului temperat
4. Nucleului infectant sau lizozimului fagic
Întrebarea 88.
Care bacteriofagi participă la fenomenul de liză spontană?
1. Bacteriofagii filamentoşi
2. Bacteriofagii netemperaţi sau filamentosi
3. Bacteriofagii mari sau netemperati
4. Bacteriofagii temperaţi
Întrebarea 89.
Ce funcţii îndeplinesc celulele bacteriene lizogene faţă de bacteriofagii activi omologi?
1. Lizigene,reductive,metabolice
2. Reductive,fermentative,imune
3. Metabolice,fermentative
4. Imune, imunogene
Întrebarea 90.
Care structură bacteriofagică se contractă în rezultatul scindării adenozintrifosfatului?
1. Coada cel mai frecvent
2. Capul, coada cel mai frecvent
3. Discul intermediar căte odată
4. Placa bazală, capul căte odată
Întrebarea 91.
Bacteriofagii se evidenţiază prin următoarele forme cu excepţia:
1. Filamentoasă,poliedrică,spermatozoică
2. Spermatozoică,filamentoasă
3. Ovală, hexagonală, poliedrică
4. Poliedrică,filamentoasă,spermatozoică
Întrebarea 92.
Profagul reprezintă:
1. Genomul unui fag temperat integrat în cromozomul bacterian
2. Forma vegetativă a fagului temperat integrată în cromosom
3. Forma vegetativă a fagului virulent intgrată în cromozom
4. Genomul de fag sau profag integrat in cromozom
Întrebarea 93.
Penetrarea bacteriofagilor în celula gazdă are loc prin:
1. Endocitoză sau injectarea acidului nucleic
2. Injectarea acidului nucleic în carioplasma bacteriei
3. Injectarea acidului nucleic în citoplasma bacteriei
4. Fuziune sau injectarea materialului genetic în celulă
Întrebarea 94.
Cultivarea bacteriofagilor poate fi realizată pe:
1. Suspensii bacteriene, embrioni de păsări
2. Medii de cultură artificiale sau naturale cel mai frecvent
3. Animale de laborator, ambrioni de găină
4. Embrioni de găină cel mai frecvent
Întrebarea 95.
Bacteriofagii:
1. Sunt constituiti din enzime metabolice sau constitutive
9
2. Sunt constituiţi din acid nucleic şi înveliş proteic
3. Sunt sensibile la antibiotice si constituite din acid nucleic
4. Sunt celule capabile să fagociteze bacteriile
Întrebarea 96.
Cultura de bacteriofag pe mediu solid se indică prin:
1. Colonii de tip M sau pozitive
2. Aparitia coloniilor de tip S sau pozitive
3. Apariţia coloniilor negative
4. Colonii de tip R sau negative
Întrebarea 97.
Utilizarea practică a bacteriofagilor constă în:
1. Identificarea si producerea antibioticelor sau fermentilor de origine animală sau vegetală
2. Identificarea suşelor bacteriene izolate în laborator, terapia unor infecţii, producerea vaccinurilor
3. Stimularea imunităţii sau tratare diferitor infectii microbiene
4. Stimularea infecţiilor sau terapia unor infectii bacteriene sau micotice
Întrebarea 98.
Care din următoarele specii bacteriene nu sunt capabile să sintetizeze pigmenţi?
1. Staphylococcus aureus,Pseudomonas aeruginosa, Serratia marcescens
2. Serratia marcescens,Mycobacterium tuberculosis,Staphylicoccus aureus
3. Serratia marcescens,Staphylococcus aureus,Pseudomonas
4. Serratia marcescens,Pseudomonas aeruginosa,Mycobacterium tuberculosis
Întrebarea 99.
Care din următoarele specii bacteriene sunt considerate microaerofile
1. B. antracis, M. tuberculosis
2. B.anthracis,Candida, E. Coli
3. Salmonella, B. antracis
4. M. tuberculosis, E. coli,B.anthracis
Întrebarea 100.
Selecţia substanţele organice care sunt cel mai frecvent fermentate
1. Purinele,peptidele cel mai frecvent
2. Aminele,transaminazele
3. Acizi organici cîte odată
4. Polizaharidele cel mai frecvent
Întrebarea 101.
Ce specii microbiene produc fermentaţia lactică?
1. Streptococcus lactis,Clostridium, E. coli
2. Shigella, Lactobacillus,Streptococcus
3. Streptococcus lactis, Lactobacillus
4. Lactobacillus, Aerobacter
Întrebarea 102.
Speciile microbiene producătoare de fermentaţii acido – mixte sunt?
1. Salmonella, Streptococcus
2. Lactobacillus, Pseudomonas
3. Salmonella, Pseudomonas
4. Clostridium, E. coli
Întrebarea 103.
Principalele produse de fermentaţie în fermentaţia alcoolică sunt?
1. Etanol,CO2,acid formic, acid lactic
2. Acid lactic, etanol
3. CO2, H2,etanol
4. Etanol, CO2
Întrebarea 104.
Fermentaţia butirică este produsă de microoganismele?
1. Anaerobe în majoritatea cazurilor
2. Microaerofile în majoritatea cazurilor
3. Facultativ anaerobe,aerobe sau anaerobe
4. Aerobe, anaerobe
Întrebarea 105.
Speciile bacteriene producătoare de fermentaţie butandiolică sunt?
1. Aerobacter,Streptococcus, Clostridium
2. Aerobacter, Serratia marcescens,Lactobacillus
3. Aerobacter, Seratia marcescens
4. Aerobacter,E. coli, Zimomonas
Întrebarea 106.
10
Selectaţi speciile bacteriene capabile să sintetizeze vitaminele grupei B?
1. Lactobacillus bifidus,E. coli, Bacillus anthracis
2. Lactobacillus bifidus,Streptomyces griseus, E. coli
3. Lactobacillus bifidus,Actinomyces bovis,
4. Lactobacilllus bifidus, Bacillus subtilis
Întrebarea 107.
Care produse biologice reprezintă factori de creştere pentru bacterii?
1. Serurile, proteinele
2. Anticorpii, vitaminele cel mai frecvent
3. Vaccinurile, lipidele
4. Vitaminele cel mai frecvent
Întrebarea 108.
Care proces se realizează din aminoacizi activaţi de enzime?
1. Biosinteza proteinelor
2. Biosinteza glucidelor cel mai frecvent
3. Biosinteza aminoacizilor si proteinelor
4. Biosinteză lipidelor
Întrebarea 109.
Sistemul de transport mediat de proteine include?
1. Difuzia facilitată, transportul activ
2. Difuzia facilitată, translocaţia de grup
3. Transportul activ, difuzia pasivă
4. Difuzia pasivă, difuzia facilitată
Întrebarea 110.
Celula bacteriană conţine următorii compuşi anorganici cu excepţia:
1. P, K , Na, ADN
2. ARN, ADN,Ca,Mg
3. ARN,ADN,Ca,Mn
4. ARN,Ca, Mg, Fe
Întrebarea 111.
Celula bacteriană conţine următorii compuşi organici cu excepţia:
1. Na, S, Ca, Mg
2. ARN, Na, Ca
3. Na, S,Ca,Mo
4. Na,S, Ca, Mn
Întrebarea 112.
Despre enzimele bacteriene se poate afirma:
1. Catalizează reactiile chimice din celula virală
2. Sunt de natură polizaharidică sau proteică
3. Catalizează reacţiile chimice din celula bacteriană
4. Sunt sintetizate de peretele celular,catalizează reactiile chimice
Întrebarea 113.
Enzimele care sunt sintetizate de bacterii şi eliberate în mediul ambiant se numesc:
1. Enzime constitutive sau endoenzime
2. Enzime de adaptare
3. Endoenzime sau exoenzime
4. Exoenzime cel mai frecvent
Întrebarea 114.
Enzimele care sunt secretate de bacterii intracelular iar difuzarea lor în mediu nu se realizează se numesc:
1. Endoenzime de adaptare cel mai frecvent
2. Exoenzime cel mai frecvent
3. Enzime constitutive cel mai frecvent
4. Endoenzime cel mai frecvent
Întrebarea 115.
Enzimele care acţionează rapid asupra substratului se numesc:
1. Endoenzime sau enzime constitutive
2. Enzime constititive,neconstitutive
3. Enzime constitutive
4. Enzime de adaptare sau enzime constitutive
Întrebarea 116.
Glucidele se găsesc în celula bacteriană sub formă de:
1. Enzime, exoenzime, endoenzime
2. Mono-, di- şi polizaharide
3. Mono-, di- si dipolizaharide
11
4. Aminoacizi, monozaharide, polizaharide
Întrebarea 117.
În respiraţia anaerobă a bacteriilor acceptorul final al electronilor de hidrogen este:
1. Oxigenul si carbonul este cel mai frecvent acceptorul final
2. Carbonul este acceptorul final al electronilor de oxigen
3. Carbonul este acceptorul final al electronil or de hidrogen
4. Carbonul, nitraţii si nitritii in majoritatea cazurilor
Întrebarea 118.
Ca sursă universală de energie pentru bacterii servesc următorii compuşi organici:
1. Glucidele
2. Lipidele si glucidele
3. Proteinele
4. Fermenţii si proteinele
Întrebarea 119.
Microorganismele care îşi procură energia din reacţiile biochimice poartă denumirea de:
1. Chimiotrofe în majoritatea cazurilor
2. Litotrofe-chimiotrofe
3. Autotrofe-heterotrofe
4. Heterotrofe cel mai frecvent
Întrebarea 120.
Bacteriile, care sunt dependente de substanţele de natură organică se numesc:
1. Litotrofe cel mai frecvent
2. Fototrofe-organotrofe
3. Chimiotrofe-heterotrofe
4. Heterotrofe în majoritatea cazurilor
Întrebarea 121.
Reacţiile biochimice ale metabolismului bacterian care sînt necesare producerii energiei, cu sau fără crearea rezervelor se numesc:
1. Reacţii amfibolice sau anabolice
2. Reacţii catabolice
3. Reacţii anabolice sau catabolice
4. Reacţii catabolice-hidrobolice
Întrebarea 122.
Reacţiile biochimice ale metabolismului bacterian care sunt necesare sintezei constituienţilor celulari pe seama cărora bacteria creşte şi se
reproduce se numesc:
1. Reacţii catabolice sau amfibolice
2. Reacţii amfibolice sau anabolice
3. Reacţii anabolice de descompunere
4. Reacţii anabolice
Întrebarea 123.
Forma de multiplicare a bacteriilor frecvent întîlnită este reprezentată de?
1. Sciziparitatea
2. Fragmentarea sau sciziparitatea
3. Înmugurirea sau diviziunea directă
4. Diviziunea directă
Întrebarea 124.
La care bacterii în procesul multiplicării are loc strangularea celulei?
1. Gram- cel mai frecvent
2. Toate afirmaţiele sunt eronate
3. Gram+,Gram- cel mai frecvent
4. Gram+ cel mai frecvent
Întrebarea 125.
Care structuri participă în procesul de strangulare a bacteriei?
1. Peretele celular, membrana citoplasmatică
2. Peretele celular, membrana citoplasmatică,mezosomii,fimbriilr
3. Citoplasma, nucleul,membrana citoplasmatică
4. Capsula, nucleul,peretele celular,nucleul
Întrebarea 126.
