SUBIECTE EXAMEN BIOCHIMIE 2

1. PARTICULARITATI ALE METABOLISMULUI ENERGETIC IN CREIER Creierul prezinta doua caracteristici metabolice remarcabile. Prima caracteristica se refera la metabolismul respirator foarte ridicat. In repaus, la adult, aproximativ 20 % din oxigenul consumat este utilizat de creier desi acesta constituie numai 2 % din masa organismului. Interesant este faptul ca nivelul consumului de oxigen nu este influentat de activitatea intelectuala, continuand si in timpul somnului. In al doilea rand creierul este un organ care nu prezinta rezerve energetice semnificative. In mod normal creierul utilizeaza numai glucoza ca sursa energetica (120 g zilnic) devenind astfel total dependent de asigurarea unui flux sanguine adecvat. Intreruperea alimentarii cu glucoza chiar pentru o scurta perioada ( de exemplu in atac cerebral) poate conduce la pierderea ireversibila a functiei creierului. Glucoza este utilizata de creier pentru sinteza ATP prin respiratie celulara. Cantitatea mare de ATP este necesara pompei Na+/K+-ATPaza care asigura potentialul de membrane esential transmiterii impusului nervos. In timpul infometarii prelungite rezervele energetic de glycogen ale organismului se epuizeaza. In aceste conditii, creierul incepe sa utilizeze ca sursa de energie hidroxibutiratul (corp cetonic), transformandu-l in acetil-CoA care mai departe este tranformat prin ciclul citric.Desi creierul nu poate utiliza direct acizii grasi sau lipidele din sange ca sursa de energie, conversia acestor substante in -hidroxibutirat in ficat asigura folosirea rezervelor de lipide ca sursa de energie pentru creier. Aceasta adaptare energetica functioneaza pana la epuizarea in totalitate a rezervelor de lipide. 2. PARTICULARITATI ALE METABOLISMULUI ENERGETIC IN INIMA In contrast cu lucrul mechanic intermittent efectuat de muschi scheletici, miocardul prezinta o activitate constanta si ritmica. Inima functioneaza ca un organ exclusive aerob, foarte bogat in mitocondrii. A proximativ jumatate din volumul citoplasmatic al unei cellule muscular este ocupat de mitocondrii. In conditii normale, inima prefer acizii grasi ca sursa de energie, oxidand acetilCoA in ciclul citric si producand ATP necesar contractiei muscular prin fosforilare

oxidative. Tesutul cardiac are reserve energetice minime: o cantitate redusa de fosfocreatina si glicogen. In consecinta miocardul trebuie hranit continuu cu oxygen, acizi grasi liberi, glucoza sau corpi cetonici.

3. PREZENATI PE SCURT TRANSFERURILE ENERGETICE IN ORGANISM Energia reprezita factorul de legatura intre procesele catabolice, producatoare de energie si anabolice, consumatoare de energie. Aceasta energie este stocata tranzitoriu in copumpusi intermediari bogati in energie, ce reprezinta legatura intre cele doua laturi ale metabolismului. Acesti compusi intermediari pot fi in relatie structurala cu cele doua procese (intermediar comun) sau indepedenti structural de acestea cazul cel mai raspandit. Intermediarul energizant este un compus ce contine legaturi chimice cu potential energetic ridicat, numite legaturi macroergice. Aceste legaturi sunt legaturi covalente, ce hidrolizeaza intr-o reactive puternic exergonica, in care se degaja mai mult de 7 kcal/mol. Simbolul legaturii macroergice este ~. Compusii ce contin astfel de legaturi se numesc compusi macroergici. In cazul in care, la hidroliza legaturilor, se degaja mai putin de 7 kcal/mol avem legaturi microergice, iar compusii ce le contin, sunt compusi microergici. Principalul compus macroergic este ATP-ul (acidul

adenotrifosforic). ATP + H2OADP + H3PO4 ATP + H2O AMP + PP (pirofosfat) AMP + H2O Adenozina + H3PO4 Aceste reactii demonstreaza ca ATP contine 2 legaturi macroergice ( 2 si 3) si o legatura microergica (1). Principala reactie de formare a ATP este: ADP + PI ATP + H2O Principal reactie de descompunere a ATP este: ATP + H2O ADP + PI Aceste reactii fac din ATP principalul intermediar energetic ce cupleaza procesele catabolice cu cele anabolice. In unele reactii ATP cedeaza energie si celei de a doua legaturi macroergice: 2ADP ATP + AMP sub actiunea adenilatkinazei

R-COOH + ATP + CoA-SH R-CO-SCoA + AMP + PPI O reactie nefavorabila din punct de vedere termodinamic poate fi convertita in reactie favorabila prin cuplarea sa cu hidroliza unui numar suficient de molecule de ATP. AB A + ATP + H2O B + ADP + PI Energia continuta in molecula de ATP poate fi utilizata; a) Ca suport energetic in reactii endergonice: Acid glutamic + NH3 + ATP Glutamina + ADP + PI b) In reactii de formare de compusi activati energetic (energizati): R-COOH + ATP + CoA SH R-CO~ScoA + AMP + PPI PPI + HOH 2 PI c) Ca donator de energie si component chimica Glucoza + ATP Glucoza -6- P + ADP Compusii formati, active energetic, vor inmagazina o cantitate de energie sub forma unei legaturi macro sau microergice, a carei valoare se poate calcula din diferenta intre valoarea energiei eliberata la hidroliza ATP (-7,3 KCAL/MOL) si energia eliberata in reactie, in cazul de fata Go= -4 kca/mol . Ca urmare, compusul microergic glucoza-6-fosfat, va inmagazina o cantitate de energie egala cu -3,3 kcal/mol. Ceilalti compusi macroergici elibereaza de asemenea energia continuta prin reactiile de hidroliza dar, spre deosebire de ATP , ce reprezinta intermediarul energetic universal, sunt utilizati in anumite situatii procese matabolice : PEP si 1,3DPG in glicoliza, UTP in metabolismul glucidic, CTP in metabolismul fosfolipidic, iar GTP in metabolismul proteic. Unii din compusi macroergici transfera energia prin intermediul ATP, conform REACTIILOR: GTP + ADP GDP + ATP PEP + ADP Acid piruvic + ATP 1, 3 DPG + ADP Acid 3-fosfogliceric +ATP.

