1

Metabolismul
METABOLISMUL = reprezintă schimbul permanent de substanţe şi de energie dintre organism şi mediu
Totalitatea reactiilor biochimice , de sinteza ori degradare ,cu consum sau
producere de energie , care au loc in organismele vii;aceste reactii au drept rezultat mentinerea vietii si
adaptarea organismelor la conditile de mediu cu care au schimb permanent de mterie si energie.
In functie de sensul biologic al acestor reactii biochimice ,procesele metaboloce pot fi
împărţite în două procese: 1. ANABOLISM (asimilaţia); 2.CATABOLISM (dezasimilaţia),potentandu-se sau
inhibandu-se reciproc

ASIMILAŢIA=anabolism
- constă în sinteză de substanţă organică
- este un proces consumator de energie
- totalitatea reactiilor biochimice care utilizează substanţe absorbite în intestin (exogene) sau provenite din
reacţii catabolice (endogene) pentru a reface macromolecule uzate din structuri celulare asigurand
cresterea si dezvoltarea organismului si realizarea functiilor sale;
DEZASIMILAŢIA=catabolism
- constă în degradare de substanţă organică şi este un proces generator de energie;
Reactii chimicce ,in cadrul carora se descompun substante macromoleculare din alimente(exogene) sau
endogene(din structuri celulare)pana la compusi simplli;55%din energia rezultata se pierde sub forma de
caldura iarrestul de 45% se depoziteaza in compusi macroergici-ATP(se numesc asa pentru ca
inmagazineaza ccantitati mari de energie.

în general procesele anabolice se află în echilibru dinamic cu cele catabolice, dar în funcţie de perioada
de viaţă sau de starea organismului, unul predomină
la tinereţe ,cand are loc diviziunea accelerata a celulelor şi în convalescenţă predomină anabolismul, la
bătrâneţe sau în cursul eforturilor mari predomină catabolismul.
Pentru facilitarea studiului proceselor metabolice ele vor fi prezentate atat analitic(metabolismul
intermediar)cat si prin prisma aspectel;or energetice care le caracterizeaza (metabolism energetic).

METABOLISMUL INTERMEDIAR(MI)
- reprezintă totalitatea reactiilor chimice la care participa produsii absorbiti la nivelul tubului
digestiv ,reactii care realizeaza inglobarea lor in edificii macromoleculare ale organismmului sau
degradarea lor pana la forme excretabile.
TOTALITATEA REACTIILOR chimice de anabolismsi catabolism desfasurate cu ajutorul enzimelor cu rol
de biocatalizatori

I.METABOLISMUL INTERMEDIAR AL GLUCIDELOR

ROLUL GLUCIDELOR:
a) Rol energetic: este primordial
- prin degradarea completă a unui gram de glucoză in cursul procesului de glicoliza si oxidare, se obţin 4,1
Kcal
- avantajul utilizării glucidelor ca sursă energetică este acela că se descompun rapid până la CO 2 şi H2O, fără
obţinere de produşi reziduali;glicogenul depozitat in special in ficat si mmuschi este o rezerva energetica
(aproximativ 3000kcal)mobilizata prioritar in conditii de solicitre de relativ scurta durata (efort fizic
moderat,expunere la frig)
b) Rol plastic
- anumite structuri glucidice intră în alcătuirea unor ţesuturi, ori a membranelor celulare
c) Rol funcţional
- pentozele (Riboza şi dezoxiriboza) intră în alcătuirea acizilor nucleici sau a unor enzime
 2
- glucidele se absorb la nivelul intestinului, sub formă de monozaharide: glucoză, fructoză şi
galactoză şi ajung prin vena portă la ficat; aici cea mai mare parte a fructozei şi toată galactoza se
transformă în glucoză (glucozza = forma de utilizare preferenţială a hexozelor de către toate celulele)
- la nivelul ficatului, glucoza:
1. Poate fi stocată in ficat sub formă de glicogen = glicogenogeneză.
2. Poate fi utilizată ,printr-o serie de reactii metabolice, ca sursă principala de energie.de energie =
glicoliză

