Biochimie

Metabolismul

Prof. Galbenu Oana Raluca

CURS 5 1
CURS 5 2
 Metabolismul
Metabolismul reprezintă totalitatea transformărilor biochimice și energetice care au loc în țesuturile organismului viu.
Metabolismul este un proces complex, ce implică schimburi de materii și energii, și care include două procese (simultane)
opuse:
• catabolism/ dezasimilație - totalitatea proceselor chimice de degradare a substanțelor din organism; se produce în special
ruperea legăturilor dintre atomii de carbon, din moleculele diferitelor substanțe; acest tip de reacții este însoțit de eliberare
de energie .
• anabolism / asimilație - procesele chimice de biosinteză a substanțelor ce intră în alcătuirea materiei vii. Reacțiile anabolice
se caracterizează prin consum de energie.
• Prin  metabolism se înţelege totalitatea transformărilor biochimice(proceselor chimice) şi energetice care au loc în
ţesuturile organismului viu. 
• Produsii rezultati din reactiile chimice se numesc metaboliti, iar reactile respective se desfasoara fie cu eliberare de energie,
fie cu consum de energie. Din punct de vedere chimic metabolismul are 2 componente care se desfasoara concomitant si sunt
ANTACONISTE.
Exp. 1. In copilarie: predomina anabolismul
2. la batranete: predomina catabolismul
3. la adult: cand efortul fizic este indelungat predomina catabolismul, iar cand este in perioada de refacere predomina
anabolismul

CURS 5 3
Catabolism / Dezasimilaţie
• Glicogenoliză – transformarea glicogenului în glucoză;
• Glicoliză – transformarea glucozei în piruvat şi ATP;
• Fosforilarea oxidativă;
• Degradarea glucidelor prin ciclul pentozofosfaţilor
• Proteic – hidroliza proteinelor în aminoacizi;
• Degradări fermentative.
Anabolism/  Asimilaţie
• Glicogeneza – formarea glicogenului în glucoză prin procesul de hidroliză;
• Gliconeogeneza – formarea glucozei din proteine şi grăsimi;
• Sinteza porfirinelor.

CURS 5 4
 Tipuri de metabolism
• Metabolismul bazal (de bază) este unul de întreţinere, care asigură minimul de energie necesar
menţinerii funcţiilor vitale. Se desfasoara in conditii de repaus total.  Valoarea energetică a
metabolismului bazal la adult este cuprinsă între 1.300 şi 1.600 kcal pe zi ( aprox 1 kcal / kg corp / oră),
ceea ce însemnă că de atât este nevoie doar pentru a supravieţui (pentru  întreţinerea funcţiilor vitale ),
în condiţiile în care nu se depune niciun un fel de efort.  Metabolismul bazal mai este influenţat de sex
(la femei este mai mic datorită mai bunei reprezentări a ţesutului adipos), de activitatea endocrină
(hormonii tiroidieni, cei sexuali şi cei medulosuprareanli intensifică metabolismul bazal) şi de vârstă
• Metabolismul intermediar - se referă la substanţe (glucide, lipide, protide, minerale, etc.) şi la
transformările pe care acestea le suferă, incepand cu absorbtia nutrientilor şi terminând cu eliminarea
produşilor finali. Metaboliţii sunt substanţe care participă sau iau naştere din metabolismul intermediar.
Dintre metaboliţi fac parte compuşi ca vitamine, hormoni, produşii intermediari a metabolismului
proteinelor, a lipidelor.  Produşii intermediari rezultaţi din procesele de dezasimilaţie poartă denumirea
de cataboliţi.
• Metabolismul energetic vizează eliberarea energiei chimice potenţiale din moleculele dezasimilate în
urma transformărilor realizate pe baza metabolismului intermediar

CURS 5 5
 METABOLISMUL GLUCIDELOR
• Provenienta- glucidele provin din amidon(50%), glicogen, zaharoza, lactoza si monozaharida, procentajul
lor difera in functie de tipul de alimentatie si varsta
• DIGESTIA GLUCIDELOR
- incepe in cavitatea bucala unde amidonul preparat este degradat sub actiunea amilazei salivare(enzima taie
molecula in bucati mai mici). Amilaza salivara este inactiva in stomac sub actiunea PH-ului(avem PH acid in
stomac iar in gura avem PH bazic) si continua la nivelul intestinului subtire sub actiunea amilazei pancreatice.
-glucidele rezultate(maltoza si dextrinele) sunt degradate de maltoza(enzima) pana la glucoza
DIZAHARIDE: sunt degradate in instestinul subtire de enzime secretate de enterocite(fac parte din structura
stomacului)
GLICOGEN: provine din alimentele de orgine animala si reprezinta forma de depozitare a glucozei
- in instestinul subtire produsii finali de digestiv sunt glucoza, galactoza si fructoza.
- absorbtia intestinala are loc prin mecanisme active pentru glucoza si galactoza si pasive pentru fructoza
- sangele din intestin se duce in ficat prin vena porta
- la nivelul ficatului aproximativ 50% din glucide sunt transformate in glicogen(relatie anabolica), restul
sunt degradate cu eliberare de caldura
- la nivel celular glucoza este transportata prin memebrana cu ajutorul unor „proteine caraus”, acestea
difera prin afinitatea pentru glucoza, Aceste proteine poarta numele de GLUT
- in tesutul adipos aceste proteine functioneaza dependent de insulina