Principalii compusi macroergici sunt: fosfoenol piruvat PEP , carbomoil fosfat, acid 1,3 bifosfogliceric 1, 3 DPG, creatinfosfat, ATP, UDP-glucoza, CDP-colina, Acetil- CoA.

4 . EXPLICATI DIN PUNCT DE VEDRE TERMODINAMIC RELATIA MATERIE VIE-ENRGIE Existenta materiei vii in Univers se supune principiilor universal ale termodinamicii. Energia nu se creeaza si nu se pierde, ci doar se transforma (ex. Energia chimica din ATP energie contractie musculara). Procesele din Univers se desfasoara in sensul cresterii entropiei. Intr-un Univers in expansiune, caracterizat printr-un inalt nivel al entropiei, material vie apare ca un sistem complex, cu un inalt nivel de organizare: Organismorganetesuturiceluleorganite subcelularecomplexe

macromolecularemolecule organice(aminoacizi, hexoze,acizi grasi) cu entropie mica. Mentinerea organizarii materiei vii se realizeaza numai prin consum de energie. Astfel, organismul trebuie sa obtina energie din mediul inconjurator(catabolism), pe care sa o utilizeze la constructia structurilor proprii si in asigurarea functiilor biologice(anabolism) activati ce necesita energie utila, fapt ce va duce la scaderea nivelului entropiei. Din acest motiv metabolismul mai poate fi considerat ca fiind procesul prin care materia vie isi va mentine entropia la valori mici, opunandu-se tendintei generale a Universului de crestere a entropiei. Acest lucru se realizeaza printr-un consum permanent de energie conform ecuatiei: G= H- TS S-entropia : energia ce nu este disponibila pentu lucru util H-entalpia : cantitatea totala de energie construita in sistem G-energia libera de reactie: portiunea din energia totala a unui sistem , disponibila pentru realizarea unui lucru util. In cazul reactiilor chimice din organism de tipul A+B C+D , ecuatia devine: G= G0+ RT ln [C][D]/[A][B]

G0 este energia pentru reactie, in conditii fiziologice, atunci cand concentratiile [A], [B], [C],[D], au valoarea egala cu 1 M (exceptie [H+]= 10 -7M) Mecanismul mentinerii entropiei a nivelul scazut implica utilizarea unor surse de energie cu entropie mica-energie chimica (oragnisme heterotrofe) si solara (autotrofe). Caldura, avand entropie mare, nu poate asigura desfasurarea reactiilor metabolice. 5.ELEMENTE DE BAZA CE CARACTERIZEAZA O CALE METABOLICA Organismul heterotrof preia continuu din mediul inconjurator biomolecule complexe(proteine, glucide, lipide) pe care le descompune in compusi simpli in reactii exergonice, process numit catabolism. Energia rezultata , precum si compusii simpli, rezultati in catabolism, sunt utilizati in sutinerea functiilor organismului, in constructia si in reinnoirea structurilor organismului, proces numit anabolism. In metabolism, procesele catabolice si anabolice au loc prin intermediul unor succesiuni de reactii chimice, numite cai metabolice. Acestea sunt reglate prin mecanisme proprii (pH, concentratie de substrat sau de produs final, reglare enzimatica) sau prin mecanisme de control (nervos sau hormonal). 6. COMPARATI DIN PUNCT DE VEDERE MATERIAL SI ENERGETIC CATABOLISMUL SI ANABOLISMUL Organismul heterotrof preia continuu din mediul inconjurator biomolecule complexe(proteine, glucide, lipide) pe care le descompune in compusi simpli in reactii exergonice, process numit catabolism.Catabolismul utilizeaza de asemenea si propriile structure organice ale organismului, ce sufera un proces permanent de reinnore. Energia rezultata , precum si compusii simpli, rezultati in catabolism, sunt utilizati in sustinerea functiilor organismului, in constructia si in reinnoirea structurilor organismului, proces numit anabolism. Cele doua procese ,anabolismul si catabolismul, sunt indpendente si in echilibru, iar intermediarii extremi ai celor doua procese sutn comuni si in concentratie constanta(glicemia, uremia etc.) In metabolism, procesele catabolice si anabolice au loc prin intermediul unor succesiuni de reactii chimice, numite cai metabolice. Acestea sunt reglate prin mecanisme proprii

(pH, concentratie de substrat sau de produs final, reglare enzimatica) sau prin mecanisme de control (nervos sau hormonal). Reactiile producatoare de energie sunt reactii exergonice in care G0(energia libera de reactie standard la 25 0 C si 1 M) trebuie sa fie negativa. Principalele tipuri de reactii exoterme sunt: -reactii de oxidare: C6H12O6+ 6 O26 CO2+6 H2O Glucoza C16H32O2 + 23 O216 CO2+ 16 H2O Acid palmitic -reactiile de hidroliza: Zaharoza + H2O glucoza+ fructoza Astfel de reactii sunt utilizate in caile catabolice. Reactiile consumatoare de energie sunt reactiile endorgonice in care G>0. Aceste reactii sunt utilizate de caile anabolice sin sunt reactii de sinteza organismului Acid glutamic+ NH3 glutamine+ H2O Glicina+ glicina glicin-glicina + H2O 7. PARTICULARITATI ALE METABOLISMULUI ENERGETIC IN MUSCHI Muschii scheletici sunt responsabili pentru consumul a 30% din cantitatea de oxigen folosita de corpul uman in repaus. In timpul exercitiului fizic intens procentul de oxigen utilizat se apropie de 90 % din total. Metabolismul muscular este in principal dedicat productiei de ATP ca sursa de energie pentru contractie si relaxare musculara. Cantitatea de energie sub forma de ATP consumata in timpul relaxarii este aproximativ egala cu cea consumata in timpul contractiei muscular. a unor compusi de constructie ai

