Biochimie

Substantele organice
- Lipide-

Prof. Galbenu Oana Raluca

CURS 3 1
 LIPIDE

• Lipidele sunt biomolecule organice, insolubile in apa,ce se pot extrage

din celule si tesuturi cu ajutorul solventilor nepolari – eter,cloroform,
benzen, etc. Exista cateva familii sau clase de lipide diferite intre ele,
dar toate isi datoresc proprietatile lor caracteristice naturii de
hidrocarbura pe care o are cea mai mare parte din structura lor.
• Lipidele simple sunt compuși ce conțin C, H și O ( acilglicerolii,
steridele , ceridele). Lipidele complexe sunt compuși care, pe lângă C, H,
O mai pot să conțină atomi de P, N sau S (glicerofosfolipidele,
sfingolipidele,sulfatidele).
CURS 3 2
 Funcțiile lipidelor

• depozitarea și transportul rezervelor energetice;

• sunt constituenți structurali ai membranelor celulare și intracelulare;
• sunt izolatori termici, mecanici, electrici;
• joacă un rol important în procesele de comunicare și identificare intercelulară;
• unele substanțe fiind solubile în lichide pot avea efecte biologice: vitamine, steroizi, prostaglandine,
derivați ai acizilor grași nesaturați.

• Lipidele, desi sunt o clasa distincta de biomolecule, dar ele pot forma cu compusi din alte clase de
biomoleculemolecule hibride:
1. Glicolipide–contin hidratide carbon si lipide
2. Lipoproteinele–contin lipide si proteine.
In astfel de molecule hibride, proprietatile fizice si chimice distinctive ale componentelor lor sunt astfel
associate incat sa corespunda functiilor biologice ale acestor biomolecule.
CURS 3 3
 Clasificarea lipidelor

După structura catenei lor principale pot fi:

• Cu structură complexa (saponificabila–prin hidroliza alcalina elibereaza sapunuri, saruri de
acizi grasi):
• Acilgliceroli–catena principala= glicerol.
• Fosfogliceride–catena principala= glicerol-3-fosfat
• Sfingolipide–catena principala= sfingozina
• Ceruri–catena principala= alcooli nepolaricu masa moleculara mare.

• Cu structură simpla(nesaponificabila–nu contin acizi grasi):

• Terpene
• Steroizi
• Prostaglandine

CURS 3 4
Acizii grasi
Acizii grași se gasesc in cantitati foarte mari combinati cu alte substante, in lipide
saponificabile, în timp ce în formă liberă
(neesterificati), ei se gasesc doar în urme în diferite cellule și țesuturi.
Toti acizii grasi au un lanț lung de hidrocarbura si o grupare terminal carboxil.
Lantulde hidrocarbura poate fi saturat, ca in acidul palmitic sau poate avea una
sau mai multe legaturi duble ca in acidul oleic; exista cativa acizi care au legaturi
triple
Acizii grasi se deosebesc intre ei prin lungimea lantului, numarul si pozitia
legaturilor nesaturate. Exista o codificare international care utilizeaza aceste
caracteristici. Uzual se utilizeaza denumirea lor :
Acizi gasi saturati : Ac. Lauric; Ac. Palmitic ; Ac. Stearic ; Ac. Arahic
Acizi grasi nesaturati : Ac. Palmioleic ; Ac. Oleic ; Ac. Linoleic ; Ac. Linolenic ; Ac.
Arahidonic
Acizi neuzuali : Ac. Lactobacilic ; Ac. Tuberculostearic ; Ac. Cerebronic
CURS 3 5
Caracteristici Comune