GLICOGENOGENEZA stimulata de insulina

- este procesul de formare a glicogenului; polimer al glucozei cu molecula foarte mare
- are loc în diferite celule, dar cu precădere în ficat şi muşchi
- glicogenul reprezintă forma de depozitare a glucozei
Forma de depozit a glucozei care poate fi mobilizata usor prin glicogenoliza activata de catre adrenalina
si glucagon,prin reactii de depolimerizare.
GLICOLIZA=desfacerea moleculei de glucoza in 2 molecuede acid piruvic
= oxidarea completă a glucozei
- decurge în mai multe etape:
 1
Metabolismul
METABOLISMUL = reprezintă schimbul permanent de substanţe şi de energie dintre organism şi mediu
Totalitatea reactiilor biochimice , de sinteza ori degradare ,cu consum sau
producere de energie , care au loc in organismele vii;aceste reactii au drept rezultat mentinerea vietii si
adaptarea organismelor la conditile de mediu cu care au schimb permanent de mterie si energie.
In functie de sensul biologic al acestor reactii biochimice ,procesele metaboloce pot fi
împărţite în două procese: 1. ANABOLISM (asimilaţia); 2.CATABOLISM (dezasimilaţia),potentandu-se sau
inhibandu-se reciproc

ASIMILAŢIA=anabolism
- constă în sinteză de substanţă organică
- este un proces consumator de energie
- totalitatea reactiilor biochimice care utilizează substanţe absorbite în intestin (exogene) sau provenite din
reacţii catabolice (endogene) pentru a reface macromolecule uzate din structuri celulare asigurand
cresterea si dezvoltarea organismului si realizarea functiilor sale;
DEZASIMILAŢIA=catabolism
- constă în degradare de substanţă organică şi este un proces generator de energie;
Reactii chimicce ,in cadrul carora se descompun substante macromoleculare din alimente(exogene) sau
endogene(din structuri celulare)pana la compusi simplli;55%din energia rezultata se pierde sub forma de
caldura iarrestul de 45% se depoziteaza in compusi macroergici-ATP(se numesc asa pentru ca
inmagazineaza ccantitati mari de energie.

în general procesele anabolice se află în echilibru dinamic cu cele catabolice, dar în funcţie de perioada
de viaţă sau de starea organismului, unul predomină
la tinereţe ,cand are loc diviziunea accelerata a celulelor şi în convalescenţă predomină anabolismul, la
bătrâneţe sau în cursul eforturilor mari predomină catabolismul.
Pentru facilitarea studiului proceselor metabolice ele vor fi prezentate atat analitic(metabolismul
intermediar)cat si prin prisma aspectel;or energetice care le caracterizeaza (metabolism energetic).

METABOLISMUL INTERMEDIAR(MI)
- reprezintă totalitatea reactiilor chimice la care participa produsii absorbiti la nivelul tubului
digestiv ,reactii care realizeaza inglobarea lor in edificii macromoleculare ale organismmului sau
degradarea lor pana la forme excretabile.
TOTALITATEA REACTIILOR chimice de anabolismsi catabolism desfasurate cu ajutorul enzimelor cu rol
de biocatalizatori

I.METABOLISMUL INTERMEDIAR AL GLUCIDELOR

ROLUL GLUCIDELOR:
a) Rol energetic: este primordial
- prin degradarea completă a unui gram de glucoză in cursul procesului de glicoliza si oxidare, se obţin 4,1
Kcal
- avantajul utilizării glucidelor ca sursă energetică este acela că se descompun rapid până la CO 2 şi H2
obţinere de produşi reziduali;glicogenul depozitat in special in ficat si muschi este o rezerva energetica
(aproximativ 3000kcal)mobilizata prioritar in conditii de solicitre de relativ scurta durata (efort fizic
moderat,expunere la frig)
b) Rol plastic
- anumite structuri glucidice intră în alcătuirea unor ţesuturi, ori a membranelor celulare
1. Molecula de glucoză este descompusă în două molecule de acid piruvic degajându-se energie suficientă
pentru sinteza a două molecule de ATP;proces desfasurat in 10 treptte de reactii chimice succesive ,fiecare
trapta este catalizata de catre o enzima proteica specifica; cele 2 molecule de acid piruvic pot fi
transformate in prezenta O2 in 2 molecule de acetil coenzima A , CARE vor INTRA în cadrul unui şir de
reacţii cunoscute sub numele de ciclul Krebs (ciclul acizilor tricarboxilici) AcetilCoA este oxidată până la CO 2
şi H2O;CICLUL Krebs se desfasoara in matricea mitocondriala ,rezultand o cantitate mica de ATP
- rezultatul net per moleculă de glucoză la sfârşitul ciclului Krebs este de 2 molecule de ATP,la fel ca in
glicoliza anaeroba.
c) Fosforilarea oxidativă
- se desfăşoară în structuri speciale din mitocondrii şi constă în oxidarea hidrogenului produs în glicoliză şi
în ciclul Krebs
- este un proces complex care furnizează cea mai mare cantitate de energie ce se poate obţine de la o
moleculă de ATP (≈95%)
- se obţin astfel 34 de molecule de ATP ;eficienta transferului de energie prin catabolismul unui mol de
glucoza este de 66% restul transformandu-se in caldura