CURS 5 6
• IMPLICATI PATOLOGICE
1. INSULINA rezistenta periferica este intalnita la nivelul celulelor musculare care devin impermeabile pentru glucoza in prezenta insulinei
• ca urmare organismul secreta o cantitate mai mare de insulina, aceasta modificare metabolica este intalnita in diabetul zaharat dar si in obezitate si in unele
maladii ereditare
2. MALABSORTIA CONGENITALA A GLUCOZEI SI GALACTOZEI
• lipsa sau cantitatea insuficienta transportatorilor glucozei se manifesta prin diaree severa(perioada neonatala, dupa nastere)
3. GLICEMIA reprezinta cantitatea de glucoza din sange a carei valoarea este constanta dar poate varia in conditii fiziologice(efort, emotii) sau scade dupa posturi
prelungite
Variatiile glicemie:
- hipoglicemie – mecanismele de reglare a hipoglicemie sunt declansate de valoarea glicemiei si sunt de ordin neurohormonal
- hiperglicemie
Glicemia revine la normal aproximativ dupa 2-3 ore dupa masa
4. CAILE DE DEGRADARE A GLUCOZEI IN CELULE
a. glicoliza – se realizeaza prin intermediul unei succesiuni de 10 reactii numita ciclul Kreps
- glicoliza anaeroba(lipsa oxigenului) – determina eliberarea a 2 de molecule de ATP
- glicoliza aeroba(prezenta oxigenului) – determina eliberarea a 34 de molecule de ATP
b. fosforilarea oxidativa are loc in mitocondri sub actiunea enzimelor respiratorii
c. ciclul pentazo-fosfatilor

CURS 5 7
 METABOLISMUL LIPIDELOR
•Provenienta - majoritatea din alimentatie si
- din trigliceride care provin din transformarea glucidelor
Intr-o alimentatie echilibarata lipidele ar trebuie sa reprezinte 35%
din energia totala

•DIGESTIA LIPIDELOR
- incepe la nivel gastric, unde doar lipidele emulsionate din lapte, frisca
sunt transformate sub actiunea lipozei gastrice
- cea mai mare parte a disgestiei lipidelor are loc in identinul subtire sub
actiunea bilei, lipozei indestinale si lipazei pancreatice.
OBS. Bila are doar rol de emulsificare
Produsi finali din digestiei sunt reprezentati de acizii grasi si gliceroli care sunt absorbiti sub forma de kilomicroni in limfa.

•Dupa absorbtie lipidele pot urma una din urmatoarele cai:

- se depoziteaza in tesutul adipos sub forma de trigliceride
- sunt stocate temporar in ficat
- impreuna cu proteinele formeaza lipoproteine cu structura complexa, care pot ramane in circulatie
- se pot oxida in tesuturi pana la dioxid de carbon si apa, eliberand o cantitate foarte mare de energie(1g lipide = 9,3 kcal)
In organism grasimile se gasesc sub forma de trigliceride, fosfolipide(membrana celulare), colesterol si acizii grasi liberi