Celulele căror bacterii înainte de diviziune suferă o alungire?
1. Cocilor şi Clostridiilor cel mai frecvent
2. Cocilor cel mai frecvent
3. Bacililor uneori cocilor
4. Vibrionilor cel mai frecvent
Întrebarea 127.
Care produse bacteriene cresc în mediu în faza de declin?
12
1. Produse de anabolism si catabolism
2. Produse de catabolism
3. Produse de fermentaţie si de anabolism
4. Produse de catabolism enzimatice
Întrebarea 128.
În care fază are loc scăderea rezervelor nutritive în celula bacteriană?
1. Faza staţionară si de lag
2. Faza de declin
3. Faza logaritmică si de declin
4. Faza de declin de fag
Întrebarea 129.
Producţia căror preparate biologice necesită existenţa unor culturi bacteriene în faza exponenţială?
1. Seruri, vaccinuri
2. Vaccinuri cel mai frecvent
3. Antigeni. Vaccinuri,antigeni
4. Antibiotice, seruri cel mai frecvent
Întrebarea 130.
Faza care se caracterizează printr-o succesiune rapidă a generaţiilor bacteriene cu creştere în proporţie geometrică se numeşte:
1. Faza de multiplicare staţionară sau de declin
2. Faza de lag sau de multiplicare logaritmică
3. Faza de multiplicare exponenţială
4. Faza de declin sau exponentială
Întrebarea 131.
Faza care se caracterizează prin existenţa pe unitate de volum a unui număr mai redus de germeni decît în perioada staţionară se numeşte:
1. Faza de moarte logaritmică de declin
2. Faza de moarte logaritmică
3. Faza de moarte logaritmică de lag
4. Faza de multiplicare exponenţială
Întrebarea 132.
Culturile bacteriene în faza exponenţială se caracterizează prin următoarele particularităţi:
1. Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
2. Numărul bacteriilor creste în progresie aritmetică
3. Numărul bacteriilor creşte în progresie geometrică
4. Rata de creştere este minimală
Întrebarea 133.
Culturile bacteriene în faza staţionară se caracterizează prin următoarele particularităţi:
1. Progresiv creşte viteza de pieire a bacteriilor
2. Rata de creştere este nulă
3. Numărul bacteriilor inoculate rămîne staţionar
4. Rata de crestere este nulă si diferă
Întrebarea 134.
Selectaţi speciile microbiene criotolerante?
1. L.monocytogenes
2. E. coli, Bacillus anthracis
3. Salmonella, Listeria
4. L. monocytogenes
Întrebarea 135.
Selectaţi specile microbiene termofile:
1. L.casei,E. coli, Salmonella
2. L. casei, L. bulgaricus
3. Streptococcus cremoris, Listeria
4. Streptococcus lactis, L. bulgaricus
Întrebarea 136.
Care produse biologice se conservă prin liofizare?
1. Alexina, vaccinurile,serurile
2. Vitaminele, serurile,antibioticele
3. Complementul, serurile, antigenii
4. Complementul,Antigenii,bacteriofagii
Întrebarea 137.
Selectaţi speciele bacteriene care se dezvoltă la presiuni de pînă la o 1000 atmosfere:
1. B. submarinus, Clostridium
2. B.submarinus, B.thalassoloides
13
3. B. alvei, Cl. botulinum
4. B. subtiles, B. anthracis
Întrebarea 138.
Selectaţi tulpini bacteriene cu activitate bacteriochimică mare:
1. Serratia marcescens, Pseudomonas fluorescens
2. Serratia marcescens,Listeria, Streptococcus
3. Lactobacilus, Streptococcus
4. E. coli, Salmonella,Pseudomonas
Întrebarea 139.
Selectaţi tulpini bacteriene cu activitate bacteriochimică medie?
1. Clostridium, Listeria, E.coli
2. E.coli,Bacillus megaterium, Salmonella
3. E. coli, Arizona, Clebsiella
4. Lactobacillus, Pseudomonas aeruginosa
Întrebarea 140.
Pentru a prelungi durata de conservare a cărnii şi laptelui se folosesc antibioticele?
1. Aureomicina,penicilina, ampicilina,neomicina
2. Streptomicina, neomicina,tetraciclina
3. Aureomicina, tetrociclina, penicilina
4. Tetraciclina, Levomicetina,penicilina
Întrebarea 141.
Pentru streptococi este caracteristică următoarea particularitate:
1. Se aranjează în grămezi neregulate
2. Se aranjează în lanţuri scurte si drepte
3. Se aranjează în lanţuri scurte şi lungi
4. Se divid în cîteva planuri neregulate
Întrebarea 142.
Pentru stafilococi este caracteristică următoarea particularitate:
1. Se divid în cîteva planuri
3. Se aranjează în grămezi neregulate si lanţuri
Întrebarea 143.
Bacteriile spiralate îmbracă mai multe aspecte şi anume:
1. Vibrioni,, spirile, coci
2. Vibrioni, spirile, spirocheţi
3. Stafilococi, vibrioni, spirocheţi
4. Vibrioni, coci, spirocheţi
Întrebarea 144.
Formele sferice de bacterii se aranjează în frotiu:
1. Septat, perechi, ciorchine
2. Perechi, lanturi, ciorchine,filamente
3. Perechi, lanţuri, ciorchine
4. Lanţuri, filamente, perechi
Întrebarea 145.
Din ţesuturile animale se obţin următoarele substanţe cu acţiune antibiotică:
1. Ecmolinul,plasmonul,interferonul
2. Ecmolinul, interferonul, lizozimul
3. Ecmolinul, interferonul,plasmidele
4. Interferonul,plasmonul,eritritolul
Întrebarea 146.
Care sunt modalităţile de acţiune a antibioticilor asupra microorganismelor?
1. Bacteriostatic,plasmidic
2. Lent, rapid,moderat
3. Bacteriostatic, bactericid
4. Bactericid, fungicid
Întrebarea 147.
Antibioticele se clasifică după următorii indici cu excepţia?
1. Structura chimică,modul de producere
2. Sursa de obţinere, modul de producere
3. Modul de producere, dozei inoculării
4. Modul de producere, susa de obtinere
Întrebarea 148.
Care antibiotice dereglează sinteza anvelopei celulei bacteriene?
14
1. Penicilina,ampicilina, streptomicina
2. Tetraciclina,ampicilina
3. Ampicilina, cefalosporina
4. Penicilina, cefalosporina
Întrebarea 149.
Care antibiotice frânează procesele de sinteză a proteinelor în celulă?
1. Streptomicina, levomicetina
2. Tetraciclina, ampicilina
3. Penicilina, gramicidina
4. Streptomicina,levomicitina, polimixina
Întrebarea 150.
Care antibiotice sunt de tip penicilinic?
1. Penicilina, neomicina
2. Eritromicina,penicilina,bicilina
3. Eritromicina, novobiocina
4. Kanamicina, polimixina
Întrebarea 151.
Care antibiotice sunt de tip streptomicinic?
1. Neomocina, streptomicina
2. Rifampicina,canamicina
3. Streptomicina, penicilina
4. Neomicina, kanamicina
Întrebarea 152.
Antibiotice cu spectru larg sunt următoarele cu excepţia?
1. Streptomicina,tetraciclina
2. Tetraciclina,cloramfenicolul
3. Cefalosporina,tetraciclina
4. Streptomicina,cefalosporina
Întrebarea 153.
După mecanismul de acţiune antibioticele se grupează în felul următor cu excepţia grupării:
1. Antibiotice care alterează ireversibil
2. Antibiotice cu efect inhibitor
3. Antibiotice cu efect sintetizant
4. Antibiotice cu efect sintetizant inhibitor
Întrebarea 154.
Care antibiotice introduse în organismul bolnavului cauzează stări de hipersensibilitate?
1. Levomicetina, neomicina
2. Ampicilina, tetraciclina
3. Streptomicina, penicilina
4. Streptomicina, nistatina
Întrebarea 155.
Care este cea mai periculoasă complicaţie alergică produsă de substanţele antibiotice?
1. Socul anafilactic,insultul,infarctul
2. Şocul anafilactic
3. Infarctul,socul anafilactic
4. Insuficienţă renală
Întrebarea 156.
Antibioticele se inoculează cu preparatele antimicotice în scopul evitării dezvoltării?
1. Candidomicozelor rareori
2. Mucorotoxicozelor cel mai frecvent
3. Candidomicozelor,Aspergilozelor
4. Stafilococozelor cel mai frecvent
Întrebarea 157.
Care preparate biologice induc hipovitaminoze în organism?
1. Antibioticele cel mai frecvent
2. Serurile cel mai frecvent
3. Antibioticele,alergenii, vaccinurile
4. Antibioticele sauVaccinurile cel mai frecvent
Întrebarea 158.
Numiţi antibioticele care exercită acţiune directă asupra fătului?
1. Penicilinele sau levomicetinele
2. Tetraciclinele, levomicetinele
3. Tetraciclinele
4. Streptomicinele,tetraciclinele,ampicilina
Întrebarea 159.
15
La care substanţe antibiotice cel mai frecvent sunt rezistente bacteriile?
1. Penicilină, nistatină
2. Levomicetină, tetraciclină
3. Penicilină, streptomicină
4. Streptomicină, ampicilină
Întrebarea 160.
Ce forme de bacterii pot apărea în rezultatul modificării acestora în procesul acţiunii antibioticelor?
1. Streptococi, stafilococi
2. Leptospire, listerii
3. L forme bacterii si virusuri
4. L forme bacterii
Întrebarea 161.
Care substanţă antibiotică este foarte activă faţă de diverse tipuri de coci?
1. Ampicilina, neomicina cel mai frecvent
2. Penicilinele sintetice rareori
3. Penicilina, streptomicina
4. Penicilinele
Întrebarea 162.
În funcţie de capacitatea lor de integrare în cromozomi, plasmidele bacteriene se clasifică?
1. Plasmide conjugative şi propriu zise
2. Plasmide conjugative si neconjugative bacteriene
3. Plasmide conjugative şi neconjugative
4. Plasmide propriu zise şi neconjugative
Întrebarea 163.
Cea mai mică secvenţă dintr-un cistron este determinată de?
1. Poziţie
2. Operon sau plasmon
3. Cistron sau operon
4. Pozitie sau operon
Întrebarea 164.
La bacterii materialul genetic extracromozomal este reprezentat de?
1. Molecule mici de ARN, cu configuraţie circulară
2. Molecule mici de ADN, cu configuraţie liniară
3. Molecule mici de ARN, cu configuraţie liniară
4. Molecule mici de ADN, cu configuraţie circulară
Întrebarea 165.
Care variaţii survin în timpul ciclomorfozei unei bacterii?
1. Variaţiile morfologice, fenotipice
2. Variaţiile fenotipice
3. Variaţiile fenotipice spontane
4. Variaţiile genotipice,morfologice
Întrebarea 166.
De care variaţii sunt determinate la microorganisme mutaţiile şi recombinările genetice?
1. Variaţiile fenotipice,biochimice
2. Variaţiile genotipice, biochimice
3. Variaţiile genotipice
4. Variaţiile morfologice, genotipice
Întrebarea 167.
La care specii bacteriene au fost descoperite formele ”L”?
1. Brucella, Bacillus,Brucella
2. Brucella, Bacillus, Clostridium
3. Brucella, Salmonella,Bacillus
4. Brucella, Pseudomonas,Bacillus
Întrebarea 168.