Obs: ADP-ul are rol în controlul glicolizei şi al oxidării glucozei deoarece este necesar in diferite etape
pentru a fi transormat în ATP. În absenţa lui, descompunearea glucozei este oprită, deci când tot ADP-ul
din celulă a fost transformat în ATP, întregul proces glicolitic şi oxidativ se opreşte.
Glicoliza anaeroba,se realizeaza cand O2 devine indisponibil sau insuficient;se elibereaza o
cantitate mica de energie;reactiile de obtinere a acidului piruvic nu necesita energie;randament extrem
de mic(3%),este salvator pentru viata celulei pentru cateva minute in care O2 este indisponibil;in aceste
conditii cantitati mari de acid piruvic se transforma in acid lactic;acesta difuzeaza in afara
celulei,permitand in continuare obtinerea de acid piruvic prin glicoliza.
Cand O2 devine disponibil acidul lactic se transforma in acid piruvic ,care va fi oxidat ,asigurand o
cantitate suplimentara de energie.
Eliberarea de energie din molecula de glucoză mai poate fi făcută şi pe o cale alternativă proceselor
prezentate = calea pentozo-fosfaţilor.
GLUCONEOGENEZA
- reprezintă formarea de glucoză din produşi neglucidici (proteine, lipide)
- intervine atunci când glicemia scade ca urmare a aportului insuficient de glucoză ori al utilizării ei excesive
- constă în transformarea acizilor grasi si glicerolului (provenit din scindarea lipidelor) ori a AA (proveniţi
din catabolizarea proteinelor) în glucoză.
3 -
când cantitatea de glucoză depăşeşte capacitatea celulei de a o utiliza, glucoza este transformată în
trigliceride şi este depusă în ţesutul adipos (cauza obezităţii)
hormonii care stimulează gluconeogeneza: cortizolul, glucagonul ş(i hormonii tiroidieni ?)

REGLAREA GLICEMIEI
- glicemia se menţine în limite relativ constante 65-110mg/100ml sânge) prin mecanisme complexe de
reglare care păstrează echilibrul între glicogenoliză, glicogenogeneză, glicoliză şi gluconeogeneză

HORMONII IMPLICAŢI ÎN REGLAREA GLICEMIEI

Insulina
- secretată de pancreasul endocrin, are efect hipoglicemiant prin facilitarea pătrunderii şi utilizării ei
tisulare ;stimuleaza gllllicogenogeneza ,inhiba gluconeogeneza.
Glucagonul
- secretat de pancreasul endocrin, are efect hiperglicemiant prin stimularea glicogenolizei şi
gluconeogenezei
Adrenalina
- are efect hiperglicemiant prin stimularea glicogenolizei
Cortizolul
- are efect hiperglicemiant prin stimularea gluconeogenezei din AA

II. METABOLISMUL INTERMEDIAR AL LIPIDELOR

ROL: 1.Energetic-principalul rezervor energetic al organismului;
Se apreciaza ca la o persoana cu constitutie fizica nnormala ,lipidele aflate in organism
reprezinta o rezerva energetica de aproximativ 50 000 kcal;degradarea unui gram de lipide elibereaza
9,3kcal.
2.Plastic (utilizate în sinteza unor substanţe);intra in constitutia tuturor sistemelor de
citomembrane(lecitina);
Cantitati importante de lipide sunt depozitate:
In jurul organelor(din loja perineala;din orbita,asigurand protectia mecanica a acestora;
Subcutanat cu rol termoizolator.
.Depozite de rezervă
LIPEMIA = cantitatea de lipide din sânge ≈ 400-800 mg / 100 ml sânge
3 rol functional: unele lipide reprezinta precursori ai unor hormoni-colesterolul –precursor ai
hormonilor sterolici-:glucocorticoizi,mineralocorticoizi,sexuali;
Unele fosfolipide intervin in prima faza a procesului de coagulare;