Deoarece contractia muscular este un process intermittent ce apare la cerere, metabolismul muscular s-a adaptat pentru a raspunde solicitarilor tranzitorii. In repaus muschiul utilizeaza acizi grasi liberi, glucoza sau corpi cetonici ca sursa de energie producand ATP prin fosforilare oxidative. Muschiul in repaus are o rezerva de circa 2% glicogen si o cantitate de fosfocreatinina care asigura sufficient ATP pentru 4 secunde de exercitiu fizic. In timpul unei activitati fizice extenuante ca de exemplu un sprint de 100 m, dup ace fosfocreatina este consumata, muschiul depinde numai de rezervele de glicogen, obtinand ATP prin glicoliza. Spre deosebire de ciclul citric si de fosforilarea oxidtiva , glicoliza este capabila de o crestere exploziva a activitatii astfel ca fluxul de glucoza-6-fosfat prin aceasta cale poate creste de 2000 de ori practice instantaneu! Declansatorul acestei activitati este Ca2+ si adrenalina. Oboseala musculara reprezinta incapacitatea muscular de a mentine lucrul mecanic efectuat. In timpul unei activitati muscular extenuante oboseala apare dupa 20 de secunde. Oboseala nu este consecinta consumarii rezervelor de glicogen sau a acumularii de lactat ci se datoreaza scadrii pH-ului muscular pe masura ce protonii sunt genrati prin glicoliza. Scaderea pH-ului determina o scadere a activitatii fosofofructokinazei deci o reducere a fluxului de hexoze in glicoliza si instalarea oboselii. Inhibitia fosfofructokinazei are rolul de a salva revervele de ATP si de a evita astfel consecintele mult mai grave ale epuizarii rezervelor de ATP. In timpul exerctiilor excesive sau postului, proteinele din muschii scheletici se hidrolizeaza in aminoacizi al caror schelet hidrocarbonat este utilizat ca sursa de energie. Cea mai mare parte din schelete hidrocarbonate sunt conevertite in piruvat care este transaminat in alanina care este exportata in circulatie. Alanina este transportata in ficat unde este transaminata inapoi in piruvat care serveste ca substrat pentru gluconeogeneza. Desi proteinele muscular pot fi folosite ca sursa de energie, aceasta solutie nu este una economica pentu organism si din acest motiv este folosita numai ca solutie extrema. 8. DATI EXEMPLE SI COMENTATI PUNCTE CHEIE UNDE AU LOC JOCTIUNI INTRE DIFERITELE CAI METABOLICE Cele doua procese ,anabolismul si catabolismul, sunt indpendente si in echilibru, iar intermediarii extremi ai celor doua procese sutn comuni si in concentratie constanta(glicemia, uremia etc.)

In metabolism, procesele catabolice si anabolice au loc prin intermediul unor succesiuni de reactii chimice, numite cai metabolice. Acestea sunt reglate prin mecanisme proprii (pH, concentratie de substrat sau de produs final, reglare enzimatica) sau prin mecanisme de control (nervos sau hormonal). 9. ARGUMENTATI AFIRMATIA: ANABOLISMUL POATE FI CONSIDERAT O CONTINUARE A CATABOLISMULUI SAU CATABOLISMUL O ETAPA INITIALA A ANBOLISMULUI Organismul heterotrof preia continuu din mediul inconjurator biomolecule complexe(proteine, glucide, lipide) pe care le descompune in compusi simpli in reactii exergonice, process numit catabolism.Catabolismul utilizeaza de asemenea si propriile structure organice ale organismului, ce sufera un proces permanent de reinnore. Energia rezultata , precum si compusii simpli, rezultati in catabolism, sunt utilizati in sustinerea functiilor organismului, in constructia si in reinnoirea structurilor organismului, proces numit anabolism. Cele doua procese ,anabolismul si catabolismul, sunt indpendente si in echilibru, iar intermediarii extremi ai celor doua procese sutn comuni si in concentratie constanta(glicemia, uremia etc.) 10. TIPURI DE REACTII PRODUCATOARE DE ENERGIE IN ORGANISM. EXEMPLU (MINIM 3) Reactiile producatoare de energie sunt reactii exergonice in care G0(energia libera de reactie standard la 25 0 C si 1 M) trebuie sa fie negativa. Principalele tipuri de reactii exoterme sunt: -reactii de oxidare: C6H12O6+ 6 O26 CO2+6 H2O Glucoza C16H32O2 + 23 O216 CO2+ 16 H2O Acid palmitic -reactiile de hidroliza:

Zaharoza + H2O glucoza+ fructoza Astfel de reactii sunt utilizate in caile catabolice. 11. TIPURI DE REACTII CONSUMATOARE DE ENERGIE IN ORGANISM . EXEMPLE(MINIM 3) Reactiile consumatoare de energie sunt reactiile endorgonice in care G>0. Aceste reactii sunt utilizate de caile anabolice sin sunt reactii de sinteza organismului Acid glutamic+ NH3 glutamine+ H2O Glicina+ glicina glicin-glicina + H2O 12. ENUMERATI ORGANELE CE EXPORTA SURSE ENERGETICE SI NOMINALIZATI ACESTE SURSE Rezerva energetica majora la animale este glicogenul din ficat si din muschi, a unor compusi de constructie ai

triacilglicerolii(grasimile) din tesutul adipos si proteinele din muschii scheletici. organ Rezerva energetica Substratul de baza Sursa energetica exportata Creier Nu e cazul Glucoza(corpi cetonici infometare) Muschi repaus) Muschi cardiac Tesut adipos ficat Glicogen triacilgliceroli Glicogen, tracilglicogen Acizi grasi Acizi grasi Lactat Acizi grasi, glicerol scheletici(in glicogen Acizi grasi Nu e cazul in Nu e cazul

