FIZIOPATOLOGIA

METABOLISMULUI
 Ce este
metabolismul?
Metabolismul intermediar
-ansamblul proceselor fizico-
chimice care au loc în
organisme vii, pentru
transformarea energiei
potenţiale în energie cinetică.

Metabolismul bazal -
metabolismul în repaus, este
sensibil apropiat la toate
speciile, dacă este raportat la
greutatea metabolică fiind mai
ridicat la tineret decât la adulţi
şi la masculi decât la femele.
 Metabolismul intermediar
glucide, lipide şi proteine:
 Prima etapă - etapa hidrolitică - se realizează cu ajutorul apei - prin
digestie. În timpul catabolismului are loc degradarea moleculelor organice
din furaje (glucide, lipide proteine), până la elemente mai simple cu
eliberarea unei cantităţi mici de energie.

 În etapa a doua - produşii rezultaţi în prima etapă (glucoza, acizii graşi, şi

aminoacizii) sunt transportaţi la ficat unde se transformă până la molecula
simplă de acetat - este faza de integrare a celor trei metabolisme în fondul
comun de acetat activ.

 În faza a treia - care interferează cu a doua, au loc procese biologice de

degradare şi sinteză cu eliberarea unei cantităţi importante de energie - are
loc cuplarea reacţiilor exergonice, care eliberează energia, cu reacţii
endergonice, care vor folosi energie.
 I. Fiziopatologia
metabolismului
glucidic

 Glucidele (carbo-
hidratii) sunt
substanţe energetice
– prin catabolizarea
carora în organism
se asigură peste 50%
din energia necesară
proceselor vitale
Participă şi la alte 4 funcţii biologice
 funcţie nucleară - în structura acizilor nucleici;

 funcţie de susţinere - structura ţesutului conjunctiv;

 funcţie nervoasă - în structura cerebrozidelor;

 funcţie de detoxifiere - prin acidul glucuronic.

 Etapele
implicate în
desfăşurarea
metabolismu
l glucozei
 Digestia glucidelor

Cavitatea
bucală, Amilaza
stomac salivară

Intestinul Amilaza
subţire pancreatică

Enzime
Intestinul intestinale:
subţire dextrinaze,
glucozamilaze

Enzime
intestinale:
lactaza,
Maltaza,
invertaza
 Dereglarea malabsorbției (monzaharidelor)

reducerea suprafetei absortive rezectii intestinale,

fistule,
constipații intestinale
leziuni ale mucoasei intestinale,
inflamația intestinului, duodenite, enterite,
parazitoze intestinale
 Dereglarea metabolismului glucidic în
insuficiența hepatică.

 In insuficienta hepatica se tulbura caile metabolice care asigura

sinteza glicogenului si neoglucogeneza, precum si a cele prin
care se asigura glicogenoliza si utilizarea glucozei.

În fazele primare ale insuficientei se poate constata hiperglicemie

prin exces de glicogenoliza.

Odata cu avansarea bolii, debitul hepatic al glucozei devine

insuficient pentru asigurarea necesarului de glucoza la periferie,
hipoglicemia fiind constant observata in stadiile finale ale
insuficientei hepatice.
 Dereglarea metabolismului glucidic în
dereglările endocrine

 Glucagonul, tiroxină, catecolaminele, glicogenoliza

 somatotropină, înhibă utilizarea periferică a glucozei

 glucocorticoizi, stimulează gluconeogeneza

 Deficitul insulinei înhibă utilizarea periferică a glucozei

HIPERGLICEMIE
 Factorii exogeni capabili
să perturbe metabolismul glucidic
 Aportul cantitativ inadecvat de glucide,
 Dezechilibrul vitaminic - vitaminele hidrosolubile.
 Hipernutriţia glucidică temporară determină acidoza lactică
mortală la rumegătoare şi cai, ori accidente digestive (la
alte specii).
 O supraalimentaţie glucidică prelungită duce la: obezitate
nutriţională cu depunerea excesului de glucide sub forma
grăsimilor de rezervă.
 Aportul deficitar de glucide poate fi rezultatul
subalimentaţiei cantitative şi calitative, a perturbării
activităţii celulozolitice a microflorei ruminale cu deficienţa
enzimelor glucolitice digestive, al malabsorbţiei prin
afecţiuni ale tubului digestiv
 Factorii endogeni capabili
să perturbe metabolismul glucidic
Influenţează direct metabolizarea glucozei - intervin în
orientarea transformării produşilor intermediari pe căi
metabolice noi prin modificarea echipamentului
enzimatic.
Metabolismul intracelular al glucozei poate fi perturbat
de către unii factori genetici. Majoritatea anomaliilor
metabolice se transmit prin gene autozomale recesive
(Hz).
La om sunt descrise tulburări produse prin aceste
mecanisme, manifestate prin pentozurie, fructozurie,
galactozurie, intoleranţă la fructoză cu hipoglicemie,
intoleranţă la zaharoză, glicogenoze.
La animale aceste afectiuni sunt mai putin cunoscute(?)
 Sindroamele hiperglicemice
creşterea glicemiei peste limita medie a speciei,
(peste 150-170 mg/100 ml, glicozuria + poliurie).