ABSORBŢIA INTESTINALĂ
- lipidele se absorb PASIV sub formă de chilomicroni care se formează în enterocite
- ajung cu limfa în sânge
- chilomicronii sunt descompuşi sub influenţa unor enzime (lipoproteinlipaza) în: acizi graşi, glicerol,
fosfolipide şi colesterol,utilizabili la nivel tisular
a) Trigliceride (grăsimi neutre)
- se scindează în monogliceride, digliceride, acizi graşi şi glicerol (glicerină)
- 80% din trigliceride trec în limfă şi apoi în sânge, restul de 20% ajung la ficat pe calea venei portă; la ficat
trigliceridele sunt cuplate cu proteine formând lipoproteine reprezentând forma majoră de transport a
lipidelor în plasmă
- trigliceridele din plasmă sunt utilizate de ţesuturi sub două forme: lipide de rezervă şi lipide
protoplasmatice (de structură)
b) Glicerolul
1. în majoritatea celulelor este transformat într-un produs intermediar (aldehidă fosfoglicerică) care intră
în ciclul Krebs, fiind degradată complet cu fomrare de energie utilizată pentru sinteza de ATP
4
2. poate fi utilizat în gluconeogeneză la sinteza de trigliceride şi fosfolipide
c) Acizii graşi
in marea lor majjoritate patrund in toate celulele cu exceptia neuronilor;
in ccantitate mica raman in plasma-acizii liberi.
cei liberi ,o parte patrund in celule ,unde sunt intr-un permanent echilibru dinamic cu cei celulari;
altii sunt extraşi din plasmă de diferite celule şi degradaţi oxidativ sub influenţa unor enzime
mitocondriale pâna la CO2, H2O şi energie.;ei trec printr-o secventa de reactii chimice de beta-oxidare, cu
eliberare de energie;ei pot fi utilizati si pentru resinteza diferitilor compusi lipidici.( Energia eliberată prin
oxidarea unui acid gras depinde de lungimea lanţului de C al moleculei acestuia
- acizii graşi sunt degradaţi total în ficat sau în alte ţesuturi
- ficatul mai poate metaboliza acizii graşi şi pe calea sintezei de corpi cetonici. Aceştia nu pot fi metabolizaţi
de către ficat şi de aceea sunt descărcaţi în circulaţia sistemică de unde sunt extraşi de diferite celule şi
utilizaţi ca material energetic
- ficatul mai utilizează acizii graşi liberi din sânge şi pentru a forma trigliceride şi fosfolipide)

SINTEZA acizilor graşi se poate realiza în mai multe ţesuturi, mai importante fiind ficatul şi ţesutul adipos
- sinteza se realizează la nivel mitocondrial parcurgând în sens invers etapele degradării:
spre deosebire de glicerol care intră în calea metabolică glicolitică AcetilCoA provenită din acizii graşi nu
poate fi utilizată în gluconeogeneză deoarece calea metabolică a acesteia este ireversibilă

d) Colesterolul
- face parte din categoria compuşilor steroidici, poate fi de provenienţă exogenă (alimentară) sau
endogenă (metabolică)
- în organism se sintetizează la nivelul ficatului glandelor suprarenale, testiculelor, ovarelor
- catabolismul colesterolului se realizează prin transformarea acestuia în acizi biliari din care vor lua naştere
săruri biliare
- ficatul elimină şi colesterol liber prin bilă
- sub forma diferitelor tipuri de lipoproteine colesterolul este descărcat în circulaţie de unde este extras şi
utilizat de diferite celule
- aportul crescut de colesterol şi acizi graşi saturaţi (proveniţi din grăsimi animale poate duce la depunerea
acestora pe pereţii arterelor mari) sub forma plăcilor de aterom
- formarea acestora duce la apariţia leziunilor distrofice (scleroza) peretelui arterial, ca şi depunerea la
acest nivel a calciului. Pereţii arteriali devin rigizi şi friabili (se pot rupe uşor)
 Acestă boală este ateroscleroza

