1.

Lipidele-Generalitati
Lipidele sunt un grup eterogen de compusi care au ca trasatura comuna lipsa de hidrosolubilitate.
In organism lipidele indeplinesc: rol structural, functional, de depozit energetic si sunt precursori
hormonali.
Principalele clase de lipide sunt:
1. acizi graşi
2. esteri ai glicerolului cu acizi graşi (mono-,di-,trigliceride)
3. fosfogliceride (fosfatide-derivaţi ai acidului fosfatidic)
4. steroizi
5. sfingolipide (derivaţi ai sfingozinei)

1.Acizi grasi sunt acizi carboxilici ce contin o catena alifatica lunga in majoritea lor cu numar par
de atomi de carbon (între 4 și 28 atomi de carboni ). Functie de provenienta acizii grasi pot fi :
a. esentiali, cei care nu pot fi sintetizati de organism si trebuiesc adusi prin aport
alimentar
b. neesentiali cei care por fi sintetizati in organism
Functie de lungimea catenei acizii grasi sunt clasificati:
- cu lanț scurt (C4,C5)
- cu lanț mediu (C6-C12)
- cu lanț lung (C12-C21)
- cu lanț foarte lung (> C22)
Din punct de vedere al structurii acizii grasi pot fi saturati sau nesaturati.
Acizi grasi saturati prezinta catena saturata si au de regula forma trans :
 acidul butiric (C4)
 acidul palmitic (C16)
 acidul stearic (C18)
 acidul eicosanoic (C20)

Acizi grasi nesaturati au una sau mai multe legaturi duble, formele naturale ale acestora find
isomerii cis:
 acidul oleic (C18) cu o legatura nesaturata in pozitia 9, sau Δ189
 acidul linoleic (C18) cu doua legaturi nesaturate in pozitia 9,12 sau Δ189,12 sau ω6
acidul linolenic (C18) cu trei legaturi nesaturate in pozitia 9,12,15 sau Δ189,12,15 sau ω3
 acidul arahidonic (C20) Δ185, 8,11, 14 devine esenţial atunci cand dieta este deficitarã in acid
linoleic.Acidul arahidonic este precursor pentru eicosanoizi (tromboxani,prostaglandine,
leucotriene).
Acidul oleic poate fi sintetizat in organism in timp ce acizii linoleic si linolenic sunt acizi grasi
esentiali.
Printre acizi grasi exo sau endogeni se intalnesc in cantitati mici acizi grași cu catenă ramificată.
Acizii grași cu catenă medie sunt prezenți în principal în grăsimi lactate (de exemplu lapte și
unt), lapte matern și uleiuri vegetale.

2. Esteri ai glicerolului cu acizi graşi (mono-,di-,trigliceride).

Structura chimica a glicerolului indica prezenta a trei grupari alcool.

Acestea por fi esterificate succesiv cu acizi grasi rezultand mono, di sau trigliceride conform
reactiilor:
Trigliceridele reprezinta rezerva energetica a organismului. In marea majoritate a cazurilor
trigliceridele contin acizi grasi saturati la pozitiile R1 si R3 si acizi grasi nesaturati la pozitia R2.
Structura reala a unui triglicerid (TG) este:

3.Fosfogliceride (fosfatide-derivaţi ai acidului fosfatidic).

Fosfogliceridele numite si fosfatide au predominant rol structural fiind componente ale
membranelor celulare. Din punct de vedere chimic fosfatidele sunt derivati ai unui compus numit
acid fosfatidic.
Functie de structura radicalului X se cunosc urmatoarele fosfatide care indeplinesc diferite roluri:
- X = colina => fosfatidil colina (lecitina) principalul component al membranei celulare
- X = etanolamina => fosfatidil etanolamina component al cefalinelor
- X = inositol => fosfatidil inositol precursor al IP3 mesager second
- X =glicerol => fosfatidil glicerol surfactant pulmonar.

Fosfatidele sunt compusi care au structura amfipatica continand o portiune lipofila formata din
catenele alifatice al acizilor grasi (numite si cozi hidrofobe sau lipofile) si o portiune hidrofila
(numita si cap polar) format din gruparea fosfat si radicalul hidrofil.
Fosfatidil colina numita si lecitina are ca radical colina. Pe langa rolul major de componenta a
membranei celulare lecitina are multiple alte roluri in organism: intra in alcatuirea miceliilor
(compusi implicati in absorbtia intestinala, transportul lipidelor in sange), in metabolismul
lipidelor circulante etc.
Miceliile sunt structuri alcatuite dintr-un singur strat fosfolipidic in care portiunea hidrofoba este
orientata în interior iar portiunea hidrofila spre exterior asigurand astfel solubilitatea în mediul
apos a compusilor lipofili. Prin aceasta aranjare este izolat un mediu hidrofob in interior, mediu
ce poate servi la inglobarea compusilor hidrofobi. Fenomenul este intalnit la nivel intestinal unde
serveste la emulsionarea grasimilor.