 Hiperglicemii alimentare - aport crescut de glucide în hrană.

 Hiperglicemii de origine nervoasă - apar în stări emotive intense,
distres (vezi figura), după puncţia experimentala a ventricolului IV, în
cazul excitării capătului central al vagului etc.
 Hiperglicemii hormonale - produse prin excesul hormonilor
hiperglicemianţi (glucocorticoizi, adrenalina), prin reducerea inactivării
acestor hormoni, deficit de hormoni hipoglicemianţi.
 Hiperglicemii toxice rezultă prin acţiunea unor substanţe cu tropism
pentru celulele beta din pancreas precum şi în cazul leziunilor
degenerative hepatice (prin substanţe hepatotoxice).
 Hiperglicemiile hepatice sunt rezultatul intensificării glicogenolizei
sau al diminuării glicogenogenezei hepatice.
 Sindroamele hipoglicemice -
căderea glicemiei sub limita medie a speciei.
Reducerea glicemiei la 1/3 din valoarea normală,
declanşează coma hipoglicemică, datorită sensibilităţii
deosebite a neuronilor la insuficienţa de glucoză.
 II. Fiziopatologia
metabolismului lipidic
Lipidele sunt substanţe
complexe, care de regulă
conţin acizi graşi saturaţi
sau nesaturaţi.
Ele sunt prezente fie la
nivel tisular, fie în sânge
sub formă de
lipoproteină
(apoproteine) care conţin
acizi graşi esterificaţi.
Acizii graşi liberi care
sunt neesterificaţi, în
sânge circulă legaţi de
albumină.
 Digestia lipidelor
Digestia lipidelor

Cavitatea Picături mari de grăsimi

Lipaza linguală
bucală nonemulsionate

Lipaza linguală, Digliceride,

Stomac
Lipaza gastrică Acizi graşi

Intestinul
Emulsionarea
subţire
sub acţiunea
acizilolr biliari

Intestinul Monogliceride, Glicerol,

subţire Lipaza
pancreatică Acizi graşi Acizi graşi
 Maldigestia lipidelor
Mecanisme

1. Insuficienţa secreţiei şi circulaţiei acizilor biliari

(tulburarea ciclului enterohepatic);
2. pierderea excesivă din intestin a acizilor biliari,
3. inactivarea fizică şi chimică a acizilor biliari
(de ex., în condiţii acide),
4. tranzitul intestinal accelerat micşorează absorbţia lor;
5. insuficienţa pancreatică exocrină (lipsa pancreoziminei
şi secretinei;
6. insuficienţa de enterochinază (imposibilitatea activării
proenzimelor lipolitice)
7. litiază pancreatică,
Tulburarea metabolismul lipidic în bolile hepatice

 . Cresterea concentratiei plasmatice a acizilor grasi liberi si a trigliceridelor se

datoreaza reducerii captarii acestora de catre ficat,

 scaderea colesterolului esterificat si a lipoproteinelor este urmarea reducerii

sintezelor pe baza de colesterol.

 Scaderea continutul de substante lipotrope (Metionona, Colina,Inozitolul,

Betaina) care previn acumularea de grasimi in ficat prin favorizarea mobilizarii sau
degradarii lor)

 incapacitatea hepatocitului de a efectua sinteza de fosfolipide, duc la incarcarea sa

cu grasimi („ficatul gras”).
Tulburarea metabolismul lipidic în bolile hepatice

 Scaderea sintezei acizilor biliari (in hepatite grave), este

consecinta perturbarii sintezei lor din colesterol, dar si a
activitatii membranare deficitare a polului biliar al
hepatocitului.

 Insufuciența de sinteză a acizilor biliari si respectiv

emulsionarea lipidelor și vitaminelor liposolubile A, D, E, K.

 Afectarea metabolismului intermediar (mai ales protidic si

lipidic) determina aparitia sindromului de denutritie, care
este dominat de scaderea in greutate, de distrofia musculara
si de deficitul de transportori vitaminici (mai ales pentru 
vitaminele A, D, E).
 Tulburările bilanţului grăsimilor
(hiperlipemii, depozitări patologice
sau prin pierderi pronunţate de lipide)