MECANISME DE REGLARE A METABOLISMULUI INTERMEDIAR LIPIDIC

- insulina, ca urmare a stimulării utilizării glucozei, atrage scăderea lipolizei şi stimularea lipogenezei ???
hormonii cu efect lipolitic:
adrenalina, noradrenalina,,determina degradarea trigliceridelor si mobilizarea acizilor grasi;
cortizolul ca si STH-ul, ,au efecte lipolitice,contribuind la mobilizarea acizilor grasi din depozite si
degradarea lor;
hormonii tiroidieni, determina mobilizarea rapida a grasimilor,fapt determinat indirect prin cresterea
ratei metabolismulu energetic in celulele corpului;
glucagonul- stimuleaza lipoliza.
LIPOGENEZA = sinteza lipidelor; are loc în special în ficat şi în ţesutul adipos
LIPOLIZA = descompunerea lipidelor
- 1 g de lipide degajă prin descompunere 9,3 Kcal

5
III.METABOLISMUL INTERMEDIAR AL PROTEINELOR
ROLURILE PROTEINELOR:
1.Plastic
- de material de construcţie: reprezintă scheletul pe care are loc constituirea ultrastructurii celulare; ele
intră şi în alcătuirea macrostructurilor, a substanţei fundamentale din ţesutul osos (oseina), cartilaginos
(condrina), etc.
2. Funcţional
- majoritatea substanţelor active (enzime, unii hormoni) sunt de natură proteică:
 biocatalizatori: enzime şi hormoni proteici
 transport de gaze: hemoglobina
Transportori al diferitelor substante prin sange,lichide interstitiale ori prin membrane
celulare;
 apărarea antimicrobiană: anticorpi
 coagularea sângelui: factori plasmatici ai coagulării, protrombina, fibrinogenul
 contracţia musculară: actina, miozina
 fotorecepţie: rodopsina, iodopsina
 controlul tensiunii arteriale: renina, angiotensina
  controlul eritropoiezei: eritropoietina
 transmiterea influxului nervos: mediatorii chimici
 memoria, învăţarea: proteine neuronale
 menţinerea echilibrului acido-bazic: sistemele tampon
3. Energetic
- proteinele se descompun până la aminoacizi care se absorb la nivelul enterocitelor. AA absorbiţi în sânge
ajung în ficat, unde 20-80% sunt metabolizaţi iar restul sunt descărcaţi în circulaţia sistemică de unde sunt
preluaţi şi utilizaţi de celule
- concentraţia AA în plasmă este de 35-65mg/100ml plasma;
- AA sunt utilizaţi de organism în sinteza ;ei nu pot difuza prin membrane celulare pentru ca au moleculele
mult prea mari;traverseaza membrana prin transport activ sau prin difuziune facilitata.
- rolul esenţial în metabolismul AA îl deţine ficatul

CATABOLISMUL AMINOACIZILOR
- se poate realiza prin:
a) dezaminare
b) decarboxilare
a) Dezaminarea
- constă în depărtarea grupării amino (este dezaminare oxidativă; are loc în ficat)

AA cetoacid + NH3

NH3 = AMONIACUL
- provine prin dezaminarea AA în ficat şi în ţesuturi sau prin catabolismul intestinal al AA sub acţiunea
enzimelor bacteriene
- este toxic, de aceea este rapid neutralizat de ficat :
• NH3 + acidul glutamic  glutamina (compus netoxic) în ficat şi în ţesutul nervos
Ficat
• NH3 + CO2 uree (proces numit ureogeneza) care se elimină prin urină
CETOACIDUL
- poate urma mai multe căi metabolice

a) Sinteza de noi AA prin procesul de transaminare (transfer al grupării aminice desprinse de pe un AA pe

un alt cetoacid)

6
- are loc la ţesuturi sub acţiunea enzimei transaminaza
transaminaza
cetoacit + NH3 AA