Absenţa cărei structuri bacteriene conferă caractere morfologice formelor ”L”?
1. Peretelui celular,Capsulei
2. Membranei citoplasmatice
3. Peretelui celular, cililor
4. Peretelui celular
Întrebarea 169.
Faţă de care preparate biologice sunt rezistente formele ”L”?
1. Antibiotice în majoritatea cazurilor
2. Seruri,antibiotice cel mai frecvent
16
3. Vaccinuri,seruri.antibiotice
4. Antibiotice,Complement
Întrebarea 170.
Selectaţi speciile bacteriene care posedă variaţii ale capsulogenezei?
1. Diplococcus pneumoniae, B. anthracis
2. Diploccocus,E.coli, Pseudomonas aeruginosa
3. Diplococcus pneumoniae,Clostridium tetani, Salmonella
4. Diplococcus pneumoniae,B. anthracis, E. coli
Întrebarea 171.
Transformări asemănătoare ADN-ului au fost obţinute la speciile bacteriene?
1. Stafilococcus,Streptococcus,Salmonella, E. coli
2. Stafilococcus,Pseudomonas, Streptococcus
3. Stafilococcus,E. coli, Neisseria, Rizobium
4. Stafilcoccus, Streptococcus, Neisseria
Întrebarea 172.
În functie de capacitatea lor de integrare în cromozom,plasmidele se clasifică?
1. Plasmide conjugative si plasmide neconjugative
2. Plasmide conjugative si plasmide neconjugative propriu zise
3. Plasmide conjugative si plasmide propriu zise
4. Plasmide conjugative si plasmide cu functii episomale
Întrebarea 173.
La care specie bacteriană a fost descris fenomenul de transducţie?
1. Salmonella, typhimurium
2. Salmonella typhimurium si pullorum
3. Salmonella typhimurium,Salmonella dublin
4. Salmonella gallinarum
Întrebarea 174.
Rezistenţa faţă de antibiotice se prezintă prin?
1. Rezistenţă consecutivă, rezistenţă infecţioasă
2. Rezistenţă infecţioasă, rezistenţă virală
3. Rezistenţă infecţioasă, rezistenţă, specifică
4. Rezistenţă consecutivă, rezistenţă infectioasă sau virală
Întrebarea 175.
Selectaţi tulpinile bacteriene purtătoare de factor R?
1. Pseudomonas, Pasteurella, E. coli
2. Pseudomonas,Pasteurella, Proteus,
3. Pseudomonas,Pasteurella E.coli,Proteus
4. Pseudomonas,Leptospira, Pasteurella
Întrebarea 176.
Care sunt căile de transfer al factorului R?
1. Conjugarea, transducţia
2. Plasmidele neconjugative si transductia
3. Conjugarea şi transformarea
4. Conjugarea, transductia,transformarea
Întrebarea 177.
Caracterele de toxicitate ale cărei tulpini microbiene au fost transmise prin transducţie?
1. Pasteurella, Leptospira
2. S.diphteriae, Klebsiella
3. S. diphteriae
4. S. dublin,S. enteritidis
Întrebarea 178.
La bacterii, procesul biologic prin care o cultură de tip S trece în tipul R se numeşte?
1. Rofizarea
2. Rofizare
3. Polimorfizm
4. Pleomorfizm
Întrebarea 179.
Mutaţiile spontane se produc cu frecvenţa:
1.
2.
3.
4.
17
Întrebarea 180.
Transformarea reprezintă:
1. Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul genelor şi alelelor
2. Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor
3. Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donator la o bacterie bacteriofag
4. Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donator la o bacterie recipient
Întrebarea 181.
Conjugarea reprezintă:
2. Transferul materialului genetic de la o bacterie la alta prin intermediul plasmidelor si genelor
3. Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donator la o bacterie acceptor
4. Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta
Întrebarea 182.
Transducţia reprezintă:
2. Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta prin intermediul bacteriofagului
3. Transferul unui fragment de ADN de la o bacterie donator la o bacterie acceptor
4. Transferul de ADN cromozomic sau plasmidic de la o celulă bacteriană la alta
Întrebarea 183.
Transferul de material genetic se poate realiza prin:
1. Transducţie, transformare
2. Transductie,Recombinare, conjugare
3. Transductie,conjugare, transducţie
4. Transductie,mutaţii, conjugare
Întrebarea 184.
Bacteriile cromogene din flora acvatică sunt reprezentate de speciile:
1. Serratia marcescens, Sarcina lutea
2. Serratia marcscens,Mycobacterium tuberculosis, Salmonella
3. Serratia marcescens,Salmonella, Sarcina lutea
4. Leptospira, Serratia marcescens
Întrebarea 185.
Structurile care facilitează răspîndirea microorganismelor în aer sunt:
1. Structuri rezistente în furaje,aer,apă.spori
2. Structuri rezistente la uscăciune, aer,sol
3. Structuri rezistente în sol,uscăciune,spori
4. Structuri rezistente la uscăciune, spori
Întrebarea 186.
Selectaţi speciile de mucegaiuri care afectează cel mai frecvent paiele:
1. Fusarium, Stachibotrix, Actynomices
2. Mucor, Fusarium, Penicillium
3. Fusarium,Aspergillus, Mucor
4. Fusarium, Aspergillus, Stachibotrix
Întrebarea 187.
Selectaţi speciile microbiene aerobe din microflora gunoiului:
1. Proteus, Salmonella,E.coli
2. Proteus, E. coli, B. anthracis
3. Proteus, E. coli, Pseudomonas
4. Proteus, Candida,Proteus
Întrebarea 188.
Unde se întîlneşte cea mai abundentă floră microbiană în apă:
1. Apele din profunzime unori de la suprafată
2. Apele de la suprafaţă
3. Apele curgătoare uneori din profunzime
4. Apele de la suprafată cel mai frecvent
Întrebarea 189.
Care specii de microorganisme au cea mai mare longevitate în sol?
1. S. lactis, B. anthracis
2. B. anthracis, Cl. tetani
3. B.anthracis, Salmonella
4. Pasteurella, Cl. tetani
Întrebarea 190.
Cel mai frecvent în carne sunt izolate următoarele genuri de bacterii patogene:
1. Salmonella, Bacillus, Mycobacterium
18
2. Proteus, Mycobacterium,Salmonella
3. Salmonella, Pseudomonas,Bacillus
4. Leptospyra, Bacillus,Salmonella
Întrebarea 191.
Pe coaja ouălor se izolează mai frecvent microorganismele din genurile:
1. Proteus, Mycobacterium
2. Proteus, Pseudomonas
3. Proteus, Bacillus
Întrebarea 192.
Dintre bacteriile patogene întîlnite în apă cele mai frecvente sunt:
1. Salmonella, Mycobacterium
2. Proteus, Mycobacterium
4. Salmonella, Bacillus
Întrebarea 193.
În albuşul oului proaspăt microorganismele sunt absente sau în număr foarte redus datorită:
1. Lizozimei
2. Lizozimului sau hemolizinei
3. Lizozimei sau hemolizinei
4. Transferazei
Întrebarea 194.
Conservarea nutreţului se sprijină pe fermentaţie:
1. Alcoolică-lactică cel mai frecvent
2. Lactică-butirică
3. Lactică cel mai frecvent
4. Acetică-butirică
Întrebarea 195.
Bacteriile care produc aciditatea în siloz pînă la pH= 3,8-4,2 se numesc:
1. Bacterii lactice-propionice
2. Mucegaiuri
3. Bacterii lactice
4. Bacterii lactice-acidofile
Întrebarea 196.
Prin minim de zahăr în siloz se subînţelege:
1. Cantitatea de zahăr accesibilă bacteriilor lactice pe care trebuie să o conţină plantele, pentru ca prin fermentarea lui să se poată realiza în furaj o
aciditate activă pH-ului de 3,8 – 4,1
2. Cantitatea de zahăr accesibilă bacteriilor lactice pe care trebuie să o conţină plantele, pentru ca prin fermentarea lui să se poată realiza în siloz o
aciditate normală corespunzătoare pH-ului de 4,0 – 4,2
3. Cantitatea de zahăr accesibilă bacteriilor lactice pe care trebuie să o conţină plantele, pentru ca prin fermentarea lui să se poată
realiza în siloz o aciditate activă corespunzătoare pH-ului de 4,0 – 4,2
4. Cantitatea de zahăr accesibilă bacteriilor lactice pe care trebuie să o conţină furajul, pentru ca prin fermentarea lui să se poată realiza în siloz o
aciditate corespunzătoare pH-ului de 3,0 – 3,4
Întrebarea 197.
Fermentaţia butirică în siloz favorizează dezvoltarea bacteriilor:
1. De putrefacţie
2. Acetice
3. Levurice
4. Propionice
Întrebarea 198.
Schema oxidării glucidelor în siloz în procesele determinate de viaţa plantelor este următoarea:
1. C6H12O6 +6CO2 = 6 CO2+6H2O+674000 cal
2. C6H12O6 +CO2 = CO2+6H2O+675000 cal
3. C6H6O6 +6CO2 = 2CO2+2H2O+674000 cal
4. C6H12O12 +CO2 = 2CO2+H2O+675000 cal
Întrebarea 199.
Bacteriile aerobe saprofite care populează nutreţul sunt:
1. Coliaerogenes, Bacillus
2. Pseudomonas, Salmonella
3. Pseudomonas, Coliaerogenes
Întrebarea 200.
Conservarea nutreţurilor prin însilozare se sprijină pe fermentaţia lactică după schema:
1. C6H12O6 = CH3-CHOH-COOH
19
2. 2C6H12O6 = CH3-2CHOH-COOH
3. C6H12O6 = 2CH3-CHOH-COOH
4. 2C6H12O6 = 2CH3-2CHOH-COOH
Întrebarea 201.
Fermentaţia alcoolică în siloz are loc după schema:
1. C6H12O6=2C2H5OH+2CO2
2. 2C6H12O6=C2H5OH+2CO2
3. 2C6H6O6=2C2H5OH+CO2
4. C6H6O6=2C2H6OH+2CO2
Întrebarea 202.
Fermentaţia acetică în siloz are loc după următoarea formulă:
1. 2C6H12O6+H2O=2C3H6O3+2CO2+2H2+C2H4O2+C2H5OH
2. 2C6H12O6+2H2O=2C3H6O3+CO2+H2+C2H4O2+C2H5OH
3. C6H12O6+H2O=2C3H6O3+CO2+H2+ C2H5OH
4. 2C6H12O6+H2O=2C3H6O3+2CO2+2H2+C2H4O2
Întrebarea 203.
Fermentaţia butirică în siloz are loc după următoarea schemă:
1. C6H12O6=CH3-CH2-CH2-COOH + 2CO2 + 2H2
2. 2C6H12O6=CH3-CH-CH-COOH + CO2 + H2
3. 2C6H12O6=CH3-CH-CH2-COOH + CO2 + 2H2
4. C6H12O6=CH3-CH2-CH-COOH + 2CO2 + 2H2
Întrebarea 204.
Cine se foloseşte mai frecvent la însilozarea lucernei?
1. Melasa sau Borhotul
2. Melasa
3. Lactozerul
4. Melasa sau Zerul
Întrebarea 205.