4. Clasa steroizilor cuprinde un numar mare de compusi lipidici derivati ai unui structuri
ipotetice numita steran alcatuita din trei nuclee cicloxehanice si un nucleu ciclopentanic
condensate.
Cel mai important sterol din regnul animal este colesterolul, care lipseste la plante,
microorganisme si nevertebrate.
Structura colesterolului indica prezenta unei grupari alcool care poate fi libera sau esterificata cu
acizii grasi. Colesterolul este insolubil are caracter hidrofob pronuntat exceptie facand gruparea
OH de la C3.

Colesterolul indeplineste numeroase functii in organism:

- este componenta a membranei celulare
- precursor al hormonilor steroizi (corticosuprarenali, sexuali)
- precursor al vitaminei D (rol in meatabolismul calciului)
- precursor al acizilor biliari (compusi amfipatici cu rol in absorbtia lipidelor)

5. Sfingolipide (derivaţi ai sfingozinei)

Sfingolipidele sunt lipide cu rol structural, prezente in cantitati mari in tesutul nervos, derivate
ale unui compus numit sfingozina:

Digestia si absorbtia lipidelor

Principalele componente lipidice din alimente sunt in ordine trigliceridele (TG), fosfolipidele
(PL) colesterolul (C), colesterolul(CE) si vitaminele liposolubile.
Desi se poate spune ca digestia lipidelor incepe in cavitatea bucala sub actiunea lipazei linguale
acestea trec aproape nemodificate prin stomac digestia lor facandu-se practic in intestin. Digestia
lipidelor este un proces care consta în:
- emulsionarea lor adica mentinerea în stare solubilizata a unor componente hidrofobe într-
un mediu apos (în prezenta bilei si a sarurilor biliare)
 - hidroliza (în prezenta unor enzime specifice fiecarei clase de lipide).
Prin urmare lipidele ajunse in intestin nu pot fi absorbite ca atare ci trebuie hidrolizate la
elementele componente. Pentru a putea fi hidrolizate lipidele insolubile trebuie mai intai
“solubilizate” proces ce se numeste emulsionare si care are loc in duoden. Prin emulsionare se
intelege divizarea picaturilor lipidice mari in picaturi mici care sunt inconjurate de molecule
amfipatice ce impiedica reasocierea lipidelor. Principalele molecule amfipatice din lumenul
intestinal sunt acizii biliari care au caracter dublu hidro si lipofil conferit de gruparile polare
respectiv nepolare apartanand aceleeasi molecule. Emulsionarea are ca efect marirea suprafetei
de contact pentru ca enzimele lipolitice sa poata actiona eficient.
In lumenul intestinal lipidele sunt hidrolizate astfel:
- asupra trigliceridelelor va actiona lipaza pancreatica care hidrolizeaza preferential acizii
grasi din pozitia 1 si 3 rezultând în principal 2-monoacilglicerol si acizi grasi liberi.
Aceasta hidroliza incompleta este justificata de faptul ca in enterocit va avea loc procesul
invers, de reasamblare a trigliceridelor din 2-monoacilglicerol si acizi grasi eliberati in
lumen.
- esterii de colesterol vor fi hidrolizati sub actiunea cholesterol-esterazei pancreatice
rezultand colesterol liber si acizi grasi liberi.
- fosfolipidele vor fi hidrolizate de fosfolipaza A2 care îndeparteaza acidul gras din pozitia
2 rezultând acizi grasi si lizofosfolipide care ulterior vor fi complet degradate la acizi
grasi glicerol si fosfat.
Absorbtia lipidelor
Acizii grasi liberi, colesterolul liber si 2-monoacilglicerolul sunt produsii principali de degradare
ai lipidelor. Acestia formeaza împreuna cu sarurile biliare asa-numitele micelii mixte care sunt
orientate cu portiunea hidrofoba în interior si cu portiunea hidrofila spre exterior, fiind astfel
solubile în mediul apos din lumenul intestinal. Cand aceste agregate micelare ating o anumita
dimensiune(5nm) ele patrund in spatiile dintre vilii membranei in perie (in zona asa-numita
“unstirred water layer”) si lipidele hidrofobe din aceste miceliile mixte sunt absorbite, sarurile
biliare ramand in lumen (si apoi reabsorbite in ileon).
Ajunsi in enterocit acesti compusi sunt supusi unui proces invers, de reasamblare a structurilor
initiale din care provin. Prin urmare triglicerideler, colesterolule esterificat, fosfatidele sunt
resintetizate si apoi impachetate intr-un invelis fosfolipidic la care sunt atasate proteine specific
formand particule lipoproteice denumite chilomicroni. Chilomicronii sunt secretati de enterocite
in sistemul limfatic de unde prin ductul toracic ajung în circulatia sanguina. Cu alte cuvinte
chilomicronii reprezinta forma de transport a lipidelor exogene.
Trebuie specificat ca acizii grasi cu lanturi mici si medii parcurg un traseu diferit de cel al
celorlalte lipide ei fiind absorbiti direct de mucoasa intestinala (nu necesita formarea miceliilor
pentru absorbtie), si sunt distribuiti prin sistemul portal hepatic (nu prin cel limfatic). Acest
considerent trebuie avut în vedere în dieta persoanelor care prezinta malabsorbtie pentru alte
tipuri de lipide.