• Cei mai multi au un numar par de atomi de carbon, 14-22 C, predominant 16-18C.
• Acizii grasi nesaturati predomina fata de acizii grasi saturati in special la nivelul organismelor
vii care traiesc intr-un mediu rece.
• Acizii grasi nesaturati au puncta de topire mai mici decat cei saturati cu acelasi numar de
atomi de carbon.
• In cei mai multi acizi grasi mononesaturati legatura dubla este intre atomii de carbon 9-10.
• In cei mai multi acizi grasi polinesaturati , o dubla legatura se afla intre 9-10, iar celelalte
duble legaturi se afla intre aceasta si capatul metilterminal al lantului.
• In cele mai multe tipuri de acizi grasi polinesaturati, dublele legaturi sunt separate printr-o
grupare metilen (-CH=CH-CH2-CH=CH-); foarte rar vom gasi legaturi duble conjugate (-
CH=CH-CH=CH-);
• In aproate toti acizii grasi nesaturati dublele legaturi se afla in configuratia cis.
• Acizii grasi din bacterii sunt mai putini si mai simpli decat in organismele superioare.
• Acizii grasi cu numar impar de atomi de C se afla doar in urme in animalele tereste, dar sunt
in cantitati apreciabile in organismele marine.
CURS 3 6
Acizii grași esențiali

Acizii grași, componenți de bază ai lipidelor, sunt acizi liniari monocarboxilici,

saturați sau nesaturați și cu un număr pereche de atomi de carbon( de la 4 la 28 ).
Acizi grași saturați: acidul palmitic și acidul stearic.
Acizi grași nesaturați: acidul palmitoleic, acidul oleic, acidul linoleic, acidul
linolenic și acidul arahidonic.
Organismul uman sintetizează , dacă are nevoie, acizii grași saturați și
mononesaturați pornind de la radicalul acetil care este furnizat mai ales de
metabolismul glucidic.
Trei acizi grași polinesaturați - linoleic, linolenic și arahidonic-nu pot fi sintetizați
și se numesc acizi grași esențiali sau indispensabili. Aceștia se găsesc în plante în
cantități mari

CURS 3 7
 Proprietatile fizice si chimiceale acizilor grasi

• Acizii grasi saturatise deosebesc de cei nesaturati prin conformatia lor. In acizii saturati, catena
atomilorde C (carbon) este flexibila si poate exista in foarte multe conformatii, deoarece
fiecare legatura simpla din catena are o complete libertate de rotatie. Conformatia cea mai
probabila a acizilor grasi saturati este cea complet extinsa, caracterizata prin cea mai mica
energie posibil
• Acizii grasi nesaturati au in structura lor unu sau mai multe puncta rigide datorate
dublei/dublelor legaturi C=C, legaturi lipsitede libertatede rotatie. Configuratia cis a dublelor
legaturi determina o inclinare de cca 300 a lantului alifatic, in timp ce configuratia trans se
aseamana cu forma extensa a lantului saturat.
• Formele cis pot trece in forme trans prin incalzire in prezenta unor catalizatori. In acest fel,
acidul oleic poate fi usor transformat in izomerul sau trans–ac elaidic. Ac elaidic nu se gaseste
in natura, dar el se formeaza in cantitati apreciabile prin hidrogenarea catalitica a uleiurilor
vegetale lichide, in procesul obtinerii grasimilor comestibile semisolide si a margarinei.
• Acizii grasi nesaturati dau reactii de aditie la legaturile duble din structura lor
CURS 3 8
Trigliceride

Esterii glicerolului cu acizii grași se numesc gliceride,

iar când toate cele trei grupări OH ale glicerolului
sunt esterificate cu acizi grași structura se numește
triacilglicerol.