Aciditatea totală a unui siloz de calitate bună trebuie să corespundă:
1. 2,5-3,0%
2. 3,0-3,5%
3. 2,0-3,5%
4. 2,5-3,0%
Întrebarea 206.
Ce se determină în siloz prin titrare:
1. Acizii neorganici
2. Acizii organici
3. Acizii organici şi neorganici
4. Acizii aromatici
Întrebarea 207.
Mucegaiurile mai mult răspîndite în siloz sunt:
1. Mucor,Fusarium, Penicillium, Candida
2. Mucor,Aspergillus, Candida, Trichofiton
3. Penicillium, Fusarium, Candida
4. Mucor, Fusarium, Aspergillus, Penicillium
Întrebarea 208.
Proces rar întîlnit care se datorează fie distanţelor mari între populaţiile bacteriene, fie necesităţilor nutritive complet diferite între populaţii se
numeşte:
1. Neutralism
2. Antagonism
3. Sinergism
4. Parazitism
Întrebarea 209.
Care microorganism exercită proprietăţi de antagonism prin liză:
2. Bacillus subtilis
3. Bacillus larvae
4. Bacillus circulans
Întrebarea 210.
Selectaţi microorganismul saprofit patogen care se dezvoltă în furaje sau alimente:
1. Cl,botulinum,Cl. tetani
2. Cl. chauvoei,Cl.botulinum
3. Cl. perfringens
4. Cl. botulinum
20
Întrebarea 211.
Selectaţi specia microorganismului parazit obligator:
1. Mycobacterium tuberculosis,Bacillus circulans
2. Mycobacterium tuberculosis
3. Bacillus larvae
4. Mycobacterium tuberculosis,Clostridium botulinum
Întrebarea 212.
Selectaţi speciile rezistente la antibiotice care colonizează intestinul:
1. Salmonella, Candida
2. Proteus,Candida, Salmonella
3. Proteus, Candida
4. Proteus,E. coli, Micrococcus
Întrebarea 213.
Flora intestinală cuprinde microorganismele din grupele:
1. Lactobacillus, Coliformi
2. Lactobacillus,Proteus, Candida
3. Mycobacterium, Salmonella
4. Lactobacillus, Coliformi,E. col
Întrebarea 214.
Fermentaţia celulozică în rumen este realizată de genurile bacteriene:
1. Bacteroides, Butirovibriae
2. Bacteroides,Proteus, Candida
3. E. coli, Ruminococcus
4. Mycobacterium, Salmonella
Întrebarea 215.
Ce sintetizează plantele şi microorganismele autotrofe?
1. Substante anorganice,aminoacizi
2. Substante anorganice,Proteine
3. Substanţe anorganice si organice
4. Substanţe anorganice
Întrebarea 216.
Ce mineralizează bacteriile heterotrofe din materia organică moartă?
1. Carbon organic
2. Carbon organic so anorganic
3. Carbon organic,apă
4. Carbon organic,CO2
Întrebarea 217.
În ce descompun bacteriile heterotrofe proteinele?
1. Acizi organici
2. Aminoacizi sau lipide
3. Aminoacizi
4. Aminoacizi sau glucide
Întrebarea 218.
Ce specii bacteriene participă la procesul de nitrificare a amoniacului?
1. Nitrosomonas,Nitrobacter, E. coli
2. Nitrosomonas,N. arctica, Salmonella
3. Nitrosomonas, Nitrosospira
4. B. subtilis, N. bria
Întrebarea 219.
Selectaţi speciile bacteriene ce reduc nitraţii în amoniac:
1. B. denitrificans, B. nitroxus
2. B. denitrificans, Salmonella
3. B.denitrificans,E. coli, N. bria
4. E. coli, B. nitroxus
Întrebarea 220.
Transformarea amoniacului în aminoacizi şi proteine se realizează de speciile microbiene:
1. B. subtilis, Proteus vulgaris, Cl. sporogenes
2. B.subtilis,Proteus vulgaris,B. megaterium, Cl. tetani
3. B.subtilis,Cl. putrificum, S. lactis
4. B.subtilis,Proteus vulgaris,E. coli, Cl. tetani
Întrebarea 221.
Selectaţi bacteriile din sol care fixează azotul gazos:
1. Ps. stutzeri, B. anthracis
2. Ps. fluorescens, Ps. aeruginosa
21
3. Ps.fluorescens,Cl. tetani, E. coli
4. Ps.fluorescens,B. anthracis, S. lactis
Întrebarea 222.
Este lipsită de gust şi miros carnea animalelor în care sunt absente:
1. Paraziţii
2. Bacteriile
3. Bacteriile,Virusurile
4. Bacteriile,Micetele
Întrebarea 223.
Se caracterizează printr-o evoluţie comparativ scurtă cu simptomatică caracteristică:
1. Infecţia acută
2. Infecţia acută sau cronică
3. Reinfecţia
4. Infecţia secundară sau reinfectia
Întrebarea 224.
Răspîndirea toxinelor prin intermediul sîngelui:
1. Bacteriemie
2. Toxinemie sau septicemie
3. Septicopiemie sau bacteriemie
4. Toxinemie
Întrebarea 225.
Specificitatea unei boli infecţioase este determinată de:
1. Exotoxine sau endotoxine cel mai frecvent
2. Agentul cauzal sau doza infectantă
3. Agentul cauzal cel mai frecvent
4. Agentul cauzal sau endotoxine
Întrebarea 226.
Exotoxinele posedă următoarele caractere:
1. Sunt de natură proteică neproteică
2. Sunt de natură proteică
3. Sunt integrate în celula bacteriană
4. Au o putere toxică slab pronunţată
Întrebarea 227.
Participă în reacţiile de neutralizare a toxinelor microbiene:
1. Precipitinele uneori anatoxinele
2. Antitoxinele
3. Antitoxinele sau anatoxinele
4. Antitoxinele sau aglutininele
Întrebarea 228.
Endotoxinele bacteriene la nivel de macroorganism pot determina:
1. Febră,lucopenie,hepatite
2. Hipertensiune, hipotensiune
3. Febră, leucopenie
4. Febră,Paralizii
Întrebarea 229.
Endotoxinele se caracterizează prin:
1. Au acţiune asupra anumitor organe şi ţesuturi
2. Se inactivează sub acţiunea formolului
3. Rezistentă la actiunea tempertaurii si de natură proteică
4. Rezistenţă la acţiunea temperaturii
Întrebarea 230.
Despre virulenţă se poate afirma:
1. Este un caracter individual al microbului
2. Este un caracter individual al microbului si stabil
3. Este un caracter individual de specie
4. Este un caracter individual al microbului ereditar
Întrebarea 231.
Boala infecţioasă declanşată în rezultatul scăderii rezistenţei macroorganismului pe fondul unei proinfecţii poartă denumire de:
1. Infecţie secundară
2. Reinfecţie
3. Infecţie secundară- cronică
4. Infecţie acută-subacută
Întrebarea 232.
Patogenitatea reprezintă:
22
1. Un caracter fenotipic de specie al microbului
2. Un caracter de specie nestabil al microbului
3. Un caracter de specie al microbului
4. Un caracter individual de specie al microbului
Întrebarea 233.
Despre endotoxine se poate afirma:
1. Posedă imunogenitate pronunţată la distrugerea celulei
2. Sunt legate de celulă şi se eliberează la distrugerea celulei
3. Au acţiune toxică puternică si se eliberează la dezintegrarea celulei
4. Sunt legate de celulă si se eliberează la dezintegrarea celulei
Întrebarea 234.
Se caracterizează printr-o evoluţie de lungă durată cu persistenţa agntului în organism:
1. Infecţia cronică si acută
2. Infectia cronică si reinfecţia
3. Infecţia cronică
4. Suprainfecţia
Întrebarea 235.
Caracteristic pentru endotoxine:
1. Produc o intoxicare generală a organismului
2. Produc o intoxicare generală sau locală a organismului
3. Se determină numai la bacteriile Gram +
4. Produc o intoxicare a organismului
Întrebarea 236.
Despre endotoxine se poate afirma , cu excepţia:
1. Produc paralizii,declanşează şoc endotoxic
2. Produc paralizii,determină febră
3. Produc paralizii
4. Cauzează leucopenie
Întrebarea 237.
Factor structural care asigură agresiunea microorganismelor:
1. Capsula sau pilii
2. Peretele celular
3. Capsula sau mezosomii
4. Capsula
Întrebarea 238.
Enzime invazive caracteristice microorganismelor patogene:
1. Colagenaza,hialuronidaza,sintetază
2. Colagenaza,hialuronidaza,hidrolază
3. Colagenaza,transferază
4. Colagenază, hialuronidază
Întrebarea 239.
Agenţii patogeni nu se transmit pe calea:
1. Anaerobă,aerobă,aerogenă
2. Aerogenă,alimentară,transmisivă
3. Transmisivă,aerogenă
4. Alimentară
Întrebarea 240.
Starea patologică caracterizată prin persistenţe şi multiplicare a bacteriilor în sînge:
1. Septicemie
2. Septicopiemie sau piemie
3. Virusemie
4. Septicemie sau toxinemie
Întrebarea 241.
Enzime de patogenitate care nu sunt caracteristice microorganismelor patogene:
1. Plasmocoagulaza
2. Oxidoreductaze
3. Neurominidaza
4. Fibrinolizina
Întrebarea 242.
Despre exotoxinele microbiene se poate afirma:
1. Determină intoxicarea organismului
2. Sunt secretate si difundează în solutii
3. Sunt secretate şi difundează în mediu
4. Sunt rezistente la acţiunea temperaturii
23
Întrebarea 243.
După modul de transmitere infecţiile pot fi:
1. Vehiculate
2. Primare
3. Primare necontagioase
4. Primare contagioase
Întrebarea 244.
Enzimele din lapte sunt reprezentate de:
1. Amilază, lactoperoxidază, esterază
2. Amilază, lactoperoxidază,oxidază
3. Amilază, lactoperoxidază,hidrolază
4. Hidrolază, amilază,esterază
Întrebarea 245.
În colostru sunt prezente următoarele aglutinine:
1. Lactinina 2
2. Lactinina 2 şi 4
3. Lactinina 1 şi 3
4. Lactinina 4
Întrebarea 246.
În condiţia mulsului aseptic microorganismele din mamela sănătoasă ajung în lapte în număr pînă la:
1. 1000/ml
2. 4000/ml
3. 3000/ml
4. 1000/mg
Întrebarea 247.
Bacteriile lactice homofermentative produc în urma acţiunii asupra lactozei acid lactic:
1. 75-80%
2. 95-100%
3. 85-95%
4. 60-70%
Întrebarea 248.
Bacteriile lactice heterofermentative produc în urma acţiunii asupra lactozei acid lactic:
1. 50 %
2. 95-100 %
3. 75-80 %
4. 85-95 %
Întrebarea 249.
Germenii patogeni care se pot multiplica în lapte sunt reprezentaţi de:
1. M. tuberculosis,S.aureus,E.coli
2. Brucella,S.aureus,Leptospira
3. S. aureus, S. pyogenes, E. coli
4. Rickettsia.S.aureus,E.coli
Întrebarea 250.
Germenii patogeni care nu se multiplică în lapte sunt reprezentaţi de:
1. M. tuberculosis,Brucella
2. S. aureus, S. pyogenes, E. coli
3. Brucella,Rickettsia,E.coli
4. Brucella, Rickettsia
Întrebarea 251.