- prin această reacţie se pot sintetiza în organism toţi AA pentru care există cetoacizii corespunzători dar nu
şi AA pentru care nu există cetoacizii, aceştia din urmă trebuie aduşi în organism prin alimentaţie şi se
numesc AA esenţiali
b) Cetoacidul intra in ciclul Krebs  formarea de CO2, H2O si energie (cetoacidul e degradat in scop
energetic)
c) Intră în ciclul Krebs, după transformarea în unul din constituenţii acestuia şi prin parcurgerea retrogradă
a ciclului, duce la sinteză de glucoză (gluconeogeneză)
- această cale leagă metabolismul protidic de cel glucidic, iar AA implicaţi se numesc AA glucoformatori
d) Sinteza de corpi cetonici
- cetoacizii implicaţi în acest proces se numesc cetogeni
- corpii cetonici sintetizaţi în ficat sunt descărcaţi în circulaţie de unde sunt preluaţi de celule, fiind utilizaţi
ca material energetic sau pentru sinteze de acizi graşi
- creatina şi creatinina sunt produşi ai metabolismului protidic; creatina este sintetizată în ficat şi depusă în
cea mai mare parte în ţesutul muscular şi mai mică măsură în ţesutul nervos
- creatinina este produsul final de catabolism al creatinei

REGLAREA METABOLISMULUI PROTIDIC

Se mentine un echilibru intre procesele de anabolism si catabolism,in functie de aportul alimentar si de
cheltuiala energetica a organismului;reglat de sistemul nervos vegetativ,SNVS, stimuleaza catabolismul
iar SNVPS -anabolismul
- este realizată de corelaţii dintre:
 factori intracelulari asupra cărora acţionează
 hormoni, dintre care unii au efect: Anabolizant stimulând sinteza de proteine (insulina, STH,
hormonii sexuali), iar alţii au efect catabolizant stimulând descompunerea de proteine: corticotropina
hipofizară, glucocorticoizii suprarenalieni (catabolism protidic şi gluconeogeneză) şi hormonii tiroidieni în
cantităţi crescute

Obs. La adultul normal există un echilibru între anabolismul şi catabolismul protidic; în perioada de
creştere predomină fenomenele de anabolism (rezultă creşterea conţinutului de proteine) iar la
bătrâneţe predomină procesele de catabolism protidic, ducând la scăderea stocului de proteine.

7
METABOLISMUL ENERGETIC
Reprezinta schimburile energetice dintre organism si mediu,tinand seama de cantitatea totala
de energie care ia nastere in cursul metabolismul intermediar si cantitatea de energie utilizata de
organism;
Energia este utilizata de organism atat pentru mentinerea proceselor vitale,cat si pentru a
permite realizarea unor reactii cu caracter adaptativ ale principalelor sisteme functionale ale
organismului.
Glucidele ,lipidele si proteinele pot fi utilizate de catre celule pentru obtinerea ATP-
ULUI,care este folosit ca sursa energetica pentru alte functii celulare.
ATP-ul ,este utilizat atat de larg ca sursa de energie ,in fiecare dintre cele 2 legaturi
macroergice ale sale inmagazineaza 12000 de calorii/mol,in conditii fiziologice.
Are importanta deosebita ca agent de legatura pentru transferul de energie;
Fosfocreatina(PC) - este de cateva ori mai abundenta ,iar legatura macroergica de la
nivelul sau contine 13000 de calorii/mol.
Ea nu poate actiona ca agent de legatura pentru transferul de
energie intre principii alimentare si sistemele functionale celulare(se deosebeste de ATP).
Ea poate transfera energie prin schimb cu ATPul ;
 Cand in celula sunt disponibile cantitati mari de ATP, acesta poate fi utilizat pentru sinteza de PC,iar
apoi in timpul utilizarii ATP,energia din PC poate fi transferata rapid ATP-ului si de la accesta sistemelor
celulare;
Interrelatiile biochimice ale PC,AMP,ADP ATP , sunt mijlocite enzimatic de creatinkinaza si
adenilatkinaza:
PC+ADP CREATINA+ATP
2ADP ATP+AMP