Trigliceridele reprezinta familia cea mai numeroasa

de lipide si reprezinta componentele majore ale
lipidelor de deposit din celulele vegetale si animale.
Trigliceridele se afla sub diferite forme in functie de
felul si pozitia celor 3 acizi grasi cu care este
esterificat glicerolul. Trigliceridele care au acelasi tip
de acid gras in cele3 pozitii se numesc triglyceride
simple.Trigliceridele mixte contin 2 sau mai multi
acizi grasi diferiti. Grasimile naturale sunt de obicei
mixture intretrigliceride simple si mixte.
CURS 3 9
Proprietățile trigliceridelor

• Punctul de topire al trigliceridelor este determinat de acizii grasi din

compozitia lor. In general acesta creste cu numarul si lungimea acizilor
grasi din compozitie.
• Toate trigliceridele sunt insolubile in apa.Acilglicerolii sunt solubili in
eter, cloroform, benzene si etanol fierbinte
• Densitatea lor este mai mica decat a apei.
• Hidrolizacu alcalii–saponificare–duce la un amestec de sapunuri si
glicerol

CURS 3 10
Fosfogliceridele (fosfolipide)

Ele sunt componente majore ale membranelor celulare si sunt rare in alte
compartimente celulare.Acestea mai sunt cunoscute si sub numele de fosfolipide.
•In fosfogliceride, una din gruparil ehidroxil primare ale glicerolului este
esterificata cu acid fosforic; celelalte grupari sunt esterificate cu acizi grasi
• Fosfolipidele cele mai abundente in plantele superioare si animale sunt
fosfatidile, tanolamina si fosfatidilcolina, fiind componente majore in
majoritatea membranelor celulare animale. Un alt fosfolipid important este
fosfatidilglicerol care este present in membrana bacteriilor. Strâns inrudită cu
aceasta este cardiolipina,o molecula complexa, prezenta in membrana
bacteriilor, a mitocondriilor, in muschiul cardiac.

CURS 3 11
Proprietatile fosfolipidelor
• Fosfolipidele pure sunt substante solide albe, ceroase. In contact cu
aerul ele se brunifica si sufera modificari chimice complexe datoritate
tendintei acizilor grasi polinesaturati din compozitia lor de a se
transforma în peroxizi cu oxigenul atmosferic
• Fosfolipidele sunt solubile in majoritatea solventilor nepolari care
contin putina apa si sunt cel mai bine extrase din cellule si tesuturi cu
un amestec de clorform-metanol. Fosfolipidele sunt solubile in
majoritatea solventilor nepolari care contin putina apa si sunt cel mai
bine extrase din celule si tesuturi cu un amestec de clorform-metanol
• In organism sunt degradate de fosfolipaze.

CURS 3 12
 Sfingolipidele

• Sfingolipidele sunt lipide complexe care au drept catena principala sfingozina sauo baza
inrudita. Sunt componente importante in membrana celulara. Cantitatile cele mai mari de
sfingolipidese gasesc in creier si in tesutul nervos.
• Toate sfingolipidele au 3 unitati constituiente caracteristice:
1. O moleculade acid gras
2. O moleculade sfingozina/ derivatal acesteia
3. O gruparepolara
• Sunt trei clase de sfingolipide:
• Sfingomieline
• Glicosfingolipideneutre
• Glicosfingolipideacide

• Functiile
• Constituiente minore ale membranelor
• Gangliozidele se gasesc in special la nivelul terminatiilor nervoase–rol in transmisia impulsului nervos la nivelul
sinapsei(neurotransmițătorii).
• Dau specificitatea de grup sangvin
• Dau specificitatea de organ sau tesut.
CURS 3 • Sunt implicate in imunitatea tisulara si in zonele de recunoastere celula-celula 13
Ceruri

• Sunt esterisolizi ai acizilor grasi superiori cu alcooli grasi

monohidroxilici cu lant lung sau cu steroli; insolubile în apă. La cald
ele sunt moisipliabile, dar la rece devin rigide. Cerurile se gasesc in
invelisurilede protective ale pielii, blanii, penelor, pe frunzele si
fructele plantelor superioare si peexo scheletul multor insecte.