Aminoacizi, glucoza, Acizi grasi, glucoza, acizi grasi corpi cetonici

13. CONCEPTUL DE COMPUS MACROERGIC

Energia reprezita factorul de legatura intre procesele catabolice, producatoare de energie si anabolice, consumatoare de energie. Aceasta energie este stocata tranzitoriu in copumpusi intermediari bogati in energie, ce reprezinta legatura intre cele doua laturi ale metabolismului. Acesti compusi intermediari pot fi in relatie structurala cu cele doua procese (intermediar comun) sau indepedenti structural de acestea cazul cel mai raspandit. Intermediarul energizant este un compus ce contine legaturi chimice cu potential energetic ridicat, numite legaturi macroergice. Aceste legaturi sunt legaturi covalente, ce hidrolizeaza intr-o reactive puternic exergonica, in care se degaja mai mult de 7 kcal/mol. Simbolul legaturii macroergice este ~. Compusii ce contin astfel de legaturi se numesc compusi macroergici. In cazul in care, la hidroliza legaturilor, se degaja mai putin de 7 kcal/mol avem legaturi microergice, iar compusii ce le contin, sunt compusi microergici. 14. TIPURI DE COMPUSI MACROERGICI. STRUCTURA CH=C-O~PO3H2
| COOH || O

C-O~PO3H2 | NH2

FOSFOENOL PIRUVAT (PEP)

CARBAMOIL FOSFAT

Alti compusi macroergici sunt; CREATINFOSFAT, UDP-GLUCOZA, CDP-COLINA, ACETIL-COA. 15. TIPURI DE COMPUSI MICROERGICI. STRUCTURA Sunt : GLICEROL -3-P, GLUCOZO-6-P, AMP, FRUCTOZO-6-P, GLUCOZO-1-P. 16. ATP. STRUCTURA.REACTII DE SINTEZA SI HIDROLIZA

ATP

ATP + H2OADP + H3PO4 ATP + H2O AMP + PP (pirofosfat) AMP + H2O Adenozina + H3PO4 Principala reactie de formare a ATP este: ADP + PI ATP + H2O Principal reactie de descompunere a ATP este: ATP + H2O ADP + PI Aceste reactii fac din ATP principalul intermediar energetic ce cupleaza procesele catabolice cu cele anabolice. In unele reactii ATP cedeaza energie si celei de a doua legaturi macroergice: 2ADP ATP + AMP sub actiunea adenilatkinazei 17.CARE ESTE REACTIA CHIMICA CE STA LA BAZA OBTINERII MAJORITATII ENERGII IN CORPUL UMAN? ARGUMENTATI. Principala reactie de formare a ATP este: ADP + PI ATP + H2O

Energia reprezita factorul de legatura intre procesele catabolice, producatoare de energie si anabolice, consumatoare de energie. Aceasta energie este stocata tranzitoriu in copumpusi intermediari bogati in energie, ce reprezinta legatura intre cele doua laturi ale metabolismului. Acesti compusi intermediari pot fi in relatie structurala cu cele doua procese (intermediar comun) sau indepedenti structural de acestea cazul cel mai raspandit. Intermediarul energizant este un compus ce contine legaturi chimice cu potential energetic ridicat, numite legaturi macroergice. Aceste legaturi sunt legaturi covalente, ce hidrolizeaza intr-o reactive puternic exergonica, in care se degaja mai mult de 7 kcal/mol. Simbolul legaturii macroergice este ~. Compusii ce contin astfel de legaturi se numesc compusi macroergici. In cazul in care, la hidroliza legaturilor, se degaja mai putin de 7 kcal/mol avem legaturi microergice, iar compusii ce le contin, sunt

compusi

microergici.

Principalul

compus

macroergic

este

ATP-ul

(acidul

adenotrifosforic).

18. ENUMERATI SI CARACTERIZATI TIPURILE DE DEPOZITE ENERGETICE DIN ORGANISM.

Rezerva energetica majora la animale este glicogenul din ficat si din muschi, triacilglicerolii(grasimile) din tesutul adipos si proteinele din muschii scheletici. organ Rezerva energetica Substratul de baza Sursa energetica exportata Creier Nu e cazul Glucoza(corpi cetonici infometare) Muschi scheletic (in glicogen repaus) Muschi cardiac Tesut adipos ficat Glicogen triacilgliceroli Glicogen, tracilglicogen Acizi grasi Acizi grasi Lactat Acizi grasi, glicerol Acizi grasi Nu e cazul in Nu e cazul

Aminoacizi, glucoza, Acizi grasi, glucoza, acizi grasi corpi cetonici

19.DISCUTATI AFRIMATIA CO2 SE OBTINE IN CORPUL UMAN PRIN REACTIA GENERATOARE DE ENERGIE C+O2=CO2 L.Lavoisir a demonstrat ca energia obtinuta din ardere sau oxidare biologica este aceeasi, dar mecanismul si etapele de desfasurare sunt diferite. Deosebirea fundamentala intre cele doua tipuri de oxidari este data de reactia ce produce energie. In ardere, energia (caldura) rezulta din reactia C+O2=CO2 in timp ce in cazul oxidarii biologice enrgia rezulta din reactia 2 H+

O2=H2O (CO2 reultand din reactii de decarboxilare secundare, fara aport energetic). In ambele cazuri cantitatea de energie a fost aceeasi G0=52, 7 kcal/mol. 20. COMPARATIE INTRE OXIDAREA PRIN ARDERE SI OXIDAREA BIOLOGICA L.Lavoisir a demonstrat ca energia obtinuta din ardere sau oxidare biologica este aceeasi, dar mecanismul si etapele de desfasurare sunt diferite. Deosebirea fundamentala intre cele doua tipuri de oxidari este data de reactia ce produce energie. In ardere, energia (caldura) rezulta din reactia C+O2=CO2 in timp ce in cazul oxidarii biologice enrgia rezulta din reactia 2 H+ O2=H2O (CO2 reultand din reactii de decarboxilare secundare, fara aport energetic). In ambele cazuri cantitatea de energie a fost aceeasi G0=52, 7 kcal/mol. 21. UTLIZAREA ATP IN PROCESE METABOLICE. EXEMPLE DE REACTII (MINIM 3)