METABOLISMUL BAZAL(MB)
Rata metabolismului,reprezinta rata utilizarii energiei in organism.
Cresterea ratei metabolice este : determinata de cresterea activitatii celulare;
Stimulata de hormoni tiroidieni,de stimularea simpatica ,efort fizic.
In profesiunile predominant statice ,consumul de energie nu depaseste 3000kcal/zi iar in cele
dinamice poate ajunge la 5-6000kcal/zi,24 ore.
Rata metabolismului bazal reprezinta cheltuielile energetice fixe ale unui organism pentru
intretinerea functiilor vitale;se masoara in conditii speciale si se determina princalorimetrie indirecta.
Energia este utilizata pentru:
sinteza si crestere;
absorbtie activa;
contractie musculara ;
secretie glandulara;
conducere nervoasa.
Valoarea metabolismului bazal poate fi exprimata in functie de :
Greutate(1kcal/kg/ora;
Ori mai corect in functie de suprafata corporala(40kcal/m2/ora.
Acestea sunt valori medii,care variaza in functie de :varsta,sex, tipul de activitate;mai crescut la tineri,la
sesxul masculin si la persoanale care desfasoara o activitate fizica sustinuta.
Valorile metabolismului bazal pot fi exprimate si procentual in raoprt cu valorile
standard ale MB,in functie de sex,varsta talie,situate in tabele speciale ,in care se accepta o abatere
de+/_10%,fata de valoarea medie.
Masurarea metabolismului bazal se poate face fie :
prin metode directe,in care se masoara cantitatea de caldura degajata de organism(egala
cu consumul energetic doar atunci cand energia nu se consuma si sub forma de lucru mecanic;
sau indirect prin masurarea cantitatii de O2 consumata in cursul unei activitati.
8
ROLUL SI VALOAREA ENERGETICA A NUTRIMENTELOR
Glucide,lipide,proteine
RATIA ALIMENTARA
O ratie alimentara :
Nu inseamna asigurarea senzatiei de plenitudine gastrica prin aport excesiv si neselectiv
de alimente;
Inseamna aportul unor alimente in concordanta cu nevoile organismului, diferentiate in
functie de :
Varsta;
de tipul activitatii depus:
de anotimp ;
conditii climatice etc.
In principiu , o alimentatie echilibrata trebuie sa asigure organismului :
- suportul energetic pentru existenta(substante energetice)
-elementele necesare crearii unor structuri noi ori refacerii celor uzate(substante plastice);
-biocatalizatori de provenienta exogena(substante minerale,vitamine etc.)care nu pot fi
sintetizati in organism.
 Continutul energetic al alimentelor reprezinta energia eliberata de fiecare gram din fiecare principiu
alimentar oxidat pana la CO2 +H2O.
Compozitia aproximativa a dietei :50% glucide,35%lipide,15%proteine.
Coeficientul respirator este raportul dintre CO2 eliberat si O2 consumat pentru oxidarea 1gram
de principiu alimentar;valoarea este :1 pentru glucoza;0,83 pentru alanina, etc.
Reglarea aportului alimentar.
Foamea=dorinta de alimente;
-se asociaza cu o serie de fenomene obiective(contractii de foame la nivelul stomacului;
Apetitul=dorinta pentru un anumit tip de aliment.
Satietatea –opusul foamei
Senzatia de implinire a ingestiei de alimente.
Centrii nervosi de reglare a aportului de alimente;
Sunt in hipotalamus
Centrul foamei - la nivel lateral ;
cel al satietatii – ventromedial.
Alti centri nervosi cu rol in alimentare:
- Centrii din partea inferioara a trunchiului cerebral ,care controleaza miscarile
propriu-zise din timpul alimentatiei;
- Amigdala si cateva arii corticale ale sistemului limbic,strans corelate cu
hipotalamusul.
Reglarea aportului alimentar poate fi clasificata in :
-reglare nutritiva,care consta in mentinerea cantitatilor normale de depozite nutritive in organism;
Cand depozittele nutritive scad sub normal ,centrul foamei din hipotalamus devine
extrem de activ si apare senzatia de foame;
Un rol extrem de important revine produsilor metabolismmului lipidic(printr-un
mecanism necunoscut);
Reglarea alimentatiei(reglarea periferica sau pe termen scurt):
Este in legatura directa cu efectele imediate ale allimentarii asupra tractului
digestiv.
Intensitatea senzatiei de foame poate fi temporar scazutavsau crescuta prin
obisnuinta(exemplu:opersoana este obisnuita sa manance 3 mese pe zi,in cazul omiterii uneia,apare
senzatia de foame la timpul respectiv.)
Alti stimuli fiziologici pe termen scurt:plenitudinea gastrointestinala ;