 Hiperlipemia patologică de transport - în cetoza rumegătoarelor,

faza iniţială a inaniţiei, în diabet, nefroze sau glicogenoze, fiind
rezultatul deficitului de glucoză la nivel celular.
 Hiperlipemia de retenţie - prin tulburări ale metabolizării lipidelor.
 Depozitarea patologică de grăsimi - sub trei aspecte: 1) infiltraţia
grasă a celulelor; 2) distrofia grasă; 3) lipofaneroza (desfacerea
lipidelor din complexele lipoproteice şi acumularea lor în celule).
 Obezitatea - depunerea patologică de lipide de rezervă însoţită de
creşterea masei corporale, poate fi generalizată sau regională.
 Hipolipemiile - rarităţi, apar secundar unui deficit în resorbţia,
biosinteza sau eliberarea de acizi graşi din ţesutul adipos.
 Emacierea (slăbirea accentuată) şi caşexia (hipotrofia patologică a
ţesuturilor) - carenţe de aport, parazitism, boli infecţioase, tumorale.
 Manifestari clinice
ale tulburările bilanţului grăsimilor
 Explorarea paraclinică a metabolismului
lipidic [lipide totale, colesterol (total şi
esterificat), fosfolipide, acizi graşi şi
trigliceride]
 Lipidele totale sanguine - crescute în cetoza rumegătoarelor, diabet,
nefroză, glomerulonefrită cronică, insuficienţa factorilor lipotropi,
hipotiroidism, icter mecanic, gută, ca şi în intoxicaţii cu substanţe
hepatotoxice (alcool, tetraclorură de carbon). Scad în hipertiroidism,
glomerulonefrita acută, în maldigestie/malabsorbtie.
 Colesterolul total este crescut în hipotiroidism, diabet zaharat,
sindrom nefrotic, icter obstructiv, litiaze biliare şi colecistita.
Hipocolesterolemia la începutul şi în cursul infecţiilor acute grave,
în hipertiroidie, în icter hemolitic şi hepatite parenchimatoase
precum şi în stările caşectice, anemie, leucoză bovină, hipertermie.
 Raportul colesterolului esterificat/colesterol total se situează între
0,6 şi 0,9 la majoritatea speciilor. Scăderea acestui raport reflectă
gradul de afectare hepatică, răspunzător de diminuarea
colesterolesterazei serice şi hepatice.
 Fosfolipide, Trigliceride, Acizi grasi liberi.
 III. Fiziopatologia
metabolismul proteinelor

Proteinele îndeplinesc funcţii biologice multiple:

- structural de bază, funcţional activ (intră în structura
enzimelor, a hormonilor),
- de transport al diferitelor substanţe (lipide etc.)
- în reacţiile antigen-anticorp,
- rol fizico-chimic (reglarea presiunii osmotice, a
echilibrului acido-bazic)
- rol energogen (minim)
 Digestia proteinelor

proteine

Stomac Pepsina în
Prerzenţa
HCl

Poliprptide de diverse dimensiuni

Lumenul Enzimele
intestinului Pancreatice:
subţire Tripsina,
Chimotripsina, Polipeptide si peptide
Carboxipeptidaza de dimensiuni mici

Enzimele
Intestinul
intestinale (la nivelul
Subţire
“mărginii de perie”:
(enterocite)
aminopeptidaza, Aminoacizi,
dipeptidaza, dipeptide
Carboxipeptidaza
Etiopatogenia maldigestiei proteinelor

 Insuficiența pepsinei și HCl în stomac

 Enzimelor pancreatice,
– Tripsinei,
– Chimotripsinei,
– Carboxipeptidazei
 Enzimelor intestinale (tri-, dipeptidazelor)
Etiopatogenia malabsorbției proteinelor

 rezectii intestinale
 constipații intestinale
 leziuni ale mucoasei intestinale,
 inflația indestinului, duodenite, enterite,
 parazitoze intestinale
 Diareile infecțioase,neinfecțioase
 Maldigestia proteinelor
Congenitală Dobândită
(este cosecinţă a
(pancreatita cronică,
insuficienţei enzimelor
Insuficienţa secretinei,
proteolitice pancreatice)
pancreozeminei,
enterite,
Rezecţii entrale)

Malabsorbţie a proteinelor

anemie hipoproteinemie
subdezvoltare fizică

Edeme
Dereglarea metabolismul protidic în afecțiunile ficatului.

 Afectarea metabolismului protidic se manifesta prin

reducerea sintezei de proteine, relevata prin scaderea
albuminelor serice

 si a factorilor de coagulare.

 sange vor creste aminoacizii aromatici (tirozina,

triptofanul)

 si amoniacul (explicat prin reducerea capacitatii ficatului

de a sintetiza proteine si de a utiliza NH3 in ciclul
ureogenetic (tulburarea sintezei ureei).
Consecințele dereglării metabolismului proteic

 Cresterea amoniemiei determina tulburari nervoase grave (apare frecvent

sindromul hepato-encefalic)

 scaderea factorilor de coagulare (sintetizati in prezenta vitaminei K)

genereaza sindrom hemoragic (coagulopatiI)

 hipoalbuminemia favorizeaza aparitia ascitei sau edemelor, prin modificarea

presiunii oncotice a sangelui.

 Dereglarea functiei uricolitice se manifesta prin cresterea uricemiei, cu

depunerea acidului uric la nivelul seroaselor si articulatiilor (gutA).
 Maldigestia și malabsorbția proteinelor conduc la intensificarea proceselor
de putrefacție cu acumulare de compuși toxici (indol, scatol, putrescina,
cadaverina etc.) și autointoxicația organismului