CURS 5 8
 Metabolismul proteic
• Provenienta - din alimente si in cazuri speciale din proteinele sintetizate in organism(ex. digerarea unor celule
imbatranite)
• Digestia proteinelor are loc treptat in sistemul digestiv, sub actiunea enzimelor digestive, pana la aminoacizi.
- incepe in stomac sub actiunea pepxinei(cheag) si gelatinazei, care degradeaza proteinele transformandu-le in
peptide
- in duoden sub actiunea trixinei, himotrixinei si carboxipeptidazei, sunt transformate in aminoacizii
- absorbtia aminoaciziilor se realizeaza in mod activ si transportati sub forma libera la ficat prin vena porta
- ficatul ii transforma in proteine proprii si proteine serice, iar cei ramasi sunt distribuiti la restul tesuturilor, prin
sange
- catabolismul/degradarea aminoaciziilor se realizeaza cu obtinerea de cetoacizii, aminee, uree si amoniac
- ureea si amoniacul sunt eliminate prin urina
Sub forma de aminoacizi sunt absorbite prin peretele intestinal si ajung in vena porta. Absorbtia are loc prin
mecanisme active si este facilitate de vitamina B6. Se pare ca in masura foarte mica se pot absorbi protein nehidrolizate
(trecerea Ac materni din lapte in sangele sugarului, alergiile alimentare)
• Nutritia parenterala – solutii de aminoacizi (aminofuzin) in loc de protein care pot creste riscul de alergii
alimentare
• Necesitatea zilnica de proteine – 100-200g protein care sa contina toti aminoacizii esentiali
CURS 5 9
 Dependente ale metabolismelor
glucidic, lipic si proteic
• Cele 3 metabolisme(glucidic, lipic si proteic) sunt dependente unul de celalalt deoarece glucidele, lipidele
si aminoacizi se pot transforma reciproc unul in celalalt.
Aceste transformari sunt posibile prin intermediul metabolitilor comuni, dintre care cel mai important
este acetil coenzima A.
Avand in vedere legaturile dintre cele 3 metabolisme acestera sunt controlate de aceiasi hormoni, care
favorizeaza anabolismul unuia dintre cele 3 componente pe seama celorlalte doua.

• Cei mai importanti hormoni sunt:

SOMATROP – de crestere, favorizeaza sinteza de proteine si gluconeogeneza(producere de glucoza) pe
seama degradari lipidelor
INSULINA – favorizeaza sinteza de lipide pe seama glucidelor
ADRENALINA – favorizeaza sinteza glucozei pe seama lipidelor si glicogenului
HORMONI TIORIDIENI – accelereaza metabolismul bazal, favorizand sinteza de glucide pe seama lipidelor
si proteinelor

CURS 5 10
 METABOLISMUL APEI
• Aportul normal de lichide este de 2 l/zi, din care 1 l este ce luat din apa.
• Eliminarea apei se face prin urina, transpiratie si respiratie aproximativ 800-900 ml/zi si prin fecale in
jur de 100 ml/zi.
• In organism apa este utilizata la nivel celular, dupa ce a trecut prin membrana celulara prin fenomene
de difuzie si de osmoza.
• Prin hidratarea celulelor se creeaza in organism 3 tipuri de presiuni:
- Presiunea hidrostatica – care determina curgerea sangelui
- Presiunea coloidal-osmotica - datorata prezentei ionilor si proteinelor
- Presiunea limfatica – surplusul de apa din spatiile intercelulare
• Factori care influenteaza metabolismul apei
- Umorali(endocrini) –exp. insulina poate produce poliurie(la diabetici), hormonul antidiuretic
micsoreaza cantitate de uree
- Factori nervosi – exp. poliuria emotionala

CURS 5 11
 METABOLISMUL SARURILOR
MINERALE
• Elementele chimice care functioneaza ca electroliti sunt clor, potasiu, sodiu, magneziu si calciu, sub forma de ioni.
• Ioni de calciu, potasiu si magneziu strabat membranele celulare prin difuziune si se gasesc atat in mediul intracelular cat si in extracelular. Raportul
dintre concentratia lor in cele 2 medii determina starea turgescenta celulara(cat de umfalata este celulara).
• Metabolismul potasiului(unii din principali ioni implicati/influenteaza in contractia musculara)
Sursele de potasiu alimentar sunt graul, orezul, struguri, varza, prazul, banane, cartofii dulci, carnea de vita si avocado(in stare proaspata).
Eliminarea se face prin urina si transpiratie 
• Metabolismul magneziului
Aportul este alimentar iar concentratia lui difera in functie de tipul de tesut, aproximativ 60% din magneziu din organism sa gaseste in oase, 1% sa
gaseste in sange.Se gaseste in prezenta vitaminei D si TSH(hormon tirostimulan)
Are rol in producerea contractiei musculare, in sinteza proteinelor, in trasmiterea impulsului nervos si in unele reactii biochimice in care functioneaza
la fel ca un catalizator.
Hipermagneziemie(surplus de magneziu) se manifeste prin somnolenta, prin depresie respiratiei(respiratie incetinita)
Hipomagnezia se manfesta prin spasm muscular, diaree, varsaturi
• Metabolismul clorului
Este predominant in lichidele extracelulare iar metabolismul sau este in sodiu si potasiu.
Concentratia de clor poate scadea in urma varsaturilor sau poate creste in acidoza(bolii metabolice in care glucidele sunt transformate in cetone in loc
de monozaharide).
Aportul alimentar este dependent de o cantitate normala de sare. De asemena se gaseste in vinete si pere(proaspete).
Hipocloremia(o cantitate mica de clor) duce la o slabiciune musculara, iar la copii la tulburari de crestere.

CURS 5 12