9
- Inregistrarea alimentelor de receptorii din cavitatea bucala;
Este recomandabil ca aportul de alimente sa fie :
Rational;
intr-un ritm la care tractul gastrointestinal se poate acomoda ,;
reglat mai ales prin mecanisme pe termen scurt ,
dar modulat de catre sistemele de reglare pe termen lung.
Obezitatea
Apare printr-un aport excesiv de energie in comparatie cu consumul numai in faza de instalare a
obezitatii;
Odata obezitatea instalata ,pentru mentinerea ei aportul si consumul sunt egale;
Este insotita de o serie de tulburari majore ,care o fac boala metabolica cu consecinte grave.
Inanitia
Duce la golirea depozitelor nutritive din tesuturile organismului.
Primele depozite golite in cateva ore sunt cele glucidice;
Eliminarea excesiva de lipide este constanta;
Proteinele au 3 faze de depletie(epuizare):rapida-lenta-rapida,cu putin timp inainte de deces;
 In orice etapa a inanitiei exista modificari metabolice insemnate si semne directe sau indirecte ale
carentelor instalate.
VITAMINELE
LIPOSOLUBILE:A,D,E,K
A-Retinol(antixeroftalmica)
Rol-functionarea epitelilor de acoperire; sursa:urzici,ardei,morcovi;
Crestere; peste,lapte,unt ,oua.
Vedere; necesar pentru un adolescent-=3mg.
Carenta:-xeroftalmie;
Uscarea tegumentului;
Tulburari de crestere.
D –Calciferol(antirahitica)
Rol-metabolismul calciului si fosforului ; sursa :drojdia de bere,untura de peste;
Carenta -rahitism; oua,ficat,ciuperci;razeUV
Demineralizari osoase; NECESAR-0,01mg
spasmofilie ;
E –Tocoferol(a fertilitatii)
Rol - diviziune celulara sursa :macese,telina,mere ,
-imunitate; germeni de cereale;
Carenta: -sterilitate; oua,ficat .
Necesar -0,0025mg.
K –Filochinona(antihemoragica)
Rol :hemostaza sursa: varza,spanac,uleiuri vegetale;
Carenta –hemoragii produsa de microflora
Intestinala.
Necesar -1,8mg.
HIDROSOLUBILE:C,B1,B2,B6,B12,PP
C-Acid ascorbic(antiscorbutica)
Rol –procese de oxidoreducre sursa:citrice,salata,ardei,ficat;
Biocataliza enzimatica
Functionarea SN. Necesar:55mg
Carenta –scorbut(inflamarea gingiilor)
Friabilitate osoasa;
Tulburari respiratorii
anemie
10
B1-Tiamina(antiberiberica,antinevritica)
Rol:metabolismul glucidelor; sursa –drojdia de bere;
Functionarea SNC SI SN Periferic; necesar:1,5mg
Carenta: beri-beri(se manifesta prin tulburari:
Senzorio-motorii de tip polinevritic;
Cardiace si respiratorii.
B2-Riboflavina
Rol :vedere; sursa :produse lactate;
Respiratie tisulara; microflora intestinala;
Carenta :tulburari de vedere;
Leziuni cutanate .
necesar 1,5mg.
B6 Piridoxina
Rol :integritatea epitelilor de acoperire; sursa:carne,produse lactate;
Carenta : afectiuni cutanate; microflora inttestinala;
Necesar 1,8mg;
B12Cobalamina(antianemica)
Rol hematopoeza sursa:ficat,rinichi,albus de ou;
Carenta :anemie paine integrala
Necesar 5mg.
PP(Nicotinamida(antipelagroasa)
Rol :metabolismul :intermediar:glucidic,lipidic,
proteic;
energetic;
functionarea SNC; sursa :carne,legume,cereale;
circulatie periferica.
Carenta –pelagra(tulburari severe aleSNC, necesar 18mg.
- Digestive;
dermatite