Anticorpii existenţi în lapte au acţiune bactericidă asupra speciilor bacteriene:
1. S. lactis, S. pyogenes
2. S. lactis, S.pyogenes,Lactobacillus
3. Lactobacillus, S. faecalis
4. S. pyogenes, Lactobacillus
Întrebarea 252.
Cînd are loc acţiunea bactericidă şi bacteriostatică a laptelui:
1. În primele secunde uneori ore
2. În primele zile sau săptămîni
3. În primele minute sau ore
4. În primele ore
Întrebarea 253.
Ce proprietăţi posedă laptele tratat termic?
1. Bactericide,bacteriostatice,bacteriene
24
2. Bactericide, bacteriostatice
3. Nutritive, bactericide
4. Bacteriostatice,nutritive
Întrebarea 254.
Selectaţi speciile bacteriene producătoare de diverse leziuni ale mamelei:
1. Brucella,M.tuberculosis,Streptococcus
2. Streptococcus, M. tuberculosis
3. Brucella, M. tuberculosis
4. Brucella, Staphylococcus
Întrebarea 255.
Selectaţi speciile bacteriene din furajele grosiere ce infectează laptele:
1. Bacillus,Rickettsia,Clostridium
2. Streptococcus, M. tuberculosis
3. Bacillus,E. coli, Brucella
4. Bacillus, Clostridium
Întrebarea 256.
Selectaţi speciile bacteriene homofermentative mezofile din lapte:
1. L.casei,S.cremoris,L.plantarum-casei
2. L. casei, S. cremoris, L. plantarum
3. S. aureus,L.casei,S.cremoris
4. S. cremoris,Lactobacillus,Clostridium
Întrebarea 257.
Care specii de clostridii puternic zaharolitice fermentează lactoza din lapte:
1. Cl. butyricum-perfringens
2. Cl. septicum
3. Cl. butyricum
4. Cl. butyricum,Cl. tetani
Întrebarea 258.
Ce specie bacteriană ajunge în lapte din bălegar şi ape impurificate:
1. E. coli
2. E.coli,Leptospira
3. E.coli,Salmonella
4. Pseudomonas
Întrebarea 259.
Care bacterii acidulează lent laptele?
1. Homofermentative mezofile
2. Heterofermentativhomofermentative
3. Heterofermentative mezofile
4. Homofermentative aerofile
Întrebarea 260.
Care mucegaiuri alcalinizează laptele?
1. Aspergillus,A.violaceus
2. A. griseus, Penicillium
3. Penicillium,A.griseus
4. A. griseus, A. violaceus
Întrebarea 261.
Selectaţi microorganismele lipolitice care poluează laptele:
1. Pseudomonas,Oidium, Leptospira
2. Pseudomonas,Penicillium, Streptococcus
3. Pseudomonas,Staphylococcus, Streptococcus
4. Pseudomonas, Micrococcus, Bacillus
Întrebarea 262.
Selectaţi levurile şi mucegaiurile care acţionează asupra proteinelor din lapte:
1. Mucor, Torula, Oidium
2. Mucor,Penicillium, Streptococcus
3. Oidium, Leptospira,Mucor
4. Staphylococcus, Streptococcus
Întrebarea 263.
Cele mai importante bacterii patogene ce se multiplică în lapte sunt:
1. M. tuberculosis, Brucella, M. bovis
2. E. coli, Staphylococcus aureus
3. E.coli, M.bovis,Brucella
4. M. bovis, Streptococcus pyogenes
25
Întrebarea 264.
Cele mai importante bacterii patogene ce nu se multiplică în lapte sunt:
1. M.tuberculosis,Brucella, E.coli
2. M. bovis, Streptococcus pyogenes
3. E. coli, Staphylococcus aureus
4. M. tuberculosis, Brucella, M. bovis
Întrebarea 265.
Brînzeturile cu pastă moale şi semitare sunt deseori contaminate cu:
1. E.coli si Brucella
2. M. tuberculosis
3. E. coli
4. E.coli si Salmonella
Întrebarea 266.
În laptele acidifiant Brucella melitensis rămîne viabilă:
1. 15 zile
2. 20 zile
3. 18 zile
4. 5 zile
Întrebarea 267.
Care sunt căile pătrunderii bacilului tuberculozei în lapte?
1. Mamela infectată,praf, aer, apă
2. Furaje, sol
3. Mamela infectată,Aer, apă
4. Mamela infectată
Întrebarea 268.
Care este densitatea bacililor tuberculozei în laptele vacilor bolnave?
1.
2.
3.
4.
Întrebarea 269.
Cu care specie bacteriană omul se infectează rar consumînd lapte:
1. Bacillus antrhracis,Brucella abortus
2. Bacillus anthracis,Leptospira
3. M. tuberculosis
Întrebarea 270.
Sporii cărei specii bacteriene contaminează frecvent laptele şi produsele lactate:
1. Cl.botulinum,Cl. perfringens
2. Cl. botulinum
3. E. coli
4. Cl. botulinum,B. anthracis
Întrebarea 271.
Căile de contaminare a laptelui cu leptospire sunt următoarele:
1. Urină, tesutul mamar,fecalii
2. Urină, ţesutul mamar
3. Urină, tesutul mamar,sînge
4. Ţesutul mamar, fecalii
Întrebarea 272.
Care specie bacteriană patogenă prezentă în lapte este termosensibilă?
1. Leptospira
2. Bacillus
3. Clostridium
4. Brucella
Întrebarea 273.
Selectaţi speciile de micete patogene care pot infecta ţesuturile mamelei:
1. Aspergillus, Candida tropicalis
2. Candidda albicans,Fusarium, Mucor
3. Penicillium, Candida albicans
4. Candida albicans, Criptococcus
Întrebarea 274.
Selectaţi speciile de micete patogene care sunt excretate în număr mare prin lapte:
26
1. Nocardia asteroides,Fusarium, Mucor
2. Nocardia asteroides, Candida krusei
3. Aspergillus, Mucor
4. Nocardia asteroides, Mucor
Întrebarea 275.
Din care micet este produsă aflotoxina B în brînzeturi:
1. Aspergillus flavus
2. Penicillium rubrum
3. Penicillium notatum
4. Aspergillus niger
Întrebarea 276.
Pentru streptococi este caracteristic următoarea particularitate:
1. Se aranjează în lanţuri lungi si semilungi
2. Se aranjează în perechi
4. Se aranjează în lanţuri scurte si semilungi
Întrebarea 277.
Pentru stafilococi este caracteristic următoarea particularitate:
2. Se aranjează în lanţuri scurte
3. Se aranjează în grămezi neregulate lungi
4. Se aranjează în perechi sau gramezi neregulate
Întrebarea 278.
Bacteriile spiralate îmbracă mai multe aspecte:
1. Spirocheti,Coci, streptococi
2. Bacili, coci, streptococi
3. Spirocheţi, vibrioni, spirile
4. Vibrioni, spirile, bacili
Întrebarea 279.
Formele sferice de bacterii se aranjează pe frotiu:
1. Septat, perechi sau semilanturi
2. Perechi, lanţuri, ciorchine
3. Perechi,lanţuri, ciorchine,filamente
4. Perechi,filamente, virgulă
Întrebarea 280.
În microscopia optică uleiul de imersie are următoarea particularitate:
1. Posedă un coeficient de refractie egal cu al lentilei
2. Mărirea puterii de rezoluţie a microscopului
3. Concentrează razele de lumină în obiectiv
4. Posedă un coeficient de refracţie egal cu al sticlei
Întrebarea 281.
Ce reprezintă organismele eucariote?
1. Nucleul şi organitele sunt diferenţiate de citoplasmă prin sept transversal
2. Nucleul si organitele sunt determinate intracelular sau bacterian
3. Nucleul şi organitele sunt diferenţiate de citiplasmă prin membrana de delimitare
4. Nucleul şi organitele sunt diferenţiate de citoplasmă prin membrană
Întrebarea 282.
Pentru sarcină este caracteristică particularitatea:
1. Se divide în 3 planuri reciproc perpendiculare
2. Se divide în 2 planuri reciproc perpendiculare
3. Se aranjează în grămezi neregulate sau regulate, uneori perpendicular
4. Se aranjează în perechi sau 3 planuri perpendiculare
Întrebarea 283.
Pentru bacili sunt caracteristice afirmaţiile, cu excepţia:
1. Streptobacil, bacil
2. Diplobacil, streptobacil
3. Tetrabacil ,bacil, streptobacil
4. Bacil,streptobacil,diplobacil
Întrebarea 284.
Pentru bacterii sunt caracteristice afirmaţiile, cu excepţia:
1. Diplobacterii, bacterii
2. Streptobacterii,diplobacterii
3. Eubacterii, bacterii, streptobacterii
4. Bacterii,diplobacterii, streptobacterii
27
Întrebarea 285.
Mucegaiurile fac parte din următoarele clase cu excepţia:
1. Phycomycetes, Ascomycetes
2. Bazidiomycetes,Ascomysetes
3. Mollicutes,Ascomycetes
4. Fungi imperfecţi,Bazidiomzcetes
Întrebarea 286.
Clasa Phycomycetes include fungii:
1. Mucor,Candida
2. Mucor,Aspergillus
3. Candida,Penicillium
4. Mucor, Rhizopus
Întrebarea 287.
Clasa Ascomycetes include fungii:
1. Candida,Mucor,Aspergillus
2. Aspergillus, Penicillium, Candida
3. Aspergillus,Penicillium,Mucor
4. Penicillium,Mucor,Aspergillus
Întrebarea 288.
Clasa Bazidiomycetes include fungii:
1. Mucor si ciuperci cu pălărie
2. Fusarium, Aspergillus
3. Candida si ciuperci parazite
4. Ciuperci cu pălărie
Întrebarea 289.
Se multiplică prin conidii:
1. Ascomicetele
2. Actinomicetele
3. Bacteriile
4. Ficomicetele
Întrebarea 290.
Organizarea septată a hifelor este caracteristică pentru clasele de miceţi:
1. Nu s-a studiat această organizare
2. Ascomycetes,Bazidiomicetes,Fungi imperfecti
3. Ascomycetes,Fungi imperfecti,Ciuperci cu pălărie
4. Ascomycetes, Bazidiomicetes, Fungi imperfecţi
Întrebarea 291.
Miceliul diferenţiat este caracteristic:
1. Levurilor
2. Bacteriilor
3. Micetelor
4. Bacililor
Întrebarea 292.
Care micet formează fascicole în afară:
1. Rhisopus
2. Penicillium
3. Aspergillus
4. Mucor
Întrebarea 293.
Căror micete le este caracteristică multiplicarea sexuată şi asexuată:
1. Ficomicetelor, Ascomicetelor
2. Ficomicetelor,Fungi imperfecţi
3. Bazidiomicetelor, Ascomicetelor
4. Actinomicetelor, ficomicetelor
Întrebarea 294.
Penicilina se prepară din speciile fungice:
1. Penicillium notatum, Pnicillium plantarum
2. Penicillium chrysogenum,Penicillium plantarum
3. Penicillium notatum
4. Penicillium notatum, Penicillium chrysogenum
Întrebarea 295.
Care microorganisme se înmulţesc prin înmugurire?