Energia continuta in molecula de ATP poate fi utilizata; A)Ca suport energetic in reactii endergonice: Acid glutamic + NH3 + ATP Glutamina + ADP + PI B)In reactii de formare de compusi activati energetic (energizati): R-COOH + ATP + CoA SH R-CO~ScoA + AMP + PPI PPI + HOH 2 PI C)Ca donator de energie si component chimica Glucoza + ATP Glucoza -6- P + ADP 22.UTILIZAREA COMPUSILOR MACROERGICI (ALTII DECAT ATP) IN PROCESE METABOLICE. EXEMPLE DE REACTII (MINIM 3) Ceilalti compusi macroergici elibereaza de asemenea energia continuta prin reactiile de hidroliza dar, spre deosebire de ATP , ce reprezinta intermediarul energetic universal, sunt utilizati in anumite situatii procese matabolice : PEP si 1,3DPG in glicoliza, UTP in metabolismul glucidic, CTP in metabolismul

fosfolipidic, iar GTP in metabolismul proteic. Unii din compusi macroergici transfera energia prin intermediul ATP, conform REACTIILOR: GTP + ADP GDP + ATP PEP + ADP Acid piruvic + ATP 1, 3 DPG + ADP Acid 3-fosfogliceric +ATP. 23. IMPLICATII FUNCTIONALE ALE CICLULUI KREBS Ciclul Krebs are un character amfibolic, avand atat un rol catabolic (energogen), cat si un rol anabolic. In cadrul rolului anabolic: a)intermediari ciclului pot constitui precursori in diferite cai de sinteza: -toti intermediary pot fi precursori in gluconeogeneza -majoritatea intermediarilor pot fi precursori in sinteza aminoacizilor biosintetizabili -succinil CoA precursor in sinteza de profirine - acidul -cetoglutaric, precursor in sinteza de acid glutamic, baze purinice si pirimidinice. -acidul oxalacetic, precursor in sinteza de acid aspartic, baze purinice si pirimidinice. Unele reactii ale ciclului sunt utilizate in procese de sinteza cum ar fi: -gluconeogeneza, -sinteza acizilor grasi, - ureogeneza, - sinteza purin-nucleotidelor. 24.REGLAREA CICILULUI KREBS Reglarea citric poate fi reglat pe doua cai: reglare de substrat si reglare enzimatica 1. Reglarea de substrat consta in;

Disponibilul de acetil CoA, dependent de contributia catabolica a glucozei (acid piruvic), a aminoacizilor sau a acizilor grasi, -disponibilul de vitamina B ce asigura sinteza coenzimelor : TTP, acid lipoic, NAD +, FAD Disponibil de coenzime sub forma oxidative NAD+ si FAD Concentratia si durata de existenta a tuturor intermediarilor ciclului. S-a constat ca, cu exceptia acidului oxalacetic, toti intermediari au o concentratie relative constanta de 10 -4 mol/l si o durata de viata de cateva secunde. In schimb , acidul oxaloacetic are o concentratie si o durat de viata mult mai mici, ceea ce face din acesta principalul reactant cu rol reglator . Din acest motiv mecanismele ce regleaza concetratia acidului oxaloacetic vor regla automat si viteza de desfasurare a ciclului citric. Astfel, in cazul unei nevoi energetic crescute, o parte din acidul piruvic in exces se transforma in acid oxaoacetic, prin reactia de anapleroza Acid piruvic+ CO2+ATP acid oxaloacetic + ADP+ Pi sub actiunea piruvatului caboxilaza (biotina) De asemenea acidul oxaloacetic se poate forma si print-o reactive de transaminare: Acid aspartic+ acid cetoglutaric acid glutamic+ acid oxaloacetic Excesul de acid oxaloacetic se poate retranforma in acid piruvic prin decarboxilare. Reglarea enzimatica Enzimele cu rol regulator ce caracterizeaza etapele irevesibile ale ciclului Krebs sunt citrat sintetaza, izocitrat dehidrogenaz si -cetoglutarat dehidrogenaza. Ele sunt inhibate alosteric de cresterea concentratiei de ATP. Deoarece ciclul citric are in principal un rol energogen, iar ATP reprezinta produsul final al cailor metabolice energongene, reglarea prin ATP reprezinta un proces de retroreglare negative(feed back) al enzimelor de ritm prin produsul final. Prin acest mod de reglare viteza de realizare a ciclului este corelata cu nevoia de ATP a celulei, deci de nevoile energetic ale celulei.

25.REACTIILE CICLULUI KREBS 1.Formarea acidului citric. Are loc prin reactia de condensare la nivelul atomului de carbon, metilenic(acetil CoA) cu atomul de carbon al acidului oxaloacetic.Este o reactie ireversibila, in care se hidrolizeaza o legatura tioester macroergica si din acest motiv poate fi considerata reactia de ritm a intregului ciclul citric. Reactia este catalizata de citrate sintetaza, enzima reglata de actiunea inhibitoare a ATP, acil CoA si succinil CoA. Se desfasoara in doua etape: deshidratarea acidului citric cu formarea acidului cisaconitic urnata de aditia apei la acesta cu formarea de acid izocitric. Ambele etape sunt catalizate de aconitaza, enzima inhibata specific de fluroacetat 3.Oxidarea acidului izocitric la acid -cetoglutaric Este o reactie de dehidrogenare si secundar si de decarboxilare in care enzima izocitrat dehidrogenaza NAD+ dependent transfera hidrogenul coenzimei atasate. Enzima este reglata alosteric pozitiv de AMP si ADP si alosteric negative de ATP. 4.Decarboxilarea oxidativa a acid -cetogluratic In aceasta reactie eliminarea unei grupari

carboxil este insotita de oxidarea atomului de carbon vecin. Reprezinta o reactie de fosforilare de substrat in care energia de reactie este cuplata direct cu formarea, prin fosforilare, a unui compus nucleotidic trifosforilat GTP. Etapa cuprinde doua reactii: -decarboxilarea oxidative a acidului -cetoglutaric cu formarea de succinil-CoA, NADH+H+ si CO2. Reactia este catalizata de un complex multienzimatic numit -cetoglutarat dehidrogenaza ce contine atasate mai multe complexe (lipotiaminpirofosfat,NAD+, FAD) intre care are loc transferul succesiv al echivalentilor reducatori, -tioliza succinil-CoA, reactie cuplata cu fosforilarea GDP, produsii de reactie fiind acid succinic, CoA si GTP. Cu exceptia ficatului, in restul tesuturilor GTP este inlocuit cu ATP.Reactia este catalizata cu succinil CoA sintetaza sau tiokinaza, enzima stimulate de AMP, ADP. 5. Oxidarea acidului succinic la acidul fumaric Este o reactie de dehidrogenare, catalizata de succinat dehidrogenaza, enzima FAD dependent.