CURS 3 14
TERPENELE

• Sunt construite din multi pli ai izoprenului–hidrocarbura cu 5 atomi de C. Ele pot

fi liniare, ciclice sau mixt.
• Dintre foarte numeroasele terpene identificate in plante, multe au mirosuri sau
arome caracteristice si sunt componentele majore ale uleiurilor esentiale
obtinute din acestea: geraniol, limonen, mentol, pinen, camfor, carvona–
provindin mușcata, lamaie, menta, terebentina, ulei de camforside chimion.
Dintre terpenele superioare mentionam carotenoizii. Dintre acestia foarte
important estebeta-carotenul, precursor al vitamineiA.
• Unele dintre cele mai importante terpene sunt3 vitamin liposolubile–A, E, K.
• O clasa importanta de terpene cu rol de coenzima este familia ubiquinonei sau a
coenzimei Q care functioneaza ca transportor de hydrogen in oxidarile biologice
din mitocondrii.
CURS 3 15
STEROIZII

• Steroizii sunt derivati ai hidrocarburii saturate tetraciclice perhidrociclopentanofenantren.

Steroizii se deosebesc prin numarul si pozitia dublelor legaturi, prin tipul, locul de legare si
numarul gruparilor functionale substituite, prin configuratia alfa/beta a legaturilor dintre gruparile
substituite si nucleu si prin configuratia ciclurilor unul fata de altul, intrucat hidrocarbura de baza
are 6 centre de asimentrie.
• Toți steroizii provin din triterpenaliniară squalen. Primul produs sterolic important al acestei
ciclizari este lanosterolul, precursor al colesterolului. Colesterolul si lanosterolul sunt membrii unei
sub clase denumit esteroli. Colesterolul se gaseste in membrana multor celule animale si in
lipoproteinele din plasma sangvina. Colesterolul este rar intalnit la plantele superioare; acestea
contin alte tipuri de sterol denumiti fitosteroli. Un alt sterol important este ergosterolul , care sub
actiuneaUV, se transforma in vitamina D. Nu exista sterol in bacterii.
• Colesterolul este precursorul multor altisteroizi din tesuturile animale ca: aciziibiliari–care
inlesnesce mulsionarea si absorbtia lipidelor in intestin; androgenii–hormoni sexuali masculini;
estrogenii–hormoni sexuali feminini; progesteronul–hormone progestational; hormonii
adrenocorticali.
CURS 3 16
PROSTAGLANDINE

Prostaglandinele sunt o familie de derivati ai acizilor grasi, care au o

gama larga de activitati biologice de natura hormonala sau reglatorie.
•Toate prostaglandinele naturale deriva din ciclizarea acizilor grasi
nesaturati cu 20 atomi de C, ca acidul arachidonic care provine la randul
sau din ac linoleic (esential).
•Prostaglandinele difera intre ele in ceea ce priveste activitatea lor
biologica, desi toate au capacitatea de a scadea TA si de a induce
contractia muschilor netezi. Unele PG cum este PGE1 sunt antagonisti
ai unor hormoni. PGE2 si PGE2-alfa induc contractia muschilor netezi.
CURS 3 17
 SISTEMELE LIPOPROTEICE

Exista doua tipuri majore de lipoproteine: de transport si sistemele de membrana. In acste

sisteme, lipidele si proteinele nu sunt legate covalent, ci sunt mentinute in sistem mai ales
prini nteractiuni hidrofobe intre fragmentele nepolareale lipidelor si ale proteinelor.
•Lipoproteinede transport din plasma sangvina
•Lipoproteinele plasmatice sunt complexe in care lipidele si proteinele se afla intr-un raport relative
fix. Ele transporta lipidele insolubile in apa intre diferite organe, pe cale sangvina, sub forma unorp
articule relative mici, cu diametru si greutate constante.
•Lipoproteinele plasmaticese pot imparti in 4 clase functie de densitatea si dimesiunea
particulelorlor:
•Kilomicroni–cu densitate foarte mica;
•Lipoproteine- cu densitate foarte mica -VLDL
•Lipoproteine - cu densitate mica –LDL;
•Lipoproteine - cu densitate mare –HDL;
CURS 3 18
• Lipoproteine de membrana

CURS 3 19