1. Actinomicetele
2. Bacilii
28
3. Bacteriile
4. Levurile
Întrebarea 296.
Selectaţi microorganisme care nu formează miceliu:
1. Levurile
2. Chlamidiile
3. Mucegaiurile
4. Micoplasmele
Întrebarea 297.
Cărei clase de ciuperci microscopice îi este improprie sporularea ascală şi bazidială?
1. Ascomicete
2. Bazidiomicete
3. Fungi imperfecţi
4. Ficomicete
Întrebarea 298.
Cupercile patogene inferioare provoacă următoarele infecţii cu excepţia:
1. Favus
2. Candidoze
3. Tricofiţia
4. Microsporia
Întrebarea 299.
Candida albicans produce infecţia:
1. Mărgăritărel
2. Flegmone
3. Ulcer stomacal
4. Abscese
Întrebarea 300.
După metoda Gram actinomicetele se colorează în culoarea:
1. Zmeurie
2. Albastră
3. Albastră sau Roşie
4. Verde sau rosie
Întrebarea 301.
Care clasă de micete formează druze în ţesuturile animalelor şi omului?
1. Ascomicetele
2. Bazidiomicetele
3. Ficomicetele
4. Actinomicetele
Întrebarea 302.
În coloraţia Gram se aplică următoarele reactive cu excepţia:
1. Soluţia Lugol
2. Albastru de tripan
3. Fuxină apoasă
4. Violet de genţiană
Întrebarea 303.
La colorarea bacteriilor se folosesc următorii coloranţi, cu excepţia:
2. Fuxină
3. Hematoxilină
4. Albastru de metilen
Întrebarea 304.
Colorarea frotiurilor se realizează prin următoarele metode:
1. Simplă, compusă
2. Chimică, fizică
3. Biochimică, compusă
4. Fizică
Întrebarea 305.
Frotiurile amprente se efectuează din următoarele materiale cu excepţia:
1. Lapte, chefir, carne
2. Organe parinhimatoase
3. Salam, şuncă
4. Carne, salam
Întrebarea 306.
Pentru fixarea frotiurilor prin metoda chimică se folosesc următorii compuşi, cu excepţia:
29
1. Alcool etilic
2. Eter, acetonă
3. Alcool metilic
4. Amestecul Nikiforov
Întrebarea 307.
Ce se formează în rezultatul interacţiunii colorantului cu substanţele celulei bacteriene?
1. Oxizi
2. Acizi, săruri
3. Săruri, oxizi
4. Săruri
Întrebarea 308.
Cine colorează substanţa nucleară a microorganismelor:
1. Coloranţii acizi
2. Coloranţii bazici
3. Coloranţii bazici şi acizi
4. Coloranţii alcalini
Întrebarea 309.
Cine colorează citoplasma microorganismelor:
1. Coloranţii alcalini
2. Coloranţii acizi
3. Coloranţii bazici şi acizi
4. Coloranţii bazici
Întrebarea 310.
Coloranţii de culoare roşie sunt următorii cu excepţia:
1. Fuxina bazică
2. Safronina
3. Fuxina acidă
4. Fuxina neutră
Întrebarea 311.
Coloranţii de culoare albastră sunt următorii cu excepţia:
1. Albastru de metil
2. Albastru de toluidină
4. Albastru de metan
Întrebarea 312.
Coloranţii de culoare violetă sunt următorii cu excepţia:
1. Violet de metil
2. Cristal violet
4. Violet acid, violet de metil
Întrebarea 313.
În urma folosirii metodei Gram bacteriile se colorează:
1. Unele în roşu altele în negru
2. Numai în violet
3. Unele în violet altele în albastru
4. Unele în roşu altele în violet
Întrebarea 314.
Care din următoarele metode de colorare se folosesc pentru evidenţierea capsulei la bacterii?
1. Gram
2. Giemsa
3. Ziehl-Neelsen
4. Ojeşco
Întrebarea 315.
Selectaţi microorganismele Gram pozitive cu excepţia:
1. Salmonella, E.coli
2. Treponemele, streptococi
3. Stafilococi, streptococi
4. Sarcina, vibrioni
Întrebarea 316.
Mediile nutritive trebuie să conţină următoarele elemente cu excepţia:
1. Carbon, azot, sulf, natriu, fosfor
2. Vitamine, oxigen
3. Carbon, azot, fosfor
4. Oxigen, hidrogen
Întrebarea 317.
30
După componenţă mediile nutritive se clasifică:
1. Sintetice, naturale
2. Naturale, speciale
3. Artificiale, sintetice
4. Artificiale, naturale
Întrebarea 318.
După destinaţie mediile nutritive se clasifică în următoarele, cu excepţia:
1. Artificiale
2. Speciale
3. Uzuale simple
4. De diagnostic diferenţial
Întrebarea 319.
Selectaţi mediile uzuale:
1. Bulion, geloză
2. Endo, geloză
3. Levine, bulion
4. Petraniani, Endo
Întrebarea 320.
Selectaţi mediile speciale:
1. Petraniani, Endo
2. Endo, geloză
3. Loewenştein, Ulenhud
4. Levine, bulion
Întrebarea 321.
Selectaţi mediile de diagnostic diferenţial:
1. Levine, bulion
2. Loewenştein, Ulenhud
3. Petraniani
4. Hiss, Endo
Întrebarea 322.
După consistenţă mediile nutritive se clasifică în următoarele, cu excepţia:
1. Semisolide
2. Pulverulente
3. Lichide, solide
4. Solide
Întrebarea 323.
Care medii nutritive se folosesc în industria microbiologică?
1. Artificiale
2. Pulverulente
3. De diagnostic diferenţial
4. Speciale, artificiale
Întrebarea 324.
Care mediu nutritiv se obţine din algele marine?
1. Jelatina
2. Endo
3. Bulionul
4. Geloză
Întrebarea 325.
Microorganismele se dezvoltă pe mediile de cultură la o aciditate de:
1. pH= 6,2-6,5
2. pH= 7,0-8,5
3. pH=6,5-7,0
4. pH= 9,0-9,5
Întrebarea 326.
Levurile şi mucegaiurile se dezvoltă pe mediile de cultură la o aciditate de:
1. pH=4,5-6,8
2. pH= 9,0-9,5
3. pH= 6,2-6,5
4. pH=6,5-7,0
Întrebarea 327.
Însămînţări pe medii de cultură se efectuează din următoarele materiale patologice, cu excepţia:
1. Lapte, chefir
2. Carne, organe parenhimatoase
3. Soluţii fiziologice, produse alimentare
31
4. Culturi microbiene
Întrebarea 328.
În ce an a fost introdus mediul de cultură Geloza:
1. 1884
2. 1896
3. 1894
4. 1874
Întrebarea 329.
Microorganismele anaerobe se cultivă pe următoarele medii de cultură, cu excepţia:
1. Wilson-Blair
2. Geloză, bulion, Zeissler
3. Zeissler
4. Kitt-Tarrozi
Întrebarea 330.
La cultivarea microorganismelor anaerobe prin metoda fizică se va folosi:
1. Centrifuga
2. Baia cu apă
3. Termostatul
4. Anaerostatul
Întrebarea 331.
Ce substanţă chimică se va folosi la cultivarea microorganismelor anaerobe:
1. Aminoacizi
2. Pirogalol
3. Acid acetic, pirogalol
4. NaOH
Întrebarea 332.
Care metodă se foloseşte pentru cultivarea în ansamblu a microorganismelor anaerobe şi aerobe:
1. Chimică
2. Biologică
3. Specială
4. Fizică
Întrebarea 333.
Selectaţi denumirea mediului de îmbogăţire frecvent folosit pentru cultivarea bacteriilor?
1. Geloză-sînge
2. Bulion-ficat
3. Endo-Levine
4. Geloză-ficat
Întrebarea 334.
Distrugerea microorganismelo prin intermediul metodelor chimice, fizice sau mecanice se numeşte:
1. Sterilizare
2. Sterilizare, dezinfecţie
3. Autoclavare
4. Pasteurizare
Întrebarea 335.
Pentru ce materiale este indicată sterilizarea cu aer cald:
1. Ţesuturi din fibre din bumbac
2. Pulberi
3. Soluţii injectabile
4. Obiecte cu garniture de cauciuc
Întrebarea 336.
Sterilizarea în autoclav se realizează la următoarele regimuri de temperatură:
1. 110 C
2. 140 C
3. 130 C
4. 120 C
Întrebarea 337.
Pasteurizarea se efectuează la următoarele regimuri de temperatură cu excepţia:
1. 71-75 C
2. 61-65 C
3. 56-58 C
4. 85-90 C
Întrebarea 338.
Măsuri orientate spre nimicirea microorganismelor patogene în diferite obiecte ale mediului şi produse patologie de la animale bolnave poartă
denumirea de:
32
1. Dezinfecţie
2. Antisepsie
3. Pasteurizare
4. Sterilizare
Întrebarea 339.
Sterilizarea mediilor de cultură care nu suportă temperature înalte se realizează prin următoarele căi:
1. Cu căldură uscată
2. Flambare
3. Pasteurizare
4. Prin filtre bacteriene
Întrebarea 340.
Distrugerea completă a microbilor din substrat la temperature mai mici de 60 C se numeste:
1. Flambare
2. Liofilizare
3. Tyndalizare
4. Pasteurizare
Întrebarea 341.
Tyndalizarea se realizează în regimul:
1. 120 C, 20 min, 2zile
2. 56-58 C, 30 min, 5-6 zile
3. 100 C, 30 min, 5-6 zile
4. 80 C, 10 min, 5-10 zile
Întrebarea 342.
Sterilizarea cu căldură uscată se realizează în următorul regim:
1. 60 min, 180 C
2. 30 min, 180 C
3. 20 min, 120 C
4. 90 min, 120 C
Întrebarea 343.
În etuvă se vor steriliza următoarele materiale:
1. Eprubete, medii de cultură
2. Plăci Petri, soluţii fiziologice
3. Plăci Petri, eprubete, pipete
4. Pipete, lichide
Întrebarea 344.
Pe parcursul a cîte minute se efectuează sterilizarea prin fierbere.
1. 40 min
2. 60 min
3. 45 min
4. 20 min
Întrebarea 345.
Ce preparate biologice se sterilizează prin tyndalizare?
1. Antibioticele, antigenii
2. Vaccinurile, vitaminele
3. Vitaminele, serurile
4. Serurile, bacteriofagii
Întrebarea 346.
Ce metodă de sterilizare se va folosi la sterilizarea băuturilor, sucurilor, berii:
1. Pasteurizare
2. Pasteurizare, tyndalizare
3. Autoclavare, fierbere
4. Flambare
Întrebarea 347.
La metodele chimice de sterilizare se folosesc următoarele filtre, cu excepţia:
1. Filtre Seitz
2. Filtre Berkefeld
3. Filtre din tifon, filtre din celuloză
4. Filtre Hamberland
Întrebarea 348.
În sterilizarea produselor alimentare mediilor de cultură se folosesc următoarele substanţe bactericide:
1. Radiaţia solară, ultrasnetul
2. Radiaţia ionizantă, ultrasunetul
3. Razele ultraviolete, razele X
4. Radiaţia ionizantă, razele X
Întrebarea 349.