6. Hidratarea acidului fumaric Reactia are loc prin aditia apei la acidul fumaric cu formarea acidului malic, reactie catalizata de enzima fumaraza. 7. Oxidarea acidului malic la acid oxaloacetic Este o reactie de dehidrogenare, catalizata da malat dehidrogenaza NAD+ dependent prin care acidul malic se transforma in acid oxaloacetic cu formarea de NADH+H+. Aceasta reactie inchide ciclul citric, acidul oxaloacetic format fiind disponibil pentru condensarea cu o noua molecula de acetil-CoA , initiindu-se astfel un nou ciclu. 26. CICLUL KREBS. ECUATIA GLOBALA. BILANT ENERGETIC Reactia globala (primele 2 molecule de CO2 ce provin din primul tur al ciclului nu provin din acetil CoA cidin oxalacetat). CH3-C-SCoA+ 3 NAD++FAD+GDP+PI+ 2H2O 2 CO2+3NADH+3H++GTP+CoA-SH II O TOTAL ATP =1ATP+3X 2,5ATP+1X 1,5 ATP =10ATP 27.ACETIL COA .SURSE DE OBTINERE, UTILIZARI Ciclul citric realizeaza oxidarea acetil CoA la CO2, H si energie. Molecula precursor acetil Co-A este produsul final comun al metabolismului glucidic, lipidic si proteic, dar si locul de intalnire a acestora. Acest fapt face din calea ciclului citric intersectia principalelor cai metabolice, fiind numit din acest motiv placa turnata a metabolismului
Biosinteza colesterolului ncepe prin cuplarea a 2 molecule de acetil CoA, care duc la formarea a unei molecule de acetoacetil CoA. Aceasta se combin cu o nou molecul de acetil CoA n prezena enzimei hidroximetilglutaril CoA sintaza i formeaz 3OH 3metil glutaril CoA, compus ce are n molecul 6 atomide carbon(HMG CoA)

Principala surs de carbon este acetil -CoA, format n mitocondrii prin decarboxilarea oxidativ a piruvatului, prin degradarea oxidativ a unor aminoacizi prin oxidarea acizilor grai cu lanuri lungi

28. SURSE DE ACETIL COA IN CICLUL KREBS Ciclul citric realizeaza oxidarea acetil CoA la CO2, H si energie. Molecula precursor acetil Co-A este produsul final comun al metabolismului glucidic, lipidic si proteic, dar si locul de intalnire a acestora. Acest fapt face din calea ciclului citric intersectia principalelor cai metabolice, fiind numit din acest motiv placa turnata a metabolismului 29. ENUMERATI SURSELE CE ALIMENTEAZA CATENA DE LANT RESPIRATOR DIN MITOCONDRIE Sub actiunea agentilor decuplanti lantul respirator transporta echivalenti reducatori dar nu genereaza ATP. Eliberarea de enrgie se asociaza cu reactii secundare de liza, devenind independenta de controlul ADP. Drept consecinta substraturile se oxideaza rapid, iar energia se elibereaza sub forma de caldura. Decuplarea poate fi produsa in vitro prin lezarea mitocondrilor in suspensie prin agitare mecanica, scaderea temperaturii 20-300C mediu hipoosmotic, agenti chimic ca dinitrocrezol, DNF, valinomicina sau hormoni ca tiroxina in exces. Decuplarea oxidarii de fosforilare poate fi o adaptare fiziologica, de exemplu caracterizeaza tesutul adipos brun de la animale nou-nascute sau de la cele care hiberneaza, in toate aceste cazuri asigurand termogeneza. Decuplarea se datoreaza unei protein special, termogenina, din membrane interna a mitocondriei care realizeaza permeabilizarea membrane mitocondrial pentru protoni, scurtcircuitand astfel ATP sintetaza. In aceste conditii energia rezultata in procesele de oxidare se degaja sub forma de caldura asigurand mentinerea temperaturii corpului la animalele nou-nascute (lipsite de apr sau pene) sau la cele care hiberneaza. 30. NAVETAREA ECHIVALENTILOR REDUCATORI DIN CITOPLASMA IN

MITOCONDRIE Menmbrana interna mitocondriala este impermeabila pentru NADH+H+. Pentru a o putea traversa NADH+H+ are nevoie de un sistem de navetare, cel mai raspandit fiind sistemul malataspartat ce cuprinde transportorul malat -cetoglutarat si transportorul glutamate-aspartat.

NADH+H+ - NADH+H+ CITOSOLIC MITOCONDRIAL

ASPARTAT OXALACETAT MALAT MALAT OXALOACETAT ASPARTAT ASPARTAT.(pg 14) In muschi , creier si tesut adipos exista un alt tip de naveta ce utilizeaza cuplul dihidroxiacetonfosfat-glicerol-3-fosfat. 31. ECUATIA GLOBALA A OXIDARII LANTULUI RESPIRATOR Lantul respirator este constituit dintr-un sir de sisteme redox aranjate in ordinea afinitatii pentru electronii care asigura desfasurarea reactiei globale: 2H+ O2 H2O 32. PARTICULARITATI ALE METABLISMULUI ENERGETIC IN TESUTUL ADIPOS Aproximativ 65% din masa tesutului adipos este constituita din tracilgliceroli depozitati in adipocite. Un adult normal de 70 de kg prezinta o reverva energatica sub forma de grasimi suficienta penatru a asigura productia energetica pentru 3 luni in conditiile in care nu apar deficiente minerale sau vitaminice. In ciuda rolului de rezervor energetic, adipocitele prezinat o arat metabolic mare sintetizand side gradand triacilgliceroli astfel incat in medie timpul de viata pentru o molecula de cateva zile . Adipocitele transforma glucoza in energie prin glicoliza,ciclul citric si fosforilare oxidative. In cazul in care cantitatea de glucoza este mare aceasta este convertit in acetil CoA necesar sintezei de acizi grasi. In mod normal insa acizii grasi liberi necesari sintezei de triacilglicerol sunt obtinuti de la ficat. Deoarece adiopcitele le lipseste glicerolkinaza ele nu pot recircula glicerolul din triacilglicerol si depend de conversia glicolitica a glucozei in dihidroxi aceton fosfat si reducerea acestuia in glicerol -3-fosfat necesar biosintezei de triacilgliceroli. Glucoza joaca un rol central in adipocite. Daca nivelul glucozei este adecvat, prin glicoliza se obtine glycerol-3-fosfat, iar acizii grasi proveniti din degradarea triacilgliceridelor sunt reesterificati cu glicerolul pentru a forma noi cantitati de triacilglicerol. Daca nivelul de glucoza este scazut, si se reduce cantitatea de glicerol3-fosfat si acizi grasi liberi sunt descarcati in circulatia sangvina.

Leptina este o proteina de 16 kDa produsa in principal de adipocite. Aceasta proteina injectata zilnic la soarecii obezi determina o reucere a cantitatii de hrana ingerata si a masei corporale cu aproximativ 40% intr-o luna. In mod normal pe masura ce depozitele de grasimi de grasimi in adipocit cresc cantitatea de leptina produsa creste considerabil fiind eliberata in cantitatea din ce in ce mai mare in sange. Nivelul sangvin de leptina in sange semnalizeaza sistemul nervos central nivelul triacilgliceridelor din adipocite declasand modificari ale apetitului. Daca nivelul de leptina in sange este scazut apetitul creste si invers. Organismele care sufera de obezitate sunt fie deficitare in productia de leptina , fie sunt resistente la actiunea proteinei. Receptorii leptinici sunt localizati in hipotalamus iar legarea de recptori corespunzatori inhiba eliberarea hipotalamica a neupeptidei Y, o substanta orexica ( care stimuleaz apetitul ) astfel leptina actionand ca un agent anorexic. 33.IMPLICAREA LEPTINEI IN METABOLISMUL ENRGETIC Leptina este o proteina de 16 kDa produsa in principal de adipocite. Aceasta proteina injectata zilnic la soarecii obezi determina o reucere a cantitatii de hrana ingerata si a masei corporale cu aproximativ 40% intr-o luna. In mod normal pe masura ce depozitele de grasimi de grasimi in adipocit cresc cantitatea de leptina produsa creste considerabil fiind eliberata in cantitatea din ce in ce mai mare in sange. Nivelul sangvin de leptina in sange semnalizeaza sistemul nervos central nivelul triacilgliceridelor din adipocite declasand modificari ale apetitului. Daca nivelul de leptina in sange este scazut apetitul creste si invers. Organismele care sufera de obezitate sunt fie deficitare in productia de leptina , fie sunt resistente la actiunea proteinei. Receptorii leptinici sunt localizati in hipotalamus iar legarea de recptori corespunzatori inhiba eliberarea hipotalamica a neupeptidei Y, o substanta orexica ( care stimuleaz apetitul ) astfel leptina actionand ca un agent anorexic. 34. ETAPELE OXIDARII BIOOGICE TOTALE ALE GLUCOZEI Oxidarea glucozei la acid piruvic in citoplasma calea EMBDEN-MAYERHOF Este o cale metabolic ce poate fi considerate suma a doua procese: -activarea glucozei la fructoza-1,6bifosfat, - oxidarea fructozo-1,6 bifosfat la acid piruvic

Activarea glucozei consta din urmatoarele reactii: a. Fosforilarea glucozei Glucoza+ ATP sub actiunea hexokinazei (mg) glucoza-6-fosfat + ADP b. Izomerizarea glucozie-6-fosfat Glucoza -6- fosfat sub actiunea fosfohexoizomerazei fructozo-6-fosfat c. Fosforilarea fructozo-6- fosfat Fructozo-6-fosfat sub actiunea fosfofructokinazei fructozo-1,6 bifosfat 35. ETAPELE OXIDARII BIOLOGICE TOTALE ALE ACIDULUI PALMITIC oxidarea acidului palmitic 3-(CH2)12-CH2-CH2-COSCoA+FADCH3-(CH2)12-CH=CH-COSCoA+FADH2- acitil - C oA dehidrogenaza CH3-(CH2)12-CH=CH-COSCoA+H2O>CH3-(CH2)12-CH(OH)-CH2-COSCoA- enoi l COa hidrataza CH3-(CH2)12-CH(OH)-CH2-COSCoA+NAD CH3-(CH2)12-CO-CH2-COSCoA+NADH+Hhidroxiaci l CoA dehidrogenaza CH3-(CH2)12-CO-CH2-COSCoA+CoASH CH3-(CH2)12-COSCoA+CH3-COSCo Amiristil-CoAtiolaza 36. ELEMENTELE CATENEI DE LANT RESPIRATOR. CARACTERISTICI STRUCTURALE SI FUNCTIONALE ALE NADH DEHIDROGENAZA Lantul respirator este localizat in mitocondrii la nivelul membrane interne. Incercarea de izolare a componentelor lantului respirator a dus la separarea a 2 componente solubile: citocrom c si CoQ (ubiquinona) si 5 componente insolubile numite complexe I-V. Punerea in comun a acestora asigura oxidarea complete a NADH+H+ sau a succinatului in prezenta O2pana la H2O process insotit de formarea ATP. Complexul I (NADH dehidrogenaza) transfera electroni de la NADH+H + catre CoQ. Contine ca si coenzima FMN si patru protein cu FeS NADH+H++Enz-FMN Enz FMNH2+NAD+(PG.17) Complexul II transfera electroni de la FADH2LA CoQ. Coenzima FAD este asociata cu enzime ca succinat dehidrogenaza (FAD dependenta) , glycerol-3-fosfat dehidrogenaza sau acil- CoA dehidrogenaza. 37.ELEMENTELE CATENEI DE LANT RESPIRATOR . CARACTERISTICI STRUCTURALE SI FUNCTIONALE ALE CONZIMEI Q

Coenzima Q este din punct de vedere chimic un derivate al 1,4 benzochinonei ce contine o catena poliizoprenica formata din 10 molecule de izopren. Este localizata in membrana lipoproteica interna a mitocondriei si are rolul de a prelua echivalentii reducatori transportati de NADH+H+(COMPLEXUL I) si de