33
Selectaţi formele adevărate ale coloniilor, cu excepţia:
1. Frnză, amiboidă
2. Liniare, dreptunghiulare
3. Rotunde, ovale
4. Miceliate
Întrebarea 350.
Coloniile R se caracterizează prin următoarele particularităţi:
1. Suprafaţă netedă lucioasă
2. Colonii transparente, neomogene
3. Colonii semitransparente, omogene
4. Margini neregulate, structură neomogenă
Întrebarea 351.
Coloniile S se caracterizează prin următoarele particularităţi:
1. Colonii semitransparente, omogene
2. Margini neregulate, structură neomogenă
3. Suprafaţă netedă, lucioasă, margini regulate
4. Suprafaţă neregulată lucioasă
Întrebarea 352.
Cultura microbiană provenită de la o singură celulă microbiană se numeşte?
1. Lichidă
2. Pură
3. Lichidă pură
4. Solidă
Întrebarea 353.
Obţinerea unei culturi pură pe un mediu solid poartă denumirea metodei?
1. Drigalischhii, Zeissler
2. Diluţiilor succesive
3. Oms
4. Drigalischii
Întrebarea 354.
La care metodă de obţinere a culturii pură se va folosi mediul de cultură geloză topită şi răcită?
1. Biologică
2. Deluţiilor succesive
3. Fizică
4. Drigalschii
Întrebarea 355.
În metoda fizică de obţinere a culturii pură materialul patologic înainte de însămînţare se va:
1. Fierbe în baie cu apă la t – 60°C
2. Autoclava în autoclav la t – 100°C
3. Încălzi în baia cu apă la t – 80°C
4. Încălzi în termostat la t – 80°C
Întrebarea 356.
În metoda chimică de obţinere a culturii pură, materialul patologic se va prelucra cu?
1. Soluţie H2SO4 3 – 5 %
2. Soluţie H2SO4; HCl 2 – 3 %
3. Soluţie HCl 2 – 3 %
4. Soluţie H2SO4 8 – 10 %
Întrebarea 357.
Izolarea bacteriilor acidorezistente de cele neacidorezistente se foloseşte pe larg pentru izolarea agentului?
1. E. coli
2. Tuberculozei, leptospirozei
3. Tuberculozei
4. Antraxului
Întrebarea 358.
Metoda biologică de obţinere a unei culturi pură constă în:
1. Inocularea păsărilor
2. Inocularea prin vaccin
3. Inocularea în geloză
4. Inocularea animalelor de laborator
Întrebarea 359.
Recultivarea unei colonii izolate într-o eprubetă cu mediu nutritiv steril se numeşte:
1. Izolarea culturii pură virotice
2. Izolarea micetelor
3. Izolarea virusurilor
34
4. Izolarea culturii pură
Întrebarea 360.
Din ce materiale patologice se obţin culturi pură?
1. Spută, urină
2. Culturi virotice
3. Culturi celulare
4. Sânge, lapte, combifuraj
Întrebarea 361.
Formarea hidrogenului sulfurat de către bacterii se determină:
1. Prin intermediul acetatului de plumb
2. În ser coagulant
3. Prin intermediul acidului oxalic
4. Pe hîrtie de turnesol
Întrebarea 362.
Formarea indolului de către bacterii se determină prin intermediul:
1. Apei oxigenate
2. Acetatului de plumb
3. Acidului acetic
4. Acidului oxalic
Întrebarea 363.
Formarea catalazei de către bacterii se determină prin intermediul:
1. Acidului acetic
2. Acidului oxalic
3. Apei oxigenate
4. Acetatului de plumb
Întrebarea 364.
Determinarea sensibilităţii unei tulpini microbiene la antibiotice se realizează prin metoda:
1. Rondelelor
2. Diluţiilor succecive
3. Difuzimetrică
4. Appelman
Întrebarea 365.
Ce metodă se recomandă pentru testarea sensibilităţii la antibiotice a bacteriilor anaerobe
1. Diluţiilor succesive în geloză
2. Difuzimetrică
3. Diluţiilor succesive în bulion
4. Rondelelor
Întrebarea 366.
Faţă de antibiotice bacteriile pot prezenta:
1. Rezistenţă dobîndită, naturală
2. Rezistenţă totală
3. Rezistenţă înnăscută
4. Rezistenţă artificială
Întrebarea 367.
Tulpina bacteriană este considerată slab sensibilă dacă diametrul este de:
1. 5-8 mm
2. 2-4 mm
3. 10-15 mm
4. 20-25 mm
Întrebarea 368.
Sensibilitate mijlocie posedă la antibiotice dacă tulpina microbiană posedă diametrul:
1. 30-35 mm
2. 15-25 mm
3. 10-12 mm
4. 10-18 mm
Întrebarea 369.
Selectaţi mediul de cultură frecvent folosit la determinarea semsibilităţii microorganismelor la antibiotice
1. Bulion, geloză
2. Geloză sînge
3. Geloză lichidă
4. Geloză solidă
Întrebarea 370.
Pe ce mediu de cultură se efectuează metoda diluţilor consecutive pentru determinarea sensibilităţii la antibiotice
1. Jelatină
35
2. Bulion
3. Hiss
4. Geloză
Întrebarea 371.
Pentru determinarea sensibilităţii la antibiotice a micetelor se va folosi mediul de cultură:
1. Bulion
2. Geloză
3. Levine
4. Saburov
Întrebarea 372.
Din care culturi se va efectua sensibilitatea microorganismelor la substanţele antibiotice:
1. Cultură micetică
2. Cultură pură microbiană
3. Cultură microbiană şi virotică
4. Cultură virotică
Întrebarea 373.
Metode de determinare a microflorei aerului:
1. Prin sedimentare
2. Chimică
3. Biologică
4. Fizică
Întrebarea 374.
Cea mai mică cantitate de apă în care se conţine un singur colibacil se numeşte:
1. Indexul coli
2. Titrul coli
3. Zona polisaprobă
4. Zona digosaprobă
Întrebarea 375.
Numărul de colibacili care se conţin într-un litru de apă cercetrată se numeşte:
1. Zona digosaprobă
2. Zona polisaprobă
3. Titrul coli
4. Indexul coli
Întrebarea 376.
Testul determinării reductazei în lapte se efectuează cu colorantul:
1. Verdele de malahită
3. Fuxină
4. Safranină
Întrebarea 377.
Testul determinării reductazei în lapte se efectuează cu colorantul:
1. Safranină
2. Fuxină
3. Verdele de malahită
4. Rezazurină
Întrebarea 378.
Care aparat se va folosi la însămînţarea aerului aspirat?
1. Baia cu apă
2. Termostatul
3. Anaerostatul
4. Krotov
Întrebarea 379.
Microorganismele căror infecţii se întîlnesc frecvent în apă?
1. Antraxul, Pseudomonoza
2. Antraxul, Leptospiroza, Listerioza
3. Listerioza, Salmoneloza
4. Leptospiroza, Listerioza
Întrebarea 380.
Care specie microbiană se va determina în apă prin intermediul filtrelor din membrană?
2. E.coli
3. Salmonella dublin
4. Listeria monocytogenes
Întrebarea 381.
Care colorant se va folosi la colorarea frotiului din lapte:
36
2. Albastru de toluidină
4. Albastru de metilen, fuxina
Întrebarea 382.
Care este cantitatea unei probe medii de lapte?
1. 100-200 ml
2. 50 ml
3. 50-100 ml
4. 500-1000 ml
Întrebarea 383.
Cîte unităţi de lapte se vor recolta din fiecare lot?
1. 10 unităţi
2. 1-7 unităţi
3. 1-5 unităţi
4. 1-2 unităţi
Întrebarea 384.
La ce temperatură se recomandă de a fi răcite probele de lapte:
1. 80 C
2. 100 C
3. 60 C
4. 40 C
Întrebarea 385.
Cu ce substanţă se vor fixa frotiurile din lapte?
1. Alcool etilic şi metilic
2. Cloroform
3. Eter
4. Cloroform şi eter
Întrebarea 386.
La care sistem al microscopului se va privi preparatul din lapte:
1. Sistemul optic
2. Sistemul cu fond negru
3. Sistemul electronic
4. Sistemul de imersiune
Întrebarea 387.
Care metodă de colorare se foloseşte la colorarea preparatului din lapte?
1. Specială
2. Compusă
3. Diferenţiată
4. Simplă
Întrebarea 388.
Care metodă de fixare a frotiului se foloseşte:
1. Fizică
2. Biochimică
3. Chimică şi fizică
4. Biofizică
Întrebarea 389.
Frotiurile din lapte se usucă prin metoda:
1. Fizică
2. Chimică
3. Temperaturii camerei
4. Termostatării
Întrebarea 390.
Care este originea fermentului reductaza?
1. Micetă, virotică
2. Parazită
3. Virotică, microbiană
4. Microbiană
Întrebarea 391.
Selectaţi colorantul redus de fermentul reductaza în lapte?
2. Albastru de metilen, fuxina
3. Fuxina bazică, fuxina acidă
4. Genţian violet
37
Întrebarea 392.
Ce se determină în lapte prin timpul de decolorare al coloratului:
1. Poluarea cu microbi
2. Poluarea cu virusuri
3. Poluarea bacteriologică
4. Poluarea cu micete
Întrebarea 393.
Care este timpul iniţial în testul determinării reductazei în lapte?
1. 2,5 ore
2. 2 ore
3. 1 oră
4. 20 min
Întrebarea 394.
Laptele de calitate foarte proastă va conţine un număr de germeni/1cm :

1. 2 mln
2. 10 mln
3. 20 mln
4. 5 mln
Întrebarea 395.
Laptele de calitate bună va conţine un număr de germeni/1cm :

1. 700 mii
2. 1 mln
3. 800 mii
4. 500 mii
Întrebarea 396.
Care enzime pot reduce rezazurina din lapte:
1. Amilazele
2. Oxido-reducătoare
3. Leazele, oxidoreducătoare
4. Oxidazele
Întrebarea 397.
Proba determinării reductazei în lapte se execută după mulgerea vacilor nu mai tîrziu decît de:
1. 3 ore
2. 30 min
3. 2 ore
4. 1 oră
Întrebarea 398.
La ce temperatură se vor termostata probele de lapte colorate cu coloranţi:
1. 40 C
2. 35 C
3. 37 C
4. 39 C
Întrebarea 399.
În raport cu timpul de decolorare laptele se împarte în următoarele clase
1. 3 clase
2. 5 clase
3. 4 clase
4. 2 clase
Întrebarea 400.
În ce culoare se va decolora laptele de calitate foarte proastă în testul determinării reductazei:
1. Roz-violet
2. Roz-alb
3. Albastru - roz
4. Alb
Întrebarea 401.
Ce cantitate de microbi vor exista în laptele de culoare roză în testul determinării reductazei
1. De la 4 mln pînă la 20 mii
2. De la 4 mln pînă la 20 mln
3. De la 500 mii pînă la 4 mln
4. De la 1 mln pînă la 20 mln
Întrebarea 402.
În ce culoare se va decolora laptele de culoare bună în testul determinării reductazei:
1. Albastru oţel
38
2. Culoare roză
3. Albastru pastel
4. Albastru negru
Întrebarea 403.
Ce cantitate de microorganisme din aer se determină prin metoda sedimentării Koch?
1. 30-60 %
2. 100 %
3. 30-80 %
4. 20-30 %
Întrebarea 404.