FADH2(COMPELXUL II) trecand in forma redusa CoQH2. In continuare electronii din hidrogen sunt transferati sistemului citocromic,iar H+trec in matricea mitocondriala. 38. ELEMENTELE CATENEI DE LANT RESPIRATOR. CARACTERISTICI STRUCTURALE SI FUNCTIONALE ALE CITOCROMOXIDAZEI Citocromoxidazei (citocom a/ citocrom a3) este citocromul cu cea mai apropiata structura de cea a hemoglobinei, fiind din acest motiv sensibil la actiunea inhibitoare a CO, HCN, azida. De asemenea este complexul citrocromic ce transfera electronii direct atomul de oxygen. Contine doua component legate strans, citocromul a si citocromul a3 2cit.a (Fe2+)red + 2cit. a3(Fe3+)ox 2 cit.a (Fe3+)ox +2 cit a3(Fe2+)red (pg 19) 39. ELEMENTELE CATENEI DE LANT RESPIRATOR. CARACTERISTICI STRUCTURALE SI FUNCTIONALE ALE CITOCROMULUI C Sistemul citrocromilor cuprinde hemoproteine ce au ca grup prostetic hemul, cu o structura modificata fata de cea a hemului din hemoglobin pentru a permite transformare reversibila Fe2+<->Fe3+. Aceasta adaptare permtiet existenta citocromilor ca sisteme redox, ce pot transfera electroni conform ecuatiei (pg. 18) Trecerea electronilor de la un sistem redox citocromic la altul se face pe baza cressterii electropoziotivitatii potentialelor redox. In acest fel sistemul citocromic va constitui o succesiune de reactii, in care electronii trec de la un sistem redox cu potential redox mai negative la un system redox cu potential redox mai pozitiv. Singurul citocrom ce a putut fi separate si purificat a fost citocromul c, restul fiind puternic integrati in complexele III si IV. 40. ELEMENTELE CATENEI DE LANT RESPIRATOR. CARACTERISTICI STRUCTURALE ALE ATP SINTETAZEI ATP sintetaza mitocondriala este ATP-aza de tipul F avand o structura similara cu ATP complexe proteice distinct, F0(unde indicele 0 se refera la faptul ca acest complex esteinhibat de antibioticul oligomicina) care este integrat in membrane interna mitocondriala, constituind canalul ionic propriu-zis prin care patrund protonii si F1,

portiunea situata imediat sub membrane interna a mitocondriei, in matrixul mitochondrial, la nivelul caruia se realizeaza efectiv cataliza reactiei de sinteza a ATP din ADP. Complexul F0 este constituit din 3 tipuri de subunitati a, b, c intre care exista urmatorul raport numeric ab2c10-12. Complexul F1 contine 5 tipuri diferite de subunitati care constituie o structura formata din 9 subunitati 33 Situsurile catalitice la nivelul carora se realizeaza sinteza ATP sunt situate doar la nivelul celor 3 subunitati , care, desi sunt identice ca secventa de aminoacizi au o conformatie diferita in functie de asocierea lor cu un domeniu al subunittii .Astfel doar o singura subunitate se poate asocial cu subunitatea , ea fiind numita subunitatea -neocupata. O alta subunitate contine in situsul catalytic o molecula de ADP , fiind numita -ADP, iar ultima subunitate contine in situsul catalitic o molecula de ATP , fiind numita -ATP. Fiecare din subunitatile trec succesiv prin cele 3 conformatii posibile, incepand cu conformatia -ADP , urmand apoi sinteza de ATP si conformatia -ATP si eliberarea molecule de ATP corespunzatoare conformatiei -neocupata, dupa care ciclul se reia.( Pg 21) 41. REGLAREA FOSFORILARII DE LANT RESPIRATOR Se numeste control respirator al eliberarii de energie , reglarea intensitatii respiratitiei celulare (cuplata cu formare ATP) in functie de necesarul cellular de energie . Faptele experimentale arata ca, in conditiile asigurarii necesarului de O2 intensitatea respiratiei celulare (cuantifica prin consum de energie O2) variaza in functie de starea functional si este corelata cu nevoia de energie a celulei (reactia pg. 24) Discutand pe marginea ecuatiei de mai sus se observa ca oricare din termenii din stanga ecuatiei poate functiona ca factor limitative: SH2-substrat organic ca factor limitative O2-limitativ doar in cazuri patologice (hipoxie, anoxie) PI-suficient ADP-este direct proportional cu consumul de energie si deci invers proportinonal fata de concentratia ATP. In cazul unor nevoi eneregetice reduse, concentratia ATP va fi mare , iar cea de ADP mica. In cazul unor nevoi energetice mari raportul se va inversa.

Deaorece ADP este substratul formarii ATP , iar aceasta transformare este cuplata cu lantul respirator, rezulta ca ADP regleaza intensitatea de functionare a respiratiei celulare. 42. AGENTI DE DECUPLARE AI FOSFORILARII DE LANTUL RESPIRATOR Sub actiunea agentilor decuplanti lantul respirator transporta echivalenti reducatori dar nu genereaza ATP. Eliberarea de enrgie se asociaza cu reactii secundare de liza, devenind independenta de controlul ADP. Drept consecinta substraturile se oxideaza rapid, iar energia se elibereaza sub forma de caldura. Decuplarea poate fi produsa in vitro prin lezarea mitocondrilor in suspensie prin agitare mecanica, scaderea temperaturii 20-300C mediu hipoosmotic, agenti chimic ca dinitrocrezol, DNF, valinomicina sau hormoni ca tiroxina in exces. Decuplarea oxidarii de fosforilare poate fi o adaptare fiziologica, de exemplu caracterizeaza tesutul adipos brun de la animale nou-nascute sau de la cele care hiberneaza, in toate aceste cazuri asigurand termogeneza. Decuplarea se datoreaza unei protein special, termogenina, din membrane interna a mitocondriei care realizeaza permeabilizarea membrane mitocondrial pentru protoni, scurtcircuitand astfel ATP sintetaza. In aceste conditii energia rezultata in procesele de oxidare se degaja sub forma de caldura asigurand mentinerea temperaturii corpului la animalele nou-nascute (lipsite de apr sau pene) sau la cele care hiberneaza.