Care este formula de calcul după Omelianski pentru a determina nr de germeni/m aer:
1.
2.
3.
4.
Întrebarea 405.
Ce metode de recoltare a microorganismelor din aer prin aspirare cunoaşteţi?
1. Impact, termostatare
2. Barbotaj
3. Filtrare,impact
4. Centrifugare, filtrare
Întrebarea 406.
Selectaţi mediul de cultură utilizat la însămînţarea microorganismelor din aer?
1. Geloză, bulion
2. Endo
3. Jelatină
4. Geloză
Întrebarea 407.
La ce distanţă de la fundul lacului se vor recolta probele de apă?
1. 30 cm
2. 40 cm
3. 50 cm
4. 10 – 20 cm
Întrebarea 408.
La ce distanţă de la suprafaţa lacului se vor recolta probele de apă?
1. 15-20 cm
2. 30 cm
3. 40 cm
4. 50 cm
Întrebarea 409.
Selectaţi metoda determinării microbilor în apă:
1. Metoda diluţiilor succesive
2. Metoda sedimentării
3. Determinarea cantităţii totale
4. Metoda aspirării
Întrebarea 410.
Ce cantitate de apă din proba recoltată se va investiga în laborator?
1. 100 ml
2. 1,0 ml
3. 10 ml
4. 1,5 ml
Întrebarea 411.
La care specie microbiană foarte răspîndită în mediul înconjurător se cercetează apa?
1. Vibrio holerae
2. Mycobacterium tuberculosis
39
3. E. coli
4. S. dublin
Întrebarea 412.
Ce cantitate de apă de cercetat se recomandă de a trece printr-un filtru?
1. 500 ml
2. 1000 ml
3. 10 ml
4. 100 ml
Întrebarea 413.
Selectaţi germenii indicatori specifici din aer?
1. Streptococcus, Staphylococcus, E. coli
2. Leptospira, Staphylococcus
3. Salmonella, Streptococcus
4. E. coli, Mycobacterium
Întrebarea 414.
Selectaţi speciile microbiene vizualizate pe un preparat din lapte de calitate bună:
1. Lactobacillus, Brucella
2. Streptococcus lactis, Lactobacillus
3. Mycobacterium , Streptococcus
4. E.coli, Lactobacillus
Întrebarea 415.
Ce cantitate de microorganisme va conţine laptele de calitate satisfăcătoare:
1. Sub 500 000
2. De la 4 000 000 – 20 000 000
3. Peste 20 000 000
4. De la 500 000 – 4000 000
Întrebarea 416.
Prin intermediul metodei flotaţiei în lapte se determină prezenţa bacteriilor:
1. Acido-rezistente nepatogene
2. Acido-rezistente patogene nepatogene
3. Alcoolo-rezistente nepatogene
4. Alcoolo-rezistente patogene
Întrebarea 417.
La determinarea agentului tuberculozei în lapte frotiul se va colora după metoda:
1. Ziehl-Neelsen
2. Ojeşco
3. Gram
4. Giemsa
Întrebarea 418.
Testul negative de determinare a agentului brucelozei în lapte va constitui culoarea:
1. Nu se va colora
2. Albă
3. Albastră
4. Albastră-albă
Întrebarea 419.
Testele căror infecţii se depistează în lapte:
1. Tuberculoză, bruceloză
2. Tuberculoză, salmoneloză
3. Salmoneloză, colibaciloză
4. Mastită, bruceloză
Întrebarea 420.
Indexul Coli într-un litru de apă cercetată reprezintă numărul de:
1. Vibrio holerae
2. E. coli
3. E. coli, Salmonella
4. Salmonella
Întrebarea 421.
Care animale se infectează cel mai frecvent prin metoda intranazală?
1. Hîrciogii, şoarecii
2. Şoarecii, şobolanii
3. Şobolanii, iepurii
4. Şoarecii, şobolanii,iepurii
Întrebarea 422.
La care metodă de infectare animalele sunt fixate cu capul în jos?
40
1. Intraabdominală
2. Intradermică
3. Intravenoasă
4. Subcatanată
Întrebarea 423.
În care venă la şoareci şi şobolani se va efectua înfectarea intravenoasă:
1. Vena laterală a gîtului
2. Vena laterală a cozii
3. Vena femurală, vena laterală a cozii
4. Vena laterală a urechii
Întrebarea 424.
Prelevările de singe după infectarea animalelor de laborator se vor efectua în scopul:
1. Detectării lizozimei şi anticorpilor
2. Detectării antigenului şi anticorpilor
3. Detectării anticorpilor
4. Detectării anticorpilor si antigenelor
Întrebarea 425.
La care animale de laborator se va folosi embolizarea venoasă?
1. Cobai, iepuri
2. Iepuri
3. Iepuri, şoareci
4. Şobolani
Întrebarea 426.
Care este timpul necropsiei animalelor decedate după infectare:
1. 45 min
2. 30 min
3. 1 oră
4. 20 min-1 oră
Întrebarea 427.
Cîte probe de combifuraj se vor recolta dacă acesta va fi răsturnat în grămadă?
1. 20-25
2. 10-20
3. 20
4. 5-10
Întrebarea 428.
Care trebuie să fie greutatea medie a unei probe de combifuraj pentru cercetări bacteriologice?
1. 100 g
2. 100-200 g
3. 200 g
4. 100 mg
Întrebarea 429.
Prin care metodă are loc determinarea cantităţii totale de microorganisme într-un gram de combifuraj?
1. Diluţiilor seriale consecutive
2. Diluţiilor seriale simple
3. Dluţiilor seriale compuse
4. Diluţiilor seriale
Întrebarea 430.
La care specii microbiene se va cerceta combifurajul?
1. Salmonella,Clostridium, Streptococcus
2. Salmonella,Escherichia, Listeria
3. Salmonella, Escherichia, Clostridium
4. Escherichia, Clostridium,Listeria
Întrebarea 431.
Pe care medii de diagnostic diferenţial se va însămînţa combifurajul investigat la specia Salmonella:
1. Ploskiriov, Vismut-sulfit
2. Vismut-sulfit.Petraniani,Endo
3. Ploskiriov, Levine, Vismut-sulfit
4. Ploschiriov,Levine, Petraniani
Întrebarea 432.
Pe mediul Levine salmonelele depistate din combifuraj formează următoarele colonii:
1. Fine, roze sau violet- roze
2. Fine, roze sau violet-roşii
3. Rugoase, roze sau roşii-roze
4. Netede, roze sau zmeurii
Întrebarea 433.
41
Pe care medii de diagnostic diferenţial se va însămînţa combifurajul pentru a fi cercetat la E. coli:
1. Endo, Vismut -sulfit
2. Levine, Endo
3. Levine, Endo,Petraniani
4. Petraniani, Vismut -sulfit
Întrebarea 434.
Ce reprezintă după morfologie E. coli:
1. Bastonaşe Gram +, mobile-imobile
2. Bastonaşe Gram +, imobile
3. Bastonaşe Gram -, mobile
4. Bastonaşe Gram -,mobile- imobile
Întrebarea 435.
Care specie microbiană anaerobă cel mai frecvent afectează combifurajul?
1. Cl. chauwoei
2. Cl.botulinum sau perfringens
3. Cl. botulinum
4. Cl. botulinum sau tetani
Întrebarea 436.
Pentru a determina microorganismele anaerobe din combifuraj însămînţările se vor efectua pe mediile:
1. Kitt-Tarrozi, Wilson-Blair
2. Geloză, bulion, Kitt-Tarrozi
3. Geloză, bulion,Endo,Levine
4. Kitt-Tarrozi,Wilson-Blair, Endo
Întrebarea 437.
La ce temperatură şi cît timp se va prelucra termic combifurajul infectat?
1. 80-90 C, 1 oră
2. 120-130 C, 2,5 ore
3. 70-80 C, 2 ore
4. 120-130 C, 2 ore
Întrebarea 438.
Combifurajul se va folosi în raţia animală dacă în el nu s-au evidenţiat speciile:
1. Salmonella, E.coli, Clostridium
2. Clostridium,Salmonella,Mucor
4. Salmonella,E. coli, Clostridium botulinum
Întrebarea 439.
Care specie microbiană este foarte periculoasă pentru furajul fibros?
1. E. coli, Clostridium botulinum
2. Stachybotrys alternans,Clostridium botulinum
3. Stachybotrys alternans
Întrebarea 440.
Pe ce medii de cultură se vor efectua însămînţări pentru a depista bacteriile patogene din furaj fibros:
1. Geloză, bulion
2. Van-Interson sau Kitt-Tarrozi
3. Wilson-Blair
4. Van-Interson
Întrebarea 441.
Micetele se cultivă pe următoarele medii de cultură, cu excepţia:
1. Wilson-Blair,Ciapec,Saburov
2. Van-Interson,Ciapec
3. Saburov,Ciapec
4. Ciapec,Saburov,Van-Interson
Întrebarea 442.
Paiele şi fînul atacate de Stachybotrys alternans se:
1. Autoclavează
2. Ard
3. Termostatează
4. Fierb
Întrebarea 443.
Fînul atacat de micetele Dendrodochium toxicum se:
1. Termostatează
2. Sterilizează
3. Distruge
42
4. Arde
Întrebarea 444.
Ce cantitate de fîn sau paie atacate de Aspergillus, Penicillium, Mucor se va admite în raţia animalelor:
1. 25g %
2. 25mg
3. 25 %
4. 25kg
Întrebarea 445.
Identificarea ciupercilor din furaj fibros se va efectua prin metoda însămînţării:
1. Într-o cameră umedă sau uscată
2. Într-o cameră umedă caldă
3. Într-o cameră umedă aerisită
4. Într-o cameră umedă
Întrebarea 446.
Pe parcursul a cît timp se dezvoltă Cl. botulinum pe medii de cultură?
1. 30-40 min
2. 1-2 zile
3. 1 oră
4. 2-3 zile
Întrebarea 447.
Care produse ale activităţii vitale a organismelor vii distrug sau inhibă dezvoltarea microbilor?
1. Antibioticele
2. Antibioticele, hormonii
3. Serurile, bacteriocinele
4. Vaccinurile, bacteriocinele
Întrebarea 448.
Ce numim antagonism microbian?
1. Sinteza bacteriocinelor de microorganisme
2. Sinteza imunoglobulinelor în organism
3. Sinteza antibioticelor de microorganisme în organism
4. Sinteza antibioticelor de microorganisme
Întrebarea 449.
Ce microorganisme antagoniste cunoaşteţi?
1. E.coli, lactobacilii, bifidobacterii
2. E.coli,lactobacilii,Salmonella, Proteus
3. E.coli, lactobacilii,bifidolactobacteriile
4. E.coli,Lactobacillus, Pseudomonas
Întrebarea 450.
Unde este sediul populării microorganismelor antagoniste în organism?
1. Intestinul
2. Intestinul,pulmonul cel mai frecvent
3. Cordul sau intestinul cel mai frecvent
4. Ficatul sau cordul
43

Microbiologie Generala Test

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Microbiologie Generala Test

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Denumirea testului: Microbiologie generală

Laptele de calitate foarte proastă va conţine un număr de germeni/1cm :

Laptele de calitate bună va conţine un număr de germeni/1cm :

S-ar putea